76 matches
-
pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
somon nu înoată în apele de munte. Nici piper și scorțișoară prin tufișuri. În prima pauză acordată s-au năpustit cu toți afară. Doreau să vadă hotelul în care locuiesc. Dar acesta lipsesea „cu desăvârșire”. Pereți abrupți de stâncă înconjoară văiuga prin care au venit. Ce ți-e și cu tehnica asta. Probabil că, după instruire, vor putea și ei face asemenea minuni. Altfel nu ar fi fost chemați. Și s-au apucat serios de treabă. Zece ore pe zi în
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
-mediu, nivel de echipare turiști - mediu, sezonalitate: vară - deschis, iarnă - închis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "8000 lei"; - la poziția nr. 197, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Bifurcația din Șaua Văiuga-Bifurcația din Căldarea Văiuga, lungime - 1 km, durată - 0/30 h, semn marcaj = punct albastru, grad de dificultate - mediu, nivel de echipare turiști - mediu, sezonalitate: vară - deschis, iarnă -închis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "800 lei"; - la poziția nr. 198
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
în vest, până aproape de Canalul Crișurilor. Cea de-a doua, având înălțimea de 100- 200 m, alcătuită din depozite loessoide, mai este numită și Câmpia Gepiului sau Câmpia Veljurilor. La Cefa acestă câmpie netedă, ușor mlăștinoasă uneori, dar totuși cu văiugi și vâlcele bine marcate, cu alibi foarte largi, se termină cedând locul câmpiei joase. Câmpia joasă, holocenă, este o câmpie tânără care prin caracterele sale se arată a fi încă la nivelul bazei din care s-a creat. În această
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
găsite în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din care trei imperiale: un denar de la Hadrian (117-138) și două de bronz (una de la Liciniu și alta de la Constantin cel Mare (306-337). Cea
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Atlasului istorico-geografic al României, Editura Academiei Române,1996, la tezaure monetare bizantine. Cercetările și studiile efectuate până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
al României, Editura Academiei Române,1996, la tezaure monetare bizantine. Cercetările și studiile efectuate până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
1996, la tezaure monetare bizantine. Cercetările și studiile efectuate până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
dispun la exterior, iar cele mai fine către partea superioară a acumulării și mai ales în centrul ei. În etajul alpin caracteristice sunt râurile de pietre sau torenții de pietre; gelifractele desprinse din partea superioară a versanților, se dirijează pe mici văiugi, pe care adesea le astupa complet. Cand numărul lor este mare versantul capătă aspectul unor panglici de gelifracție, aproape paralele, terminate în conuri sau poale de grohotiș. Grézes-litées-urile numite și „rostogoliri ordonate” se dezvoltă la baza versanților cu înclinare mică
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
de versant ritmic stratificate (litage periodique) sunt tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi. Blocurile glisante sunt fragmente de rocă, de dimensiuni mari ce se deplasează lent pe versanții munților cu înclinare redusă, pe care nu se pot produce rostogoliri; deplasarea este „grăbita” primăvară datorită procesului inghet-dezghet, dar și prin supraumectarea solului; în spatele
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
, din , (regional, în Banat poartă și denumirea de văiugă sau vaiog, din ) se numește un material de construcție în formă de cărămidă nearsă. ul este făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar de cal și este uscat la soare. Deși se consideră că locuințele din chirpici sunt
Chirpici () [Corola-website/Science/313446_a_314775]
-
sprijinul celor afirmate mai sus (a incendiilor), bătrânii povesteau despre existența până la colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele. Așa cum a fost prezentat anterior, casele erau construite din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lor. Aparatul de încălzit apare astăzi spălat de apele pătrunse prin acoperiș. Pe locul cuptorului se pot distinge încă dimensiunele lui mari, 2,55 x 2,25 m, golul de străpungere al hornețului spre tindă și ici colo câte o văiugă desprinsă din platforma vetrei. În tindă se păstrează ""boboroanca"", o structură de bârne cu rolul de a proteja acoperișul de paie împotriva scânteilor din foc. Aceasta a fost folosită odată cu succes și ca afumătoare. Casa și un teasc de vin
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din Dobrogea. Relieful localității, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri și prezintă ondulări, dune și văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței, Lunca Ialomiței, Valea Ialomiței. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul Paleoliticului, s-au scurs
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Dridif este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România. Dridiful este situat pe drumul național DN1, care leagă Făgărașul de Sibiu, fiind la distanță egală față de Brașov și Sibiu, pe malul drept al râului "Văiuga", mic afluent al Oltului. La est de sat, la circa 1,1 km, curg apele râului Netot, afluent al Oltului. Localitatea este formată ca așezare dintr-o stradă principală din care se mai poresc alte trei străduțe. În cimitirul de lângă
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
ortodoxă. Principala activitate a locuitorilor este agricultura de subzistență. În satul Moțiori a funcționat din 1928 o scoală primară, unde au învățat fii satului până în 2009, când școala a fost desființată. A existat în sat și o biserică ortodoxă din "văiugă" - pământ, care a fost demolată în anii '90, pe locul ei construindu-se actuala casă parohială. În perioada comunistă, satul Moțiori aparținea din punct de vedere agricol de C.A.P. Berechiu, fiind Ferma numărul 3 al acestuia. Până în anii '70
Moțiori, Arad () [Corola-website/Science/300299_a_301628]
-
Butuceni) de o rară frumusețe și de o originalitate deosebită. Înălțimea versanților abrupți atinge în medie altitudinea de circa 100-130 m, cotele maxime fiind de 170-180 m, mai sus de nivelul mării . Dintre formele de relief, pe lângă văile fluviale și văiugile în formă de chei, se evidențiază un complex carstic reprezentat prin așa forme exocarstice cum sunt dolinele și uvalele și câteva formațiuni de carst conic, forme unicale pentru teritoriul Republicii Moldova Din punctul de vedere al condițiilor meteorologice, zona reprezintă un
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
izgonirea românilor din Oltenia, din Muntenia, din Capitală, în vara anului 1917, când românii s-au retras în jumătatea de nord a Moldovei, în încleștarea de la Mărăști-Mărășești-Oituz, Vasile Lazăr a fost împușcat la ambele picioare sub poala pădurii, într-o văiugă adâncă, lângă un sat, la Mărăști, a fost luat prizonier de austrieci, a murit la Viena. Și-a fost aruncat într-o groapă comună, care astăzi nici nu se mai cunoaște. -2 În 1967, când se împlineau 50 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în acea expresie botoasă, dominatoare, care-l caracteriza. Ochii închiși, în orbitele lor pătate, erau ușor încrețiți. Pomeții înalți se afirmau la fel de imperativ în fața flască, iar șanțurile adânci, de o parte și de alta a nasului mare, încovoiat, păreau două văiugi create prin eroziunea apelor. Pe fruntea la marginea căreia părul creț, cărunt, nu începuse să se rărească, pielea se aduna, roză și moale, ca niște cârnăciori plați, între, zbârciturile adânci. O umbră de barbă țepoasă, de un cenușiu murdar, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]