53 matches
-
fost întotdeauna baza oricărui demers artistic (prima Academie de Arte a fost înființată la Florența în 1563 și a purtat numele Accademia del Disegno). în ciuda lipsei cîtorva maeștri de necontestat, precum manieriștii importanți (cu excepția lui Baccio Bandinelli și a lui Văsari) și a primilor reformatori în sens naturalistic ai școlii florentine (Cigoli, Santi di Țîțo), expoziția reușește prin diversitatea artiștilor și a temelor să prezinte o vie imagine a evoluției desenului în arta florentina pe o perioadă de un secol și
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
spre ideal, spre ceresc, darul contemplației, sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei. În direcția unei psihologii a genialității, se cade consultat Giorgio Văsari. Faimosul biograf folosește noțiunea de "zei muritori", congruenta cu cea de genii, vorbind despre Rafael. Pictorul a întruchipat un atare ideal, în care se combină fericit "nemăsurata bogăție a comorilor cerului" cu "toate acele gratii și daruri nespus de rare
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
nemăsurata". Revărsînd asupra unui muritor ales o sumă de calități neobișnuite, Dumnezeu pune în dificultate, uimește și chiar ridiculizează simțul comun, masivitatea normalului, puterea opaca a ordinarului. Prin geniu, Providența mustra, într-un chip șui generis, fibră mediocrității. O umilește. Văsari scoate în relief faptul că natura a ținut să ofere lumii pildă unui om care o învinge prin artă, dar și prin purtări alese (paralelă este cu mai asprul în conduită și atitudini Michelangelo). Rafael a dovedit astfel că treaptă
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
pe unii artiști - n.n.) de lumea înconjurătoare și îi făcuse să umble cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și beznă viciilor". Și cîtuși de puțin "limpezimea și strălucirea acelor vîrtuți care îi fac pe oameni nemuritori". Așadar, Văsari asociază talentul (geniul) cu virtuțile morale, teza de care, după cum cu justețe consemnează Cristian Livescu, modernii n-au prea vrut să țină cont... Ca o încununare a teoriilor atît de numeroase și nuanțate asupra geniului, ar putea fi socotita cea
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
pregătește la Romă schițele monumentalei sale fresce cunoscută azi sub numele de Școală din Atena. Cu titlul inițial de Cunoașterea cauzelor (Causarum cognitio)ix, pictură murala de la Vatican s-a vrut ilustrarea simbolică a istoriei filosofiei, „o poveste” - cum spune Văsari - în care „apar înfățișați toți înțelepții lumii”x. Din păcate, frescă nu a avut niciodată un text explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
păcate, frescă nu a avut niciodată un text explicativ, iar personajele din storia rafaelita nu pot avea astăzi decât girul hermeneuților și al istoricilor. Una din primele încercări de identificare a personajelor datează din anul 1550 și aparține chiar lui Văsari, istoricul identificându-l aici, printre alții, pe magul Zoroastru, personajul din grupul din dreapta, îmbrăcat în alb și „ținând o sferă a cerului în mână”xi. În mod cât se poate de natural se naște atunci întrebarea: de ce nu ar fi
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
dignitate, 37 (239-240), în ed. cît., p. 327. viii „haec perfectissima summaque scientia, haec altior sanctiorque philosophia, haec denique totius nobilissimae philosophiae absolută consummatio” - H. C. Agrippa, De occ. phil., I, 2, în ed. cît., p. 2. ix cf. G. Văsari, Le vite de’più eccellenti pittori(1550), în ed. Milano, 1809, vol. VIII, p. 70. x cf. idem, p. 44. xi idem, p. 82. xii v. F.-A. Gruyer, Raphaël, peintre de portraits. Fragments d’distoire et de l’iconographie
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
di Sân Luca, era folosit în inițierea tinerilor pictori, care trebuia să îl atingă cu penelul. Același craniu l-a uimit pe Goethe. În 1833, când i-a fost deschis mormântul, scheletul s-a găsit intact. Deși părea un sfânt, Văsari spune că avea o slăbiciune pentru femei. Mai mult, ar fi murit de o febră cauzată de epuizare sexuală. Forcellino, un biograf din zilele noastre, crede că, totuși, munca fără odihnă l-a ucis. Adică ambiția nemăsurata a papilor și
Ce l-a omorât pe Rafael? () [Corola-journal/Journalistic/4023_a_5348]
-
de exemplu, țara în care această „revoluție a spiritului” a expandat pe deplin: Francesco Petrarca, Geannozzo Manetti, Marsilio Ficino, Giovanni Pico dela Mirandola, Lorenzo de Medici, Girolamo Savonarola, Ludovico Ariosto, Leonardo da Vinci, Niccolo Machiavelli, Francesco Guiccardini, Michelangelo Buonarroti, Giorgio Văsari, Torquato Tasso, Giordano Bruno, Tommasso Campanella, Galileo Galilei etc. etc. Cei nominalizați s-au numărat printre cei mai mari umaniști ai Epocii Renașterii și sunt cei care au regenerat și redat speranțele oamenilor din timpul lor, scoțându-i împrospătați dintr-
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
40-55; C. Elam, "Baccio d'Agnolo", în The Dictionary of Art, ed. J. Turner, 34 vol. (Londra, 1996), III, 15-17. Însărcinarea a rămas necunoscută din două motive: nu a fost menționată în sursele publicate inițial, incluzând viața lui Baccio de Văsari, si oratoriul în sine nu mai există. 164 Landucci, Diario (mai sus, cap. 1 n. 8), 287: "E în questi dì și cominciò e fondamenti della Nunziata de' Ricci, che și dice Santa Maria Alberighi, quella che și cominciò da
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
culturale a Italiei secolului al XV-lea, care, men?în�ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
perspectivei alber-tine. Perspectiv? care permite ?i reprezentarea riguroas? ?i r?sp�ndirea european? a noilor peisaje urbane, �n Italia sau �n alt? parte: axa Casseroului (1564), care traverseaz? Palermo p�n? �n port; Uffizi, la Floren?a (1560) conceput de Văsari (1511-1574) pentru a �nscrie Palazzo Vechio �ntr-o perspectiv? teatral? privind dinspre Arno; place Royale ?i place Dauphine, dorite de Henric al IV-lea la Paris (1604-1606), �ntre altele. Arhitectură civil? �n Italia, �n secolul al XVI-lea, acest urbanism ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
molcom? a colinelor. �n saloane, stucuri ?i fresce ai discipolilor lui Rafael traduc natură �n ornamente. Unele dintre propunerile de la vila Madame � care a r?mas neterminat? � s�nt recompuse de Vignole (1512-1573), cu concursul lui Ammanati ?i al lui Văsari, pentru vila Giulia (1550-1555), la por?ile Romei. Acesta este relativ modest?, dar cl?direa de locuit, curtea �n form? de hexedr?, f�nt�na �mpodobit? cu nimfe ?i gr?dina �nchis? s�nt secven?e spectaculoase ale unei scenografii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
IOAN (n. 1954) Arad, Str. Albă Iulia, nr. 17 țel. 266386 16606 VAIDA SUZANA (n. 1948) Arad, aleea Tomis nr. 7, bl. X3, ap. 8 țel. 240155 418 VALIMAREANU DOINA (n. 1941) Arad, Calea Românilor nr. 20-22 țel. 282914 420 VĂSAR AURORA (n. 1954) Arad, Str. Spitalului bl. 1, sc. A, ap. 22 țel. 273101 21540 VERBA EVA Arad, str. Obedenaru bl. X4 sc. D ap. 42 132 VESA CONSTANTIN (n. 1937) Sebiș, Str. Izvorului nr. 31 țel. 420961 422 VESA
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
IOAN n.1954 Arad, Str. Albă Iulia nr. 17 țel. 266386 16606 VAIDA SUZANA n.1948 Arad, Aleea Tomis nr. 7, bl. X3, ap. 8 țel. 240155 418 VALIMAREANU DOINA n.1941 Arad, Calea Românilor nr. 20-22 țel. 282914 420 VĂSAR AURORA n.1954 Arad, Str. Spitalului, bl. 1, sc. A, ap. 22 țel. 273101 132 VESA CONSTANTIN n.1937 Sebiș, Str. Izvorului nr. 31 țel. 420961 422 VESA LUCIA CORNELIA n.1956 Arad, Str. Episcopiei nr. 46, ap. 42 țel
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
13 bl. 619 sc. A ap. 12 țel: 263511 21902 URSUT ELENĂ (n. 1962) Arad, str. Micalaca bl. 303/4 sc. C ap. 8 țel: 259654 418 VALIMAREANU DOINA (n. 1941) Arad, str. Dorobanților nr. 12 ap. 3 țel: 282910 420 VĂSAR AURORA (n. 1954) Arad, c. A. Vlaicu bl. I2 ap. 4 țel: 273101 2540 VERBA EVA (n. 1942) Arad, str. Obedenaru 32 bl. X4 sc. D ap. 42 țel: 348137 422 VESA LUCIA CORNELIA (n. 1956) Arad, str. Episcopiei nr.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Str. Albă Iulia, nr. 17 țel. 266386 16606 VAIDA SUZANA (n. 1948) Arad, Aleea Tomis nr. 7, bl. X3, ap. 8 țel. 240155 419 VARGA MARIOARA (n. 1954) Arad, Str. Războieni, nr. 14-18, bl. B, ap. 7 țel. 232713 420 VĂSAR AURORA (n. 1954) Arad, Str. Spitalului, bl. 1, sc. A, ap. 22 țel. 273101 422 VESA LUCIA CORNELIA (n. 1956) Arad, Str. Episcopiei nr. 46, ap. 42 țel. 280264 425 VISA MARIANA MONICA (n. 1962) Arad, Str. Tismana nr. 17
HOTĂRÂRE nr. 00/37 din 16 octombrie 2000 privind aprobarea actualizărilor la Tabloul cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război: - domnului locotenent Mihalachi Gheorghe Felix; - domnului locotenent Văsar Ioan Călin-Claudiu. Articolul 2 Se conferă Medalia Bărbăție și Credință, clasa a III-a, pentru militari, cu însemn de război, domnului sergent-major Trif Ion Mihai. Articolul 3 Se conferă Medalia Meritul Sanitar, clasa a III-a, pentru militari, cu însemn
DECRET nr. 832 din 7 septembrie 2007 privind conferirea unor decoraţii de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190897_a_192226]
-
1973) 0415006/1303 SC VANACONT AUDIT SRL Cluj Napoca, str. Parâng nr. 11, ap. 48, jud. Cluj țel: 428212 0743127880 18757 VARRO-SATEANU LIANA (n. 1972) 2530 SC L G CONTEXPERT SRL Cluj Napoca, str. Jupiter, nr. 2, ap. 23 țel: 0728444041 19290 VĂSAR DORINA (n. 1968) 3144 SC ACCOUNTING AUDIT SRL Cluj Napoca, str. Traian Mosoiu nr. 48, ap. 8, jud. Cluj țel: 455666 0744665545 19999 VASS ATILLA ISTVAN (n. 1970) 2644 SC TAXEXPERT SRL Cluj Napoca, Aleea Padin, nr. 9-13, sc. 4, ap. 34
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
în coasta Transilvaniei. la Trotuș viața catolică a trebuit să sufere influența celor de peste munți infectați de husitism și protestantism, mai mult decât în alte locuri din Moldova, dând multe necazuri superiorilor bisericești din Moldova. La 20 august 1571, Gh. Văsari, secretarul episcopului din Camenița, scria nunțiului din Polonia că Pr. Mihai Thabuka din Seghedin, preot la Trotuș a convertit de la husiți pe cei din Trotuș, Huși, Roman și din cele 5 sate din jurul Romanului, toți în număr de 2000, după ce
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
cel mai strălucit sculptor din pragul Renașterii. Nu avem informații asupra copilăriei și primilor ani ai tinereții lui . Numele lui apare pentru prima dată într-un document din Pistoia din anul 1401, în legătură cu o încăierare la care ar fi participat. Văsari relatează că, împreună cu Brunelleschi, ar fi stat între anii 1402-1404 la Romă, unde ar fi luat contact cu opere ale antichității, care au determinat dezvoltarea propriului său stil artistic și l-au îndemnat la observarea și studiul naturii. Între anii
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
ul este o perioadă din arhitectura și arta europeană medievală începând cu anul 1140 și până în jurul anului 1500. Termenul a fost introdus în anul 1550 de Giorgio Văsari, care făcea aluzie peiorativa la tribul germanic al goților, ca prototip pentru o cultură inferioară, "barbara". Artă gotica este diferită de artă romanica prin tendința liniilor verticale, prin căutarea echilibrului în locul stabilității maselor. ul a fost succedat de Renaștere. Centrele
Gotic () [Corola-website/Science/298847_a_300176]
-
pictori și sculptori italiani, de la Cimabue până în timpurile noastre" (""Vite de' più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani, da Cimabue insino a' tempi noștri"", 1550 și 1568). se naște la 30 iulie 1511 în Arezzo (Toscana), fiu al lui Antonio Văsari și al Maddalenei Tacci. Își începe ucenicia artistică pe langă pictorul francez Guillaume Marcillat, autorul compozițiilor pentru vitraliile Domului din Arezzo. În 1524 pleacă la Florența, unde lucrează în atelierul lui Andrea del Sarto și în academia de desen a
Giorgio Vasari () [Corola-website/Science/298889_a_300218]
-
care portretul ducelui Alessandro de' Medici, o compoziție cu "Nașterea Domnului" pentru schitul din Camaldoli, alegoria pe tema "Concepției Imaculate" pentru biserică ""St. Apostoli"" din Florența. În anul 1550 apare prima ediție a operei de care este legat renumele lui Văsari: Vite de' più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani da Cimabue insino a' tempi noștri"", în care ordonează materialele culese încă din anul 1540 asupra vieții și operelor marilor artiști. În această perioadă face cunoștință lui Michelangelo, care îl sfătuiește
Giorgio Vasari () [Corola-website/Science/298889_a_300218]
-
V, unde pictează trei capele din palatul Vaticanului: "Capella di Sân Michele", "Sân Pietro Martire" și "Sânto Stefano". În 1573, prepară desenele pentru decorarea cupolei Domului din Florența, realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi. În vârstă de 63 de ani, Giorgio Văsari moare în ziua de 27 iunie 1574 în Florența. Casa sa din Arezzo este astăzi un muzeu dedicat vieții și operei sale.
Giorgio Vasari () [Corola-website/Science/298889_a_300218]