32 matches
-
obiceiurilor de Anul Nou, conceput în spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Această manifestare este o abordare caricaturala, plină de umor și de ironie, a nunții tradiționale din Bucovina. Alaiul de nuntă reunește toate rangurile ceremoniale: mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
mire și mireasă, nânașul și nânașa, vătăjeii, druștele, cuscrii și nuntașii. Costumația sau măștile participanților evidențiază defectele fiecărui personaj: mirele este un fecior mic și gras, uneori cocoșat sau șchiop, mireasa este înaltă și subțire, contrastând vizibil cu viitorul soț, vătăjeii și druștele ridiculizează defecte ale caracterului uman, nânașii își îndeplinesc pe dos atribuțiile, fiecare dintre ei făcând ceea ce trebuia să facă celălalt. Întregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistență și pentru a crea o atmosferă relaxanta. Jocurilor cu măști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
se confruntă. Revolta sa - la contactul cu aceste realități - e cu atât mai puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc., care sunt pe atâtea organe de apărare și de șicană în comună și care nu aduc bunei-stări a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și grâul (culese de I.M. Voicheci), proverbe și zicători, chiuituri. Al. Lascarov-Moldovanu e prezent cu Obiceiuri de la țară, Vătăjelul Boacă și, în cadrul rubricii „Pe drumuri de țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri românești necunoscute al lui G.T. Niculescu-Varone. Teme istorice sunt abordate în Tradiția noastră de Victor Banu și în Revoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea unui nenuntit, se tocmesc druște și vătăjei, pentru a da ceremoniei aspect marital. Ar fi „primul” strat din istoria alegoriei, punctul de plecare: morții nu i se dă nume, iar alaiul se desfășoară în chip de nuntă. Urmează al „doilea” strat, cu prilejul căruia se încearcă diferențierea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meargă la Prefectură că-l va face șef de birou. După ce s-a consultat cu Bădescu a dus răspuns prefectului că nu poate primi noua funcție. Prefectul s-a supărat și i-a spus că va fi dat afară cu vătăjei. Postul era râvnit de un anume Pântea, absolvent al cursului superior de la seminarul Nifon din Iași și care la Hudești găsise și sprijinul proprietarului. Prefectul județului Dorohoi nu se înțelegea cu Ministrul Instrucției Publice care era D. Sturza. Școala fiind
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
relativ la declarația dată sub prestare de jurământ de către Vasile Irimia Oatu de 39 de ani, însurat, cu domiciliul în satul Gârceni, la data de 6 aprilie, 1907: „Sunt ajutor de primar în comuna Pungești. Sâmbătă dimineață la 10 martie a.c., vătăjelul Șt. Maxim zis și Profira Lache a venit la mine și mi-a spus că seara aflându-se în crâșma lui V. Enacache Tofan l’a auzit pe acesta spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul Băcești și că pe Racova sunt niște studienți care au să vie să strice Pungeștii și îndemnă pe oameni să se ducă la Pungești (subl.ns.) și tot acest vătăjel mi’a mai spus că a văzut cete de oameni din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva măsuri, scrise în declarația sa: „Auzind acestea am trimis pe vătăjel să oprească lumea de a se duce la Pungești și îndată am eșit și eu în sat și văzând mai mulți oameni adunați în dreptul crâșmei lui V. En. Tofan, ma’m dus între acei oameni și i’am sfătuit să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acaretul și că s’a împăcat cu dânsul să’l lase în pace dacă îi va da 100 de lei dar eu l’am sfătuit să nu dea nimic”. Ștefan Profira Lache zis Maxim, salariat al primăriei pe funcția de vătăjel, pomenit de către șeful său Oatu, ajutorul de primar din Gârceni, a declarat aceleași lucruri despre Vasile E. Tofan. Un alt martor al evenimentelor a fost Pavel Desilă de 32 de ani din Pungești, ce la vremea aceea avea profesiunea „liberă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aibă curînd copii își ajunge acest scop dacă ia la cununie în sîn atîtea nuci fripte, pe care le îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce și vor avea belșug. După ce se termină serviciul cununiei, un colăcer aruncă prin biserică flori sau cofeturi, sau alune, sau nuci, spre semn că din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l aduceau. Îl întindeau la scară și-l băteau cu harapnicul. * Cucoana de la L... are un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el. De aceea el șade cu afacerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parte și Bogata era Iorgu Vasiliu, pe care Mihai Sadoveanu [6] îl pomenește cu crâșma la doi meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra Loluță, țigan și vătăjel 15 zice: "Stați oameni buni, nu bateți femeia degeaba, asta-i fată de gospodar, n-a furat ea perna". Și întreabă el cine a mai fost și cineva i-a spus că a fost și Donoaia. Și atunci el s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în 1868. Și preotul Ion Hurmuz a vândut-a în satul Fântânele din județul Botoșani. Alt fecior al lui Vasile Șandru a fost Costachi pe care nu l-am cunoscut. Și altu a fost Neculai Șandru, a fost pădurar și vătăjel când era tatăl meu primar. Era bun. Soția lui Floarea, era soră cu Gheorghe Gherasim Roșca. Era voinică și frumoasă și vară întâi cu mama mea. Alt ficior, Ghiorghi, a fost foarte rău. In general Șăndrenii au fost foarte deștepți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vieții lor, când vor fi ca împărații și împărătesele Bizanțului, cu coroană pe cap. Socrii mari intrau „în lucru”, trebuiau să pregătească masa și băutura pentru toată lumea (se invita tot satul), iar majoritatea produselor erau scoase din gospodărie. Cât timp vătăjeii umblau prin sat cu sticla de băutură și chemau la nuntă, era „tocmită” muzica, o orchestră de departe, iar casa și curtea erau pregătite pentru primit nuntașii. într-o perioadă mai veche, era suficientă căsătoria în fața lui Dumnezeu, tinerii se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La „Curte” erau trimiși doi oameni, dormeau acolo, iar când a fost să fie prădat curtea lui Sterian, nimeni nu a auzit nimic. Ordinele venite de sus, de la prefectură, de la guvern, hotărârile consiliului local, erau aduse la cunoștința cetățenilor de către „vătăjelul” primăriei. Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a țăranului. Pîn-acuma o singură instituție mi s-a părut creată cu dezinteresare pentru poporul rural și aceasta-i școala rurală. Dar cum este ea tratată? Obligativitatea învățămîntului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu aceea a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub forma de primari, ajutori de primari, notari, ajutor de notari, secretari *, perceptori, ajutori de perceptori etc. cari sunt pe atâtea organe de apăsare și de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
este instalat Nicolae Habăr, normalistul cel mai bun care a ieșit la finele anului școlar 1874 - 75, și pentru care am aflat că în bugetul comunei pentru anul viitor i s-a prevăzut o leafă egală cu aceea a unui vătăjel, iar în anul curent nu i se dă absolut nimica, încît, avizat la salariul trimestrial al statului, are timp deplin de-a muri de foame în comuna Bîrzeștii. Fără de-a afișa vorbe mari asupra însemnătății învățămîntului, cari nu ne-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]