32 matches
-
obiceiurilor de Anul Nou, conceput în spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină de umor și de ironie, a nunții tradiționale din Bucovina. Alaiul de nuntă reunește toate rangurile ceremoniale: mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului uman, nânașii își îndeplinesc pe dos atribuțiile, fiecare dintre ei făcând ceea ce trebuia să facă celălalt. Întregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistență și pentru a crea o atmosferă relaxanta. Jocurilor cu măști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
vieții lor, când vor fi ca împărații și împărătesele Bizanțului, cu coroană pe cap. Socrii mari intrau „în lucru”, trebuiau să pregătească masa și băutura pentru toată lumea (se invita tot satul), iar majoritatea produselor erau scoase din gospodărie. Cât timp vătăjeii umblau prin sat cu sticla de băutură și chemau la nuntă, era „tocmită” muzica, o orchestră de departe, iar casa și curtea erau pregătite pentru primit nuntașii. într-o perioadă mai veche, era suficientă căsătoria în fața lui Dumnezeu, tinerii se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La „Curte” erau trimiși doi oameni, dormeau acolo, iar când a fost să fie prădat curtea lui Sterian, nimeni nu a auzit nimic. Ordinele venite de sus, de la prefectură, de la guvern, hotărârile consiliului local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei familiale, prin extinderea tipului Fratele și sora. Surse: V.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și grâul (culese de I.M. Voicheci), proverbe și zicători, chiuituri. Al. Lascarov-Moldovanu e prezent cu Obiceiuri de la țară, Vătăjelul Boacă și, în cadrul rubricii „Pe drumuri de țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri românești necunoscute al lui G.T. Niculescu-Varone. Teme istorice sunt abordate în Tradiția noastră de Victor Banu și în Revoluția
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
Constandas. Nu avem date și documente numeroase despre viețuitorii și egumenii de la Cetățuia. Menționez mai departe numele egumenilor pomeniți în documentele vremii de la întemeierea mănăstirii până în zilele noastre : Leontie (1669-1671) apare la 17 iulie 1671, într-o învoială cu Petrișor vătăjel de aprozi din Târgu Neamț să stăpânească până la moarte cele 14 pământuri din mijlocul satului mănăstiresc Ruseni dăruite de Vasile Lupu Voievod<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul B, p. 601 footnote>. În documentul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a țăranului. Pîn-acuma o singură instituție mi s-a părut creată cu dezinteresare pentru poporul rural și aceasta-i școala rurală. Dar cum este ea tratată? Obligativitatea învățămîntului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu aceea a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub forma de primari, ajutori de primari, notari, ajutor de notari, secretari *, perceptori, ajutori de perceptori etc. cari sunt pe atâtea organe de apăsare și de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
este instalat Nicolae Habăr, normalistul cel mai bun care a ieșit la finele anului școlar 1874 - 75, și pentru care am aflat că în bugetul comunei pentru anul viitor i s-a prevăzut o leafă egală cu aceea a unui vătăjel, iar în anul curent nu i se dă absolut nimica, încît, avizat la salariul trimestrial al statului, are timp deplin de-a muri de foame în comuna Bîrzeștii. Fără de-a afișa vorbe mari asupra însemnătății învățămîntului, cari nu ne-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se confruntă. Revolta sa - la contactul cu aceste realități - e cu atât mai puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc., care sunt pe atâtea organe de apărare și de șicană în comună și care nu aduc bunei-stări a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
flori, cu cununi și cu maramă, în formă de steag". În Banat, moartea unui tânăr este înștiințată de un om care merge prin sat cu un steag negru 346. În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau vestitor) la înmormântare, "pentru a vesti nunta", apoi se îngroapă la capul mortului, lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merge prin sat cu un steag negru 346. În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau vestitor) la înmormântare, "pentru a vesti nunta", apoi se îngroapă la capul mortului, lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era consacrat lui Pluton, zeul Infernului, iar bradul a devenit un apărător împotriva Diavolului. O legendă bucovineană prezintă bradul ca fiind copacul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare / Peste munți și curți, / La părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul pământului. / Druștele / Ți-s crucile / Sfeșnicul / Vătăjelul / Praporul / Ți-i nânașul / Mireasa ți-i clopotul, / Să se strângă norodul."89 Traiul zilnic se desfășoară în deplină comuniune cu viața cosmică, elementul universal fiind părtaș la trecerile și pe-trecerile lăuntrice: "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aibă curînd copii își ajunge acest scop dacă ia la cununie în sîn atîtea nuci fripte, pe care le îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
relativ la declarația dată sub prestare de jurământ de către Vasile Irimia Oatu de 39 de ani, însurat, cu domiciliul în satul Gârceni, la data de 6 aprilie, 1907: „Sunt ajutor de primar în comuna Pungești. Sâmbătă dimineață la 10 martie a.c., vătăjelul Șt. Maxim zis și Profira Lache a venit la mine și mi-a spus că seara aflându-se în crâșma lui V. Enacache Tofan l’a auzit pe acesta spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul Băcești și că pe Racova sunt niște studienți care au să vie să strice Pungeștii și îndemnă pe oameni să se ducă la Pungești (subl.ns.) și tot acest vătăjel mi’a mai spus că a văzut cete de oameni din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva măsuri, scrise în declarația sa: „Auzind acestea am trimis pe vătăjel să oprească lumea de a se duce la Pungești și îndată am eșit și eu în sat și văzând mai mulți oameni adunați în dreptul crâșmei lui V. En. Tofan, ma’m dus între acei oameni și i’am sfătuit să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acaretul și că s’a împăcat cu dânsul să’l lase în pace dacă îi va da 100 de lei dar eu l’am sfătuit să nu dea nimic”. Ștefan Profira Lache zis Maxim, salariat al primăriei pe funcția de vătăjel, pomenit de către șeful său Oatu, ajutorul de primar din Gârceni, a declarat aceleași lucruri despre Vasile E. Tofan. Un alt martor al evenimentelor a fost Pavel Desilă de 32 de ani din Pungești, ce la vremea aceea avea profesiunea „liberă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea unui nenuntit, se tocmesc druște și vătăjei, pentru a da ceremoniei aspect marital. Ar fi „primul” strat din istoria alegoriei, punctul de plecare: morții nu i se dă nume, iar alaiul se desfășoară în chip de nuntă. Urmează al „doilea” strat, cu prilejul căruia se încearcă diferențierea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meargă la Prefectură că-l va face șef de birou. După ce s-a consultat cu Bădescu a dus răspuns prefectului că nu poate primi noua funcție. Prefectul s-a supărat și i-a spus că va fi dat afară cu vătăjei. Postul era râvnit de un anume Pântea, absolvent al cursului superior de la seminarul Nifon din Iași și care la Hudești găsise și sprijinul proprietarului. Prefectul județului Dorohoi nu se înțelegea cu Ministrul Instrucției Publice care era D. Sturza. Școala fiind
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dragoslav (1875-1928), poet, prozator, publicist, animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]