36 matches
-
preotesele recăsătorite), lor li se punea în seamă și capacitatea (necenzurată) de a întreține relații sexuale nelegitime (acompaniate de utilizarea mijloacelor contraceptive sau avortive ori chiar de uciderea pruncilor la naștere), în urma cărora apăreau copii -, „feciori de văduvă”, „feciorași de văduviță” (Ov. Bârlea) - născuți ca urmare a unor aventuri postconjugale cu tați necunoscuți și crescuți dincolo de cadrul unei familii obișnuite. Erau - adică - pericole (uneori deloc potențiale) pentru comunitate. * Am ezitat - într-o carte publicată acum câțiva ani354 - să plasez începutul consemnărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
invariabil ca în Moldova): Aanei, Aaniței, Aaxiniei, Afloarii, Ailenei Amariței, Atudosiei, Avarvarei, Avasilicăi sau fără acea marcă a posesiei (construcție specific ardelenească) - Mării 414. în credințele și superstițiile populare, care nu ignorau deloc demersul magic Văduva grasă - Iordache Golescu zisese văduviță grasă, „adică văduvă bogată” - cum ne spune Iuliu A. Zanne că se cheamă acea femeie fără bărbat pe care șansa nu o ocolește 415 - nu prea apare în „încheierile” cu care depozitele populare contemplă starea postconjugală. în jurul văduvelor se aglomerează
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Spicul grâului, Perișorul lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Coaptă la răcoare, Ne-ajunsă de soare. De fulg de ninsoare... Află că soțul mort își aștepta răbdător pătrunderea în paradis, recomandat fiind de facerile de bine din viață: Dragă văduviță, Albă la pieliță, Neagră la cosiță... Noi l-am cunoscut Și mi l-am văzut ’N sânul Domnului, ’N poarta raiului, Stând la judecată, Ca să-și ia răsplată Pentru buna faptă!...469 Colindele destinate unor „femei mâhnite” (denumită uneori: „Văduva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de familie românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, pp. 12, 481. 414. Vezi Iuliu A. Zanne, Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. IV, Socec, București, 1900, pp. 403, 443, 677, 678 (vădană, p. 675, văduviță, p. 679). 415. Iuliu A. Zanne, op. cit., vol. VIII, p. 169. 416. Ibidem, vol. IV, p. 443. 417. Ibidem, vol. IV, p. 675. Sau, mai direct: „Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul” - ibidem, vol. IV, p. 678
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în valoare de peste 100 000 euro. MONICA DIANA PAVEL Restricții pescărești l Pentru 2004-2005 Ordinul nr. 207/2004 privind prohibiția pescuitului cuprinde precizări cu privire la perioadele și zonele în care interdicția se aplică în cazul anumitor specii de pești. Astfel, la văduviță, mihalț, șip și viză se va lua „vacanță“ între 12 aprilie 2004 - 11 aprilie 2005. La știucă, prohibiția se va institui în perioada 15 februarie - 25 martie 2005, în intervalul 12 aprilie - 10 iunie corespunzător anilor 2004 și 2005 pescuitul
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
spovedească la un duhovnic în post..." Frazarea, ritmul, rima, impecabile. Păcătuiește, biata eroină a povestei, în plin post, mâncând de dulce carnea unei găini furate, mă rog, dar bagă deștile-n gură și-o varsă pă loc. Dar păcatul cu văduvița ce stă alături, lângă ea, și care nu face nimic toată ziulica și o trimite să-i aducă bărbați, și stă de pază când vine unul, să nu dea peste el al doilea, și pe ăsta un al treilea... Duhovnicul
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
și 2004. Știuca nu se va putea pescui între 15 februarie - 26 martie 2004, în perioada de prohibiție recent instituită pescuitul fiind permis la această specie numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv (năluci artificiale). În fine, în cazul speciilor văduviță, șip, cegă și viza, interdicția se aplică în perioada 14 aprilie 2003 - 14 aprilie 2004. MARIUS HORESCU „Iancu Horescu“ l Concurs de chimie În data de 10 mai, începând cu ora 10, la Școala cu clasele I-VIII nr. 24
Agenda2003-19-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280989_a_282318]
-
tari din înotătoarea dorsală se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu apă. *** - Ați luat tot? Ați strâns sforile? Ați adunat scripeții? Ați legat cutiile? - Da... - Nergal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), cega (Acipenser ruthenus), viza (Acipenser sturio), obletele (Alburnus alburnus), pietrarul mic (Zingel streber), fusarul (Zingel zingel), cosașul (Ctenopharyngodon idella), știuca (Esox lucius), Ictiobus cyprinellus, Ictiobus niger, Ictiobus bubalus, fufa (Leucaspius delineatus), văduvița (Leuciscus idus), mihalțul (Lota lota), moacă de brădiș (Proterorhinus marmoratus), pălămida de baltă (Pungitius platygaster), babușca (Rutilus rutilus), linul (Tinca tinca), bibanul (Perca fluviatilis). Mai întâlnim pești de talie mică ca: porcușorul (Gobio gobio), porcușorul de nisip Gobio (Romanogobio) kessleri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pune „schimbul doi“, adică bucățile de pește mare. Secretul tuturor acestor zemuri, de pe orice meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]