47 matches
-
cu nările sforăitoare, cu farurile ațintite asupră-mi, venea ca un tăvălug pe toată strada. dar rămăsese tot acolo, nemișcat, deși prinsese o viteză fără egal. era singurul tramvai spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
ațintite asupră-mi, venea ca un tăvălug pe toată strada. dar rămăsese tot acolo, nemișcat, deși prinsese o viteză fără egal. era singurul tramvai spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am plătit pe unul cu mașină să mă ducă la șomcuta. muream pe mine de spaima că voi muri
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
nici ca spectacol. Stadionul olimpic din Londra nu impresionează cu nimic, pare un castron mare, cu fiare pe el. Stadionul olimpic din Beijing, acel Bird Nest, a impresionat omenirea prin inovația tehnică și arhitectura sa unică. Ce impresionează cu ade vărat în Londra și împrejurimi (și în toată Anglia, de altfel) este curățenia de pe străzi, de prin parcurile întinse și de oriunde. Există și multe zone, in jurul Londrei, în care s-a păstrat vegetația naturală, așa cum era ea de sute
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la plecare, să ia grămăjoara cu dânsul. - Da în Moldova n-aveți profesională? Băiatul ridicase din umerii lui slăbănogi. Avea ochi intens albaștri și sprâncene aproape albe. Pe pomeții obrajilor îi înflorea un început de acnee. Degetele cu care își văra semințele între dinți se prelungeau cu unghii lungi, încovoiate, negre la capăt. - Poate că avem, spusese. Da ăștia au venit după noi ... Apoi ne-au împărțit. Noi am ajuns aici. Trenulețul industrial care-i adusese pe noii veniți se întorcea
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
lor făcând parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința nobili străini precum: Roman din Sașa, Ghețe din Vărai, Ilieș(Iliș) din Benesat, Chișdin Vărai și Pop din Mireșul Mare. Cum dările erau plătite numai de către locuitorii iobagi, o statistică realizată de către autoritățile maghiare la 1715, arată că dările au fost plătite în Chelința de 13 familii, cu 108 membrii; la 1720, numărul acestora a
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
cer nemărginit Care s-a regăsit în infinit Ca-n jurul unui ceas cu raze vagi Se mai învîrt și azi aceiași magi ... Citește mai mult Trăim într-o dimensiune linearaFara de alt reper inzapezitIn timpul unde e mereu doar văraȘi noi, nostalgici, nu ne-om fi trezitTraim într-o confuzie totalaPrecum un melc strivit de asfintitIn era noastră încă epocalaIn care din greșeală ne-am trezitNU avem harul să ne-alegem sortiiSI zi de zi cădem în asfintitGeme din greu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
direct în prăpastie, acesta s-ar fi înverșunat imediat și acesta ar fi constituit un motiv de dispută. De ce simt oamenii nevoia disputelor, a contrazicerilor, a polemicii? Justiția morală nu mai are nici un cuvânt de spus? Din cauza diavolilor care-și vără cozile în relațiile interumane. Nimic nu e perfect. Cel care ațâță spiritele nu este decât satana. Lui îi place discordia. El își râde în barbă atunci când doi oameni se încontrează. Când ajung să se urască fără motiv, sau din motive
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
de stare de oboseală accentuată: „eram așa de obosit”). Trupul „ne stânjenește”, dar ființa minimă nu este doar spirit. În galeria personajelor lirice volumul de față împinge ideea de om. Ontologia lirică delimitează „oameni de pământ” și oameni de mare: „Vărai/noi suntem oameni de pământ/care n-au văzut niciodată marea” („locul unde a încremenit marea”). Între oameni există oameni de zi și oameni de noapte. Mai mult, unii dintre oameni sunt ziua oameni de zi și noaptea oameni de
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
toți din suflet și fascinați de-a ta splendoare și mister, ne-ai fermecat pe veci să te cântăm, căci din puzderia de astre de pe boltă, ești astrul cel mai drag, cel mai iubit! MERCUR Planetă lentă, capricioasă, ciupită de vărat meteoritic precum Luna, sferă cu suflet greu și inimă de fier, unde o zi durează cât o lună pe Pământ, unde nu poți să spui vreodată „vine ziua” sau „vine noaptea” - sau „pe diseară” - căci jumătate din tine arsă-i
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
POP, Simion (25.IX.1930, Vărai, j. Maramureș), publicist și prozator. Este fiul Rozaliei (n. Ciocean) și al lui Teodor Pop, țărani. Învață la Satu Mare, terminând liceul în 1949. Va absolvi la București Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952) și Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
POP, Ioan Es. (27.III.1958, Vărai, j. Maramureș), poet. Este fiul Victoriei (n. Ciocian) și al lui Simion Pop, diacon. A absolvit liceul la Șomcuța Mare (bacalaureatul în 1978) și Facultatea de Filologie a Universității din Baia Mare, secția română-engleză (1978-1983). Participă la reuniunile cenaclului din jurul revistei
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace. Pe drum s-a întâlnit cu Mărțișor care o sfătui să se întoarcă căci iarna n-a plecat încă. Bătrâna nu-l ascultă și începe urcușul anevoios spre stâna unde vărau an de an oițele sale. Vreme de nouă zile ea urcă și de câte ori îi era cald lăsa câte un cojoc din cele nouă pe care le luase la drum. Dar vremea se schimbă în cea de zecea și Bătrâna Dochia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
utrenie, aiurând, sunetul clopotului de la schitul invizibil... Încă și mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii: un cerc care abia își înscria statuia proiectată în el, rupt în partea de jos de umbra picioarelor mele. Un nor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vii, câinii, oamenii, toate masele care se pun în mișcare spontan le-am văzut destul pentru moment. Este ora aperitivului... ...ejte ora aia cețoașă când dimpul, pornind să fie drei, zau șașe, zau poate nouă z a oprit din drum, vără ză-ji abandoneje pretenciile...acum orele ze dizting cu greu be gadranul alb....zunt cu totul jderse, gufundate în albul gadranului... dar ajta e falză modejștie; în realitate, ele vor ca tu ză jtii că dimpul drece... Jeasul ăsta-i imbejil
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
măgăroi: da fii dreagului drei , zau șașe, zau nouă ji gu asta bașta. Dar nooooooooo... el rămâne în zuzpenjie, îngăbăținându-se în efortul lui... uneori, albul gare le ’ngonjoară aluuuuuuunegă pejte ele ji le agoperă gu totul: mă obresc o glipă, vără a le butea vedea. Dar nu e e degât un val. Gurând, albul pălejte din log în log ji văd din nou gum abar inzulicele de negru neotărât , gare ze egzdind, ze reunesg ji regonstituie orele gadranului....Ahhhhhh....zimd gă
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
admirator și exeget al lui Tarkovsky (despre care pregătește o carte impresionantă, după cum o arată substan țialele fragmente tipărite în 2011 în revista Tabor), și încă altele... Dar numai zilele trecute mi-a fost dat să-i măsor cu ade vărat anvergura, copleșitor pilduitoare pentru unul ca mine. Mai întâi, am rămas perplex dându-mi seama că a ajuns la 65 de ani! După seducătoarea-i alură adolescentină, iuțeala-n reacții și amestecul atașant de priviri melancolice și ironie subtilă, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
bade, și pe jos! 98 Bate vântul frunza-n dungă, Jalea-i mare, calea-i lungă; 164 {EminescuOpVI 165} Bate vântul dintr-o parte Departe-i draga departe. 99 Codrule cu râuri line, Nu mă spune că în tine Am vărat toată vara - Las - să mă spue frunza De ce-am vărat cu nana. 100 Nană, nu te amărî Ca și cum nu te-aș iubi, Nu gândi că te-am urât, Că mai tare te-am drăgit. 101 Turturică turturea, De ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i mare, calea-i lungă; 164 {EminescuOpVI 165} Bate vântul dintr-o parte Departe-i draga departe. 99 Codrule cu râuri line, Nu mă spune că în tine Am vărat toată vara - Las - să mă spue frunza De ce-am vărat cu nana. 100 Nană, nu te amărî Ca și cum nu te-aș iubi, Nu gândi că te-am urât, Că mai tare te-am drăgit. 101 Turturică turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea? Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
m-a făcut să mă gândesc că lucrurile sunt totuși mai complicate decât Îmi imaginasem. mergând În sus pe firul istoriei, povara păcatului originar și desprinderea omului de Dumnezeu au Început să atârne destul de greu pe umerii mei deja Împo- vărați de prea lunga mea ignoranță. Ajungeam acasă după școală și, În loc să Învăț pentru facultate, mă puneam pe citit. Eram ca un orb care Încearcă multe perechi de ochelari deodată În speranța că doar- doar va reuși să zărească ceva. În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de o remarcabilă melodicitate (întreținută mai cu seamă prin apelul la elemente prozodice și la tehnica refrenului). Următoarea secvență reia firul narațiunii inaugurate în partea a doua, adăugând noi elemente portretului fetei de la „Economic 2”: l-am lăsat baltă pe vără-miu și m-am postat la instrumente muzicale prefăcându-mă că mă interesează foarte mult casetele verzui Polimer sau așa ceva de 65 de lei și chiar casetele cu basme îmbrăcate în celofan ca pachetele de țigări. ea s-a prins
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de lei”, „casetele de basme îmbrăcate în celofan ca pachetele de țigări” etc.). Aceluiași scop servește și stilul de adresare familiar, de o oralitate joasă, școlărească, prin care se obține un efect incontestabil de autenticitate. Întâlnim, de pildă, termeni colocviali („vără-miu”, „alea”), alături de elemente de argou („a lăsa baltă”, „al dracului de stilată”, „pe bune”) care întrețin impresia de necontrolată revărsare a spontaneității. În realitate însă, avem de-a face cu un stil atent și riguros supravegheat, din moment ce, așa cum nota
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]