29 matches
-
și varul o șchioape false terezii îmi mistuiți arhivele târzii îmi cântăriți și calul alb și coama îmi cântăriți și sufletul și rana (17 mai 2008) Ritual (peisaj pustiu) insecte verzi borțoase de instincte crâmpei de ceață spânzurat de dinte vărzări clădind cărnoase piramide pe postamente acre și lichide așa ești zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am tupilat în altar
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
de hârtie. Aici se desfășoară și cele mai multe nunți, mi s-a spus. - ...bune? Cu gura plină, n-am putut decât să dau americănește din cap, e OK!, totul merge strună. De fapt, mergea de parc-aș fi înghițit șpanuri, pentru că vărzarele sau, cum să le zic, pateurile n-au fost niciodată pe gustul meu și cu greu reușeam să-mi desprind de pe bolta palatală și de pe măsele aluatul gustos ca o plastilină cu mărar. Responsabila cu buna mea ședere în Dorohoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă cu mare nerăbdare să văăă... ― Da’ cu ce-am greșât noi, fratili meu, di ni așteaptă cu cociorva? - a Întrebat tata Toader. ― Cociorva am ascuns-o eu după ușă, da’ vărzările au rămas aburind. Și au o miroaznă de te doboară! ― Dacă-i pe-așa, atunci am descoperit inamicu’ și nu avem alta de făcut decât să-l lichidăm - a concluzionat tata Toader râzând. Între timp, au ajuns În fața jupânesei, care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a fost după dorința gazdelor, soția lui Petrică s-a retras, nu Înainte de a-i face atenți pe musafiri: ― Ascuțiți-vă dinții și anunțați stomacul că vin zile grele! În câteva clipe, s-a Întors cu două străchini supraîncărcate cu vărzările despre care a pomenit soțul ei. În urmă venea nenea Mitru, cu câteva carafe pline cu un vin roșu. Se vedea de departe că este vin de „viață lungă” sau mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a intrat și el pe făgașul urmat de ceilalți comeseni... După ce fiecare s-a omenit cum se cuvine, Petrică a anunțat: ― Multe povești am ascultat noi până
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
La tocana afumată“ și va reuni opt echipe din cinci țări, și anume: China, Germania, România, Slovacia și Ungaria. Pe aleea hotelului Parc sunt programate un concurs de preparat tocană, mai multe demonstrații de preparat plăcinte tradiționale (întorsături, plăcinte întinse, vărzare), concursuri inedite și un concert al grupului Daniel’s Band. Turiștii care se vor prezenta în stațiune de sâmbătă își vor putea petrece timpul plimbându-se cu barca sau cu hidrobicicleta, la ștrand, la discotecă sau la terase. IOAN BÎTEA
Agenda2005-35-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284129_a_285458]
-
populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
duh: ―dacă-i copil să se joace, dacă-i cal să tragă și dacă-i popă să citească-, ―tot pățitu-i priceput-, ―ursul nu joacă de voie bună-, ―e înaintat la învățătură până la genunchiul broaște i-, ―de plăcinte râde gura, de vărzare și mai tare-. Altă sursă e vorbirea rimată, jocul de cuvinte cu același sufix: ―poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă ori
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare” uneori oamenii se comportă ca niște „robi ai pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai multă grijă de sine
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ou roșu de lemn. Atunci l-am pârât la mama, care, după ce s-a gândit un pic zâmbind, a decis ca Ghiță să dea, drept pedeapsă, toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marele sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se fac numai la zile mari, la sărbători...“, căci proverbul spune „e lesne a zice plăcinte, dar câte-ți trebuie ca să le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
denumire provenită din latină și menținută numai în limba noastră (și maghiarii cunosc „placsinta“, dar au luat-o de la noi), termenul „neaoș“ pare potrivit acestor bucate. Și să nu uităm faptul că unii etimologiști susțin și originea latină a cuvântului vărzări (din latinescul virdiaria, la fel precum varza - ingredient esențial al vărzărilor, plăcinte de post - provine din latinescul virdia, alterare a lui viridia, care avea sensul de verdeață, verdețuri; numele latinesc al verzei este brassica, din celticul bresic, celții fiind cei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
maghiarii cunosc „placsinta“, dar au luat-o de la noi), termenul „neaoș“ pare potrivit acestor bucate. Și să nu uităm faptul că unii etimologiști susțin și originea latină a cuvântului vărzări (din latinescul virdiaria, la fel precum varza - ingredient esențial al vărzărilor, plăcinte de post - provine din latinescul virdia, alterare a lui viridia, care avea sensul de verdeață, verdețuri; numele latinesc al verzei este brassica, din celticul bresic, celții fiind cei care au răspândit cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îndemna decât la concluzii sumbre: puținele rețete originale pe care le avem sunt departe de ceea ce se înțelege prin „bucătărie“, căci, vorba lui Păstorel, nu ne putem prezenta în fața unui chef din școala lui Bocuse, Senderens, Guérard sau Gagnaire cu vărzări, păpuși de dragavei ori crap la proțap. Cu aproape șaptezeci de ani în urmă, o asemenea tentativă a fost încercată și consemnată: la Pavilionul României din cadrul Expoziției Universale de la Paris, bucătăria românească a încercat să-și pună în valoare patrimoniul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și șuncă de Praga; b) Gutui cu carne cu sos caramel; c) Alivancă moldovenească, servită cu smântână. Merge un vin sec ușor numit „Blanch de Cotnari“. Vineri: a) Borș moldovenesc cu păstăi, mazăre, varză etc.; b) Broccoli cu orez; c) Vărzări din aluat dospit moldovenești. Merge o „Fetească albă de Cotnari“. Sâmbătă: a) Supă de pasăre cu găluște din griș; b) Frigărui de piept de pasăre tăvălite prin maioneză; c) Plăcinte moldovenești „poale-n brâu“, cu aluat de cozonac și umplute
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cu tot uleiul, se sărează și se introduc la cuptorul încins, 20 minute până se înmoaie și se rumenesc puțin. La masă se stropesc cu zeamă de la ½ lămâie. Se servesc la orice friptură fără altă salată alături. Rețeta nr. 49 Vărzări din Bucovina Ingrediente: Trei sferturi lapte bătut, un vârf linguriță bicarbonat, drojdie cât o nucă, ½ kg mălai, 2 ouă, o legătură ceapă verde tocată foarte mărunt, 250 g caș de oaie frământat cu sare. Mod de preparare: Într-o tavă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în loc foi de varză proaspătă și pe ele așezăm cu lingura umplutura din cele de mai sus, le rulăm ușor și le punem la cuptor 30-40 minute până varza s-a rumenit. Le servim pe farfurii plate punând deasupra fiecărei vărzări, o lingură de smântână. Rețeta nr. 50 Pârjoluțe din ciuperci Ingrediente: 1 cană iaurt, o linguriță cu bicarbonat, piper, sare, 5 ouă întregi bătute separat, 5 - 6 linguri făină albă și 500 g ciuperci tăiate mari, ulei de prăjit. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
care punem tot zaharină “Dieta Dulce“ în loc de zahăr, după gust. Se mai pot umple cu mere rase și călite cu “Dieta Dulce“ sau carne. Aluatul este foarte fraged ca un aluat franțuzesc și se face foarte ușor. Rețeta nr. 75 Vărzări - făcute ca plăcinte sau mici pateuri Mod de preparare: Se face un aluat dospit din: 1 kg făină, 50 g drojdie, 1 linguriță sare, 3 ouă, lapte pentru frământat, 100 g margarină (pachet) și 50 g ulei. Se lasă o
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
două ouă, piper și mărar tocat facem o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
adăugăm 3 ouă, 4-5 linguri de făină și puțină sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]