11 matches
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Covasna, județul Covasna Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema orașului Covasna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o terasă vălurată, verde. În mijlocul terasei se înalță un brad de culoare verde cu trunchi maro, încadrat în dreapta de un soare, de aur, iar în stânga de o semilună de argint - crai nou, ambele nefigurate. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222317_a_223646]
-
de culoare argintie, cu bule negre, din mijlocul căruia se ridică 8 brațe așezate simetric dreapta-stânga. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Bradul simbolizează bogăția silvică a zonei, iar terasa vălurată, cadrul natural în care este situată localitatea. Soarele și semiluna sunt simboluri heraldice tradiționale. Izvorul de apă minerală face referire la specificul localității, de stațiune balneoclimaterică. Undele arcuite ale izvorului fac trimitere la vulcanul noroios din centrul orașului, monument al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222317_a_223646]
-
7 grade că latitudine nordică. La poalele acestor dealuri, la mică distanță se află valea râului Timiș, cu lunca să lata de cca. 1 - 2 km. Până la localitatea Gavojdia vatra satului are o altitudine de 20 - 30 m. în formă vălurata de deal cu denumirile locale de: dealul de lângă Caragea, dealul de lângă Buca, dealul de lângă Vasii, Blidariu și dealul de la Trându. Comună are o cultură și tradiție însemnate, care înglobează obiceiuri din timpuri foarte îndepărtate. Acestea sunt puse în practică în
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Sadoveni, Șerpenița și Zahoreni. Comuna ocupă o poziție centrală pe latura estică a județului în zona adiacentă a acului de acumulare Stânca-Costești, în zona de vărsare a Volovățului în Prut. În ansamblu lui ,relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
apar formațiuni deltaice de vârstă sarmatică, iar în vest formațiuni ce aparțin flișului-carpatic. Teritoriul are o suprafață de cca. 175 km și altitudini cuprinse între 320 m și 600 m. Privită în ansamblu, depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
la sfîrșitul emisiunii, ce și-ar fi dorit să fie într-o altă viață. Iar răspunsul, de dincolo de ecran, al lui Gelu Ionescu, acesta ar fi fost - „un copac secular, mare, solitar, rămuros, puternic, aproape invulnerabil, într-o cîmpie ușor vălurată ce se pierde în zări." Interviurile și articolele, despre Tudor Vianu, al cărui asistent fusese, despre „memorialistica unor prieteni", despre Eminescu și Caragiale, incluse, de asemenea, în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
Pepenii verzi continuau, în timpul acesta, să se multiplice, sufocându-se între ei și biruind năprasnic curpenii, care încercau să-i sugrume, în funde complicate, ca niște codițe de purcel, pline de clorofilă. Într-o seară, ce se lăsase peste necuprinsul vălurat al țarinei de la Baisa, ca o arșiță de brutărie, baba Maranda, care tocmai ținea gura căscată, deasupra unei fierturi de măselariță și-și acoperise capul, să meargă aburul otrăvitor spre găunoasele contururi dentare, își coborî, pe umeri, ștergarul de in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de mari dimensiuni, reprezentând o prelungire a uscatului cu cca.560km, fiind o unitate de tranziție între Câmpia litorală Atlantică și Golful Mexic. Este amplasată în zona climatică tropicală, are altitudini sub 100m, aspect general de câmpie joasă, peneplenizată, larg vălurată. Are în general țărmuri joase, cu lagune și cordoane litorale, ceea ce face din aceasta un adevărat paradis balneoclimateric. Potențialul natural de care dispune această regiune a fost amenajat încă din perioada interbelică. Cele mai multe complexe turistice sunt amplasate în lungul cordoanelor
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]