14 matches
-
de cărți religioase. Pune mâna, sigur de data asta, pe o carte mov-albastră, mă întreabă dacă am citit-o, îi spun că are titlu pueril, „nu-i nimic”, zice și o cumpără, apoi intrăm în două-trei restaurante, la Melody, la vărzărie, la rapsodia pare hotărât să rămânem. Alege o masă mai retrasă (lângă WC), apoi scoate din servietă o orhidee înghețată, cu ambalajul aburit și o pune în dreptul meu. Gest frumos, dacă doar câteva secunde mai înainte, n-aș fi observat
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nostalgii_de_iarna_stefan_popa_1390810942.html [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
lovișteanul nu se teme de moarte, atunci când înțelege că i-a venit și lui sorocul ca atâtor altora înaintea lui: - De-acuș, ce măi, gata, să rupe firu’ pă mosor, la Bărnoaia cu mine! Locul numit În Vale era teren de vărzărie, dar și de porumbi, fiind destul de mare. Se afla aproape de Boia, în spatele morii lui Costandin Ion Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
nr. 50, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 49 Văleni (Ulița Turneni)", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DS 42 - la Șipoteanu Mihai) - 0+534 (vărzării); Lungimea drumului L = 534 ml; Lățimea părții carosabile l = 10 ml"; - la poziția nr. 51, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 50 Văleni (merge la casa lui Florea Gheorghe)", iar coloana 4 "Elemente de identificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]
-
m 3. Strada Cimitirului, de la Negrea Carolina până la Bunget Gogu (ICIL), L = 376 m 4. Strada Garofiței, de la Bunget Constantin până la Florescu Marius, L = 426 m 5. Strada Gîrligi, de la Ionescu Ionel până la Ioniță Ion, L = 290 m 6. Strada Vărzării, de la ICIL până la Vîlceanu Elena, L = 400 m 7. Strada Primarilor, de la Ionescu Ionel până la Vîlceanu Elena, L = 301 m 8. Strada Teiului, de la școală până la Florescu Marius, L = 305 m 9. Strada Florești, de la Ghiță Ion până la băile comunale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
până la Buturoaga, L = 490 m 14. Strada Zambilei, de la Bănucă Constantin până la Iancu Barbu, L = 160 m Sat Orodel 1. Strada Principală (pe DJ 561 D) 2. Strada Benzinăriei, de la Măroiu Geta până la Vărzaru Alexandru, L = 428 m 3. Strada Vărzării, de la Negoi I. până la Ciontea A., L = 370 m 4. Strada Socului, de la Boruz C. până la Tacă Bica A., L = 520 m 5. Strada Cojocarului, de la Basa P. până la Basa N., L = 164 m 6. Strada Tufanilor, de la Ciocan G.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
primește Premiul pentru întreaga carieră. Cu aceeași distincție este omagiată și actrița Tamara Buciuceanu-Botez, iar Radu Beligan primește un Premiu de excelență. N-am mai mers la TIFF de vreo trei ani... Iulia Blaga ...dar am descoperit cu satisfacție următoarele: » Vărzăria și Păstăria încă rezistă economiei de piață și nu s-au transformat în magazine de țoale sau telefoane mobile. » Chelnerițele și vânzătoarele sunt încă simpatice, iar taximetriștii încă dau corect restul. » TIFF-ul a crescut până la 200 de filme, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 20, nota 36; Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 324; Coman 1980c, p. 159, nota 2; Teodor 1997c, p. 108. c) Ursoaia Veche (Vărzărie): de-o parte și de alta a pârâiașului, ce se varsă din stânga în Racova, la aproximativ 1km nord-est de marginea vestică a satului, s-au găsit fragmente ceramice care aparțin secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută“, „anghelică“, „pătrunjelul cîinelui“), Brusturișul (< brusturiș, „lipan“), Cepari, Valea Cepelor, Cepești, Cucută, Cucutan, Cucuteni. Interesant este că într-un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nuc plăpînzi în creșterea fără leac, horoscopul era incurabil de la început, Liești-Ivești Hortensia Papadat-Bengescu prăvălii de pe vremuri, front la stradă, ziduri mai multe decît mărfurile, apa, că iese cu plinul, căuta la starea sforii de pîrghie, Tecuci 15 km, Borcea vărzărie, n-a mai fost așa de cald de 1.300 de ani! înțelepciunea nu e de noi și ne aține calea, civilizație autodistructivă Drăgănești, de la Galați tot un sat, tăiat Bîrladul, podul CFR alături, meri de livadă garduri fructifere, clipim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă din munți. Determinantul RECE apare în multe toponime compuse, precum Izvorul Rece și Pârâul Rece. Et.: ap. vale d. lat. Vallis + ap. rece (adjectiv) d.lat. recens « proaspăt » (despre apă). VĂRZĂRIE, pârâu mic, care traversează satul Florești, pe malul Trotușului. Prezența apei și calitatea terenului au determinat înființarea unei grădini de legume, unde se cultiva, mai ales, varza (cei în vârstă încă mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
comunei Filipeni au amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește putem spune că, într-o perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și să rămânem în munte. Radu și Moșu n-au vrut. Erau slăbiți. N-au avut curaj să înfrunte iarna. Au plecat în jos pe Topolog să caute gazde. Trecând pe zăvoi, pe la Poienarii de Cioflinceni, au ajuns într-o vărzărie. Costel Ciucă din Poienari venise la iepuri. S-a luat după ei. “Stai!” S-a întors Radu spre el. “Om bun! Ce vrei?” Nici una-nici două, Ciucă i-a descărcat arma cu amândouă țevile odată în inimă. Ciucă ori știa
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]