76 matches
-
acest an de învățământ, într-o școală nouă. După ce unitatea a intrat în programul de reabilitare a școlilor, în urma expertizei s-a decis demolarea Școlii cu clasele I-VIII nr. 29 (care în cea mai mare parte era construită din văiugă) și construirea unei noi clădiri. Lucrările efective au început în luna aprilie 2002, școala fiind structurată cu parter și etaj, având 8 săli de clasă și două laboratoare, sală profesorală, cabinete administrative, grupuri sanitare moderne, încălzire proprie pe gaz. Prin
Agenda2003-38-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281480_a_282809]
-
că acolo mai locuiește cineva. „- Domnu' Titus!... domnu' Titus! ” Dinăuntru, un răspuns aproape imperceptibil. „- Cheia este între zid și poartă”, strigă o vecină de peste drum. Gheorghiță găsește cheia, o cheie mare, ca de la biserică. Intrăm. Sub poarta mare, cărămizi de văiugă, bârne... tavanul e spart, într-un loc se vede trestia de sub tencuială. Un pavilion de lemn într-o rână, în grădina plină de scăieți. Bucătăria de lângă casă, fără sticle la ferestre. În dreapta mea, sute de teancuri de ziare vechi. Pășim
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
trenul de la ora 8. 05, coborându-se la Sebiș, de unde se va merge cu autobuzul până la Moneasa. Cazarea se va realiza în sat. Traseul de sâmbătă este: cabană - Moneasa sat - culmea Dezna - culmea Izoi - Vf. Izoi (1 097 m) - Valea Văiuga Veche - Valea Megheșului - Moneasa stațiune - cabană (16 km). Duminică, 28 martie, excursioniștii vor parcurge traseul: cabană - culmea Ghicenii - Valea Moneasa - Rănușa - Hanul Pescarilor - cetate Dezna - Vf. Osoi (470 m) - șaua Rănușa - culmea Deznei - Moneasa sat - cabană (13 km). Grupul va
Agenda2004-12-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282217_a_283546]
-
jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cramele din Rătești, pornind de la nivelul de sus, ne dădeam drumul iarna cu sania. Trebuia să ai curaj, nu glumă, ca să te-ncumeți să zbori prin defileuri. Drumul dintre etajele de pivnițe funcționa ca o trambulină. Mulți băieți nu nimereau văiuga dintre ele, căzînd și rămînÎnd pe acoperișul cîte uneia, În timp ce sania luneca liberă la vale. Odată ajunși cu săniile la fața locului, fluieram peste gîrlă după Vilmoș. Mai zdravăn decît oricare din trupa noastră, pe țigan Îl simțeam În stare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lor mi-am dat seama că locul pe unde călcau ei este un drumeag paralel cu șoseaua. Și, de tare ce le păsa de ordinul primit la plecarea În misiune, și-au făcut un culcuș În niște tufe dintr-o văiugă, au aprins câte o țigară din mahorcă și turuiau tot felul de povești, ca la crâșmă. Din câte mi-am dat seama, aveau de gând să-i tragă și un pui de somn. ― Deci, singura noutate pe care am aflat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
departe, către un loc unde se zăreau câteva case cu ferestre slab luminate. La rândul lui, omul aștepta ca și Norocel să-i spună în ce parte trebuie să meargă. -Eu trebuie să merg pe acolo, la dreapta, uite vezi văiuga aceea, apoi tăpșanul pe care încă se mai văd câteva vite la pășunat... Ei, dincolo de tăpșan într-o cocioabă, locuiesc împreună cu mama. După ce și-au spus unul altuia în ce direcție trebuie s-o ia, omul râcâia pământul cu ramura
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-ul Natural Homes desemnând-o una din cele mai frumoase zece case de cob de pe glob. Materialul din care este construită casă -cobul- este un amestec de pământ lutos, apa, paie și nisip fără cofraje, cărămizi sau chimicale, asemănător cu văiuga/paianta românească. Proiectul căsuței de lut a început cu o machetă și cărămizi test, după care a urmat o construcție pilot cu un diametru de 4m. În construcția pereților casei au fost folosite și sticle goale, care oferă o bună
Singura casă ecologică din România, în top 10 cele mai frumoase case de cob din lume by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65482_a_66807]
-
ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri și adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte și oferă o priveliște de neuitat. În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-o mică văiugă. Aflată la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului într-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafață straturi de coartite. Culoarea roșie-violacee transformă zona într-una deosebită, de la
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
grohăind infuriat, tot trupul mătăhăos scuturându-se, l-am văzut prin lentilă, negru, împroșcând zăpada - nu se mai zăriră decât pulberile de nea sburătăcite... Era un solitar. Trei focuri. N-a căzut. Dâra de sânge suia o colină. Cobora o văiugă. Și pielea ca-ntr-o pânză primitivă din secolul XIII. A doua zi, pe înoptat, pe platforma unui tren plin de chiciură, sosit de la Câineni, se putea vedea leșul enorm al unui mistreț. Vânătorii s-au repezit să-l vadă
Oltenia sprintenă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5860_a_7185]
-
un fond de vitalitate perenă, apt să înfrunte uzură și înverșunări nedrepte. Nu e în cauză doar germinația prodigios suplă a modulilor compoziționali, garantînd o invidiabilă rezervă cantitativă. Un cătun din Moldova, bunăoară, de 30 de case, pitit într-o văiugă, își are colinda proprie, nu e dator vecinilor mai ortomani, satelor căptușind avantajos dealurile din jur. Cu o mîndrie imperativă, cetele de colindători și-au asumat răspunderi ce obligă. Fără emulație spectaculoasă, și exhibiționism exasperat, n-am întîlnit atare opțiuni
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
întâmpină cu bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat pur și simplu coliba pe care cu trudă ne-am încropit-o cu văiugă și stuf pe fundul Bălții Brăilei desecate”, retrăiește Ilie Birdean momentul primului Revelion în surghiun. Bucatele au rămas pe o masă care deasupra nu mai avea acoperiș. Viscolul luase și pereții, iar cei șapte oameni au salvat ce mai era
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
somon nu înoată în apele de munte. Nici piper și scorțișoară prin tufișuri. În prima pauză acordată s-au năpustit cu toți afară. Doreau să vadă hotelul în care locuiesc. Dar acesta lipsesea „cu desăvârșire”. Pereți abrupți de stâncă înconjoară văiuga prin care au venit. Ce ți-e și cu tehnica asta. Probabil că, după instruire, vor putea și ei face asemenea minuni. Altfel nu ar fi fost chemați. Și s-au apucat serios de treabă. Zece ore pe zi în
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei variație în comparație cu a teritoriilor din jur. Cercetările efectuate asupra florei și vegetației de aici ( Mihai G. 1972, 1973), scot în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În valea lui Conway 42, acestfel povestind Războaiele Morții de Veci: "Omul cel Veșnic plîns-a în sfîntul cort: Fratele nostru-n Veșnicie, Albion însuși, pe care il iubești, a plîns în suferință; familia-i Dormea în jur pe dealuri și văiugi pe-ale iubirii sale-ntinderi. Dar Urizen se deștepta, si Lúvah se trezi, și unul altuia vorbiră: 480 "Luváh", spuse Prințul Luminii, "privește-ai noștri fii și fiice Pe paturi odihnind; lasă-i să doarmă mai departe; singur pornește tu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răspundeți; mă veselesc, și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe datu-mi-a și ape-ncîntătoare, si dealuri calde și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
El úmblă pe Munții cei de Veci, cerescul glas nălțîndu-și-l, Vorbind noapte și zi cu-ale înțelepciunii chipuri de-Animale, Care,-nviate din Marea de văpaie, reînnoite umblă pe Pămînt; Căci Tharmas turmele pe dealuri și le-aduse, și-n Văiugi În jurul cortului cel luminos al Veșnicului Om, Pruncii se joacă 840 Printre turmele lînoase. Ciocanul lui Urthona súnă Dedesubt în peșterile-adînci; mădularele-i fiind reînnoite, Leii săi răcnesc În jurul Cuptoarelor și Seara se joacă pe cîmpii. Ei își înaltă fetele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
buzele și-obrajii ei urcară ale lui metale 352 Îmbujorînd-o că pe dimineață, și al lui chip de stana 353 îmblînzindu-l, Minune 354,-ncîntătoare-n ceruri sau care umblă pe pămînt, Cu voce de femeie 355 murmurînd pe dealuri și adînci văiugi, Frumusețe îmbujorata de dorință 356, minune singură înveselindu-se. 10 Căci Enion era în gînduri negre adîncita, gemînd tare; asprele mari înmuguresc 357. De aur stînci se nalta din întinsul vast ... Și-acestfel glasul ei se auzi: "Slavă, plăcere și dulce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte, pentru a trece Dunărea în Cadrilaterul Dobrogei. În Oltenia și Muntenia s-a conservat și împrumutul din limba turcă a cuvântului bent = baraj, pentru a desemna o mică barare a unei văiugi pentru a crea o acumulare locală, în zone fără surse de apă din subteran, precum este cazul tipic al Platformei Cotmeana. În Transilvania, să amintim și completăm unele influențe germane și ungurești, în zonele de colonizare habsburgică, menționate și mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
radio cu emisie în limba maghiară. Drumurile și aspectul gospodăriilor: toate drumurile satului sunt pietruite, se lucrează la asfaltarea drumului de legătură între satele Zerind și Iermata Neagră. Majoritatea caselor sunt vechi de peste o sută de ani și clădite din văiugă. Toate casele și drumurile din Zerind sunt bine întreținute. Puncte comerciale: trei magazine mixte care comercializează produse alimentare și îmbrăcăminte, două baruri, o discotecă, un depozit de materiale de construcții și un magazine de furaje. Legătura cea mai puternică este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zerind trece drumul național. Străzile satului sunt pietruite și în general sunt mărginite de pomi fructiferi ce delimitează zona carosabilă de trotuare. Drumul comunal dintre Zerind și Iermata Neagră este în curs de asfaltare. Casele din Zerind sunt construite din văiugă cu acoperișuri din țiglă. Sunt doar câteva case noi la construirea cărora s-au folosit alte materiale de construcție (bolțari, cărămidă). Aproape toate casele sunt bine întreținute (ținând seamă mai ales de vechimea de peste o sută de ani a acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vuietul copacilor doborâți. Câteva care încărcate cu butoaie de lac pentru carena vasului trecură scârțâind prin fața misionarului. Dulgherii munceau de zor adunați ca niște furnici pe cadrul vasului ce semăna cu un schelet de animal albit de vreme într-o văiugă. Misionarul tocmai terminase de tălmăcit o dispută ce părea să nu se mai sfârșească între marinarii spanioli și nostromii japonezi. Marinarii spanioli își băteau joc de nostromii japonezi și nu dădeau nici doi bani pe părerile lor. Nostromii stăruiau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în acea expresie botoasă, dominatoare, care-l caracteriza. Ochii închiși, în orbitele lor pătate, erau ușor încrețiți. Pomeții înalți se afirmau la fel de imperativ în fața flască, iar șanțurile adânci, de o parte și de alta a nasului mare, încovoiat, păreau două văiugi create prin eroziunea apelor. Pe fruntea la marginea căreia părul creț, cărunt, nu începuse să se rărească, pielea se aduna, roză și moale, ca niște cârnăciori plați, între, zbârciturile adânci. O umbră de barbă țepoasă, de un cenușiu murdar, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]