48 matches
-
Impact > Libertate > KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mircea Lăcătuș, romii sunt papagali eterni la porțile otomane ale cunoașterii gajeilor. Atitudinea servilă a acestor autentici vătășei moderni produce de 27 de ani zero performanță la nivelul comunităților tradiționale țigănești. Romii continuă să fure și să dispere Comunitatea Europeană. Motivul? Vătafii, veritabili zbiri culturali. Harapnicul cu care odinioară vătafii țigani puși de boieri îl biciuiau pe romii
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482853932.html [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]
-
lui Ali Ceuașev, ba teoria lui Ian Hancock. Nu știe nimic nimeni. Dar, profesorii care scriu cărți aprobate de Ministerul Educației încasează bani de la bugetul de stat. Adică locuitorii României plătesc sporurile DE DOCTORAT ale acestor NULITĂȚI INTELECTUALE. Au ajuns vătășeii kashtale cu doctorate să refuze dreptul la liberă exprimare al romilor. Constituția României garanteză acest drept. Cenzura a fost interzisă dar, la capitolul istoria romilor se practică, romii nu pot spune nimic. Și noi ne amintim încă multe despre istoria
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482853932.html [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]
-
Str. Pricazului bl. 28, ap. 23, județul Hunedoara. 419. Avram Anton, născut la 2 octombrie 1946 în București, România, fiul lui Constantin și Voichița, cu domiciliul actual în Germania, 47533 Kleve, Schmidtstr. 5-7, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Vătășelului nr. 10, sectorul 6. 420. Drechsler Helga, născută la 14 iunie 1968 în localitatea Biertan, județul Sibiu, România, fiica lui Hans Enrich și Ioana Amalia, cu domiciliul actual în Germania, 49356 Diepholz, Diemastr. 11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
Constantinescu Alex., str. Ștefan cel Mare 13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă, str. Topraizari 18 139. Aglaita Aurica, str. Vasile Roaita 18 140. Puica Rata, str. Vătășelului 4 141. Fratila Ion, str. Vidra 17 142. Suceleanta Elenă, str. Vidra 37 143. Iliescu Emilia, str. Vasile Ghergbel 59 144. Marin Florea, str. Anton Pan Buc. Noi 44 145. Buzdughina E., str. Agapiei 10 146. Ecaterina Muradian, Sos. Buc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
moșie a părinților săi, construită la începuturi din lemn și metoh al mânăstirii Bistrița, aflată în ruină la moartea tatălui și a mamei sale. Lăcașul a fost reconstruit în același loc sub isprăvnicia fraților lui Climent - Popa Mihul și Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român printre dânșii... Mitropolitul {EminescuOpXII 285} țării, câteșitrei episcopii, toți arhiereii, toți egumenii monăstirilor erau greci; în școalele domnești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întrebam eu. Iac-așa bine, cum îți spun!... Uite, mi-aduc aminte exact, parcă s-a întâmplat ieri. Pe la începutul lunii iunie, tocmai ne întorsesem într-o seară din țarnă, cu un car cu coșolină. Când să intrăm în ogradă, vătășelul de la primărie ne aștepta la poartă. Ce-i bre?, l-a întrebat omul meu. D-apoi ce să fie, bădiță Vasile, se vede treaba că au nevoie de dumitale, acolo, la oaste... Și a scos dintr-o geantă veche, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cetățenilor și a avutului lor. La început paza se executa numai în satul de reședință al comunei, obiectivele principale fiind sediul primăriei, biserica și școala. În celelalte sate ale comunei, abia mai târziu s-a înființat paza cu străjeri sau vătășei. Paznicul de centru se mai numea „odagiu” (cum au fost la noi: Chiriac, Coman și Vasile Anton), care era ales dintre cei care se distinseseră în armată (cum au fost și veteranii de război: Ștefan Arhire și Neculai Antohi). Mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
instrucțiunea publică și cult", cea mai mare parte a resurselor bugetare erau orientate spre construcția de școli și sedii de primării. La nivelul județului Constanța "în cheltuielile ordinare ale tuturor comunelor rurale intra salariul primarului și ajutorului său, a notarului, vătășeilor, spesele de cancelarie, imprimatele necesare, abonamentele la Monitorul Oficial și Farul Constanței, diar official al județului"1271. În vederea unei eficientizări a activităților edilitare și unei modernizări mai alerte, prefectul județului Constanța a dispus "a se înființa felinare (câte unul cel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
model la facerea primăriilor din Cara-Omer, Tortoman și Dăieni"2605. Totodată, Scarlat Vârnav preciza că "acest tip cuprinde, în afară de o intrare acoperită, una odaie pentru arhivă, unde își are notarul cancelaria, un birou al percepției, un arest, una odaie pentru vătășei, două odăi de locuit pentru notar și o odaie de musafiri"2606. În viziunea prefectului județului Constanța, "primăria și școala urmează să fie simple dar curat lucrate, luminoase și suficient de încăpătoare"2607 deoarece "ele sunt menite a servi săteanului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trede ale femeilor consumate de boli și de viții ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primarul nostru de azi. Mai înainte nici măcar nu i se spunea primar, ci după limba pe care o vorbeau stăpânii i se spunea fie villicus, fie greav, fie jude. Numai că atunci primarul conducea colectivitatea singur, având eventual uneori un vătășel, sau curier sau gornist sau toboșar, prin câteva vorbe sau câteva semne, fără birou, fără telefon, fără hârtie de scris și fără pix, fiind se pare uneori mai eficient chiar decât primarul din zilele noastre înconjurat de o întreagă cohortă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
albia unei ape curgătoare; 11 a ciorsăi-a tăia greu cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bătute cu fir galben, alunecând drepte, în față și în spate, peste cămașa albă, până la glezne; și băieții uitându-se ucigaș printre șuvițele negre de păr. Femeile bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar Mitu, vătășelul, păzea butoiul de vin pe care plutea o tărtăcuță, din genul Lagenaria Siceraria, nou-nouță, cu coadă lungă, decupată frumos ca să se poată bea cu ea. Dansau înlănțuiți Rustemul, băteau pe loc Ciuleandra, se lăsau luați de valurile Vulpii. Lăutarii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lui Gligore Ionașcu. Voia să doarmă cu acesta mai mult din capriciul de a se ști într-un loc familiar. Servitorul a bătut în poartă și-a spus că are răvaș pentru Gligore și, cum era îmbrăcat cu anteriu de vătășel domnesc, slugile l-au chemat pe dată. N-a fost nevoie să-i spună ceva, ci a intrat repede în sângele lui, ca într-un loc cald, și a așteptat să adoarmă. Pentru Zogru acesta era un timp de meditație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ascensiunii sociale ale lui Stoicea sunt consumate cu repeziciune: orfanul sărac devine, pe rând, slujbaș, vechil și, în final, ginere al boierului. O vreme, viața i se scurge în liniște paradiziacă. Totuși, într-o zi, Stoicea primește veste de la un vătășel al lui Rovin că tătarii i-au invadat moșia. Ivirea inamicilor constituie un important nod terifiant în diegeză (tabloul este zugrăvit în tușe costiniene): el "văzu, prin ferestruia de deasupra ușii, pe tătari izvorând din zare în roiuri negre și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tendința derivativă se aplică unor neologisme, efectul marcat dialectal este adesea comic. În romanul lui I.M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), procedeul apare, de pildă, într-o conversație popular-argotică destul de autentică, la crîșmă: „Ș-apoi cine poate tăgădui că Stănuță vătășelul și baș-paznic de noapte al Batiștei nu este îndelicat cu toată lumea? - O să-ți dea îndelicatețea pîn pele, zise cîrciumarul”. Muntenismele pașoptiste reapar, parodic, în Levantul lui Mircea Cărtărescu: „Părînd piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat”. Evident, prezența sau
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
libertatea, chiar daca n-o știi s-o întrebuințezi, e scumpă. Înainte boieri, adică funcționari mari și mici, plătiți și gratuiți, erau o mie de toți. Vodă Cuza introduce autonomia comunală și județeană; în fiece comună câte un primar, ajutor, notar, vătășei, toți plătiți; în locul a o mie de boieri de ai Regulamentului se nasc în țară, ca iarba din pământ, 40 pân-la 50 de mii de boieri noi, săraci dar fudui și pretențioși, așteptând să fie slujiți de alții, văzând în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rural, care să fie pus la dispoziția organelor de stat dar și a particularilor, au existat și în anii precedenți, atât în privința înființării de birouri poștale pe la toate subprefecturile din țară, cât și în problema recrutării și folosirii eficiente a vătășeilor, care urmau să efectueze purtarea corespondenței în și din mediul rural. Cu întârziere și nu peste tot, în țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care urmau să efectueze purtarea corespondenței în și din mediul rural. Cu întârziere și nu peste tot, în țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței în și din mediul rural. Cu întârziere și nu peste tot, în țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul Suceava, erau necesari cei mai mulți vătășei, având 17 și respectiv 12 comune. Întrucât nu sau înființat birouri poștale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul Suceava, erau necesari cei mai mulți vătășei, având 17 și respectiv 12 comune. Întrucât nu sau înființat birouri poștale la subprefecturi, nici rezultatele muncii vătășeilor nu au fost corespunzătoare. Județul nu alocase mijloace bugetare suficiente în acest scop. Sumele mici prevăzute nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul Suceava, erau necesari cei mai mulți vătășei, având 17 și respectiv 12 comune. Întrucât nu sau înființat birouri poștale la subprefecturi, nici rezultatele muncii vătășeilor nu au fost corespunzătoare. Județul nu alocase mijloace bugetare suficiente în acest scop. Sumele mici prevăzute nu ofereau garanția îndeplinirii cu regularitate a serviciului poștal. De aceea, printr-un Decret din 1865, s-a hotărât ca strângerea și predarea corespondenței
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]