47 matches
-
din poiană. I se părură toate bune și la locul lor în poiană. Așa că porni liniștit la vale. Trecând însă printr-o altă poiană, pădurarul zări ceva ciudat. Lângă un șopron vechi, erau niște buruieni puse pe un acoperiș. Un vătui mic de căprioară, încercând să ajungă la buruieni, s-a încurcat printre niște răzlogi ai unui gard de lângă peretele șopronului și nu mai putea ieși de acolo. Acum nici nu se mai zbătea. Era epuizat. Pădurarul veni aproape, să-l
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
fiare... Trufași se arată acei ajutați de noroc, în preajmă-le cu bogate leșuri de lupi și de vulpi. Nesocotiții de soartă privesc la ei cu jind, căci n-au alături decât resturi de capră și câte-un amărât de vătui. Oricum, toți sunt prinși de zor. Întrecerea e pe sfârșite. Încheierea? Răsplata urmată de-o masă pe cinste când se va striga îndelung numele vânătorului celui mai iscusit. Printre iurte, preajma se dezgheață. Parte din prăzi pregătite pentru ospăț sunt
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
chiar în fața lui, un vătui de căprioară, de toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări sprintenă căprioara, mama vătuiului, proptindu-se drept în fața puiului ei, să-și apere cu trupul ei odrasla de săgeată! Biata mamă simțise primejdia venind de la arcul întins, și nu pregetă să-și dea viața
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
niciodată! Jur pe ce e mai sfânt! - Cum așa? N-ai adus nimic de la vânat? Ce s-a întâmplat? - Draga mea! Vino și tu, Katya, aici lângă mine, să vă povestesc! Azi am avut o revelație nemaipomenită. Am zărit un vătui ieșit în fața mea, și în timp ce mă pregăteam să-l săgetez cu arcul, căprioara, mama lui, sări din tufiș drept în fața puiului, să-l apere de moarte! Mi-au înlemnit mâinile când am văzut așa ceva, n-am mai putut să trag
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
Ileșiu Viorel-Ioan 12. domnului plutonier-adjutant Marinescu Virgiliu 13. domnului plutonier-adjutant Mingote Constantin-Nicolaie 14. domnului plutonier-adjutant Mirea Florian 15. doamnei plutonier-adjutant Olteanu Gina 16. doamnei plutonier-adjutant Paterău Mihaela 17. domnului plutonier-adjutant Preotu Constantin 18. domnului plutonier-adjutant Stoian Mircea 19. domnului plutonier-adjutant Vătui Mihăiță 20. domnului plutonier-adjutant Velișan Gheorghe-Iulian 21. domnului plutonier-adjutant Vîlcu Marin 22. domnului plutonier-major Anghel Stoica 23. domnului plutonier-major Anghelescu Paul-Georgian 24. domnului plutonier-major Buta Gheorghe-Eugen 25. domnului plutonier-major Căciul�� Gheorghe-Alexandru 26. doamnei plutonier-major Căpușanu Simona 27. domnului plutonier-major Condruț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203841_a_205170]
-
53 țel: 412661; 0744579054 16316 ȚURCANU ANGELA (n. 1964) Iași, Moară de Foc 18, bl. 408, sc. A, et. 7, ap. 28 țel: 250715 4776 VASILE MIOARA (n. 1964) Iași, str. Plopii far�� soț nr. 11A țel: 430272; 0745382177 16321 VĂTUI RODICA (n. 1938) Iași, str. Sf. Lazăr nr. 39, bl. B3, sc. A, et. 4, ap. 11 țel: 231226 23736 VIDRASCU LUCIA MARIA Iași, str. Măgurii 5, bl. 620, sc. A, ap. 8 țel: 0721445526 12292 VRÂNCEANU NECULAI (n. 1945
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
la 12 martie 1953 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Labadi Ștefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 81373 Munchen, Zillertalstr. 64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Naturii nr. 6, județul Timiș. 125. Vătui Anghel-Darie-Ioan, născut la 21 februarie 1956 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Vătui Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart, Stafflenbergstr. 40, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Media, Str. Grădinarilor nr. 6, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 81373 Munchen, Zillertalstr. 64, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Naturii nr. 6, județul Timiș. 125. Vătui Anghel-Darie-Ioan, născut la 21 februarie 1956 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Vătui Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart, Stafflenbergstr. 40, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Media, Str. Grădinarilor nr. 6, județul Sibiu. 126. Brenkusova Maria, născută la 1 noiembrie 1976 în localitatea Oradea, județul Bihor, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
textile sub formă de bucăți de la poziția nr. 58.11 trebuie clasificate la subpozițiile acestui Capitol conform dispozițiilor din Notă 2 de subpozitie a Secțiunii XI. Pentru clasificare este determinat materialul textil al fetei exterioare. Astfel, de exemplu un hanorac vătuit pentru bărbați, din material textil compus în proporție de 60% din bumbac și de 40% din poliester, trebuie clasificat la poziția nr. 6201.92. Trebuie menționat, că deși acest material textil, considerat separat, se clasifică la pozițiile nr. 59.03
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166452_a_167781]
-
al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, de Narcisa-Oana Babii, Silvia Calancea, Rodica Ciobanu, Grigore Cironodolea, Ana Coriciuc, Teodor Coriciuc, Cornel Drai, Măricica Grădinaru, Vasile Guraliuc, Dumitru Hrenciuc, Ramona Hrițcușoru, Daniela Manolache, Victoria Onișor, Elenă Pralea, Veronica Șeucaliuc, Dumitru Vatamaniuc și Adriana Vătui, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani, în Dosarul nr. 3.675/40/2011 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, de Brândușa Aștefănesei, Mihaela Elenă Bejinaru, Elenă Călin, Gabriela Condrea, Mihaela Crauciuc Cabur, Ioan Guraliuc, Maria Lipciuc și Niculina Mătrescu, prin Sindicatul Învățământului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243690_a_245019]
-
Grigoraș, Pavel Rotari, Aurica Vieriu, Geta Cretu, Narcisa-Oana Babii, Silvia Calancea, Rodica Ciobanu, Grigore Cironodolea, Ana Coriciuc, Teodor Coriciuc, Cornel Drai, Măricica Grădinaru, Vasile Guraliuc, Dumitru Hrenciuc, Ramona Hrițcușoru, Daniela Manolache, Victoria Onișor, Elenă Pralea, Veronica Șeucaliuc, Dumitru Vatamaniuc, Adriana Vătui, Brândușa Aștefănesei, Mihaela Elenă Bejinaru, Elenă Călin, Gabriela Condrea, Mihaela Crauciuc Cabur, Ioan Guraliuc, Maria Lipciuc, Niculina Mătrescu, Felicia Andriuc, Cătălin Artin, Daniela Mihaela Burlacu, Elenă Valentina Chelariu, Irina Constantinescu, Luminița Macovei, Elisabeta Maxim, Emilia Munteanu, Margareta Luminița Neacșu, Cristina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243690_a_245019]
-
definitivă din rezerva de mobilizare constituită la Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale a unor produse farmaceutice. 109. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.510 din 13.10.1960 privind trecerea în circuitul economic prin Ministerul Comerțului a 60.000 costume vătuite din stocul intangibil al Ministerului Forțelor Armate. 110. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.528 din 13.10.1960 privind aprobarea unor virări de credite bugetare în cadrul planului de cheltuieli al Ministerului Forțelor Armate pe anul 1960. 111. Hotărârea Consiliului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195103_a_196432]
-
din 17.11.1959 pentru elaborarea proiectului de decret privind derogarea de la prevederile art. 3 din Decretul nr. 18/1948 , modificat prin decretele nr. 355/1948 și nr. 471/1956 referitor la purtarea în public de către persoanele civile a costumelor vătuite cu croială militară 31. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.714 din 28.11.1959 privind aprobarea sarcinei de proiectare a lucrărilor F 04-59 32. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.809 din 17.12.1959 privind reglementarea acoperirii cheltuielilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237076_a_238405]
-
țel: 0232/276705 0723/311172 16312 TIULEA JANA (n.1953) Iași, str. Dacia, nr. 22, PAV CFR Cantemir, ap. 3 țel: 0232/436586 0722/576344 16314 TRANDAFIR ANA (n.1953) com. Rediu sat Breazu jud. Iași țel: 0232/253920 16321 VĂTUI RODICA (n.1938) Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 39, bl. B3, sc. A, et. 4, ap. 11 țel: 0232/231226 21112 VERNICA LILIANA (n.1967) Iași, str. Primăverii, nr. 19, bl. D2, sc. A, ap. 18 țel: 0232/415810 0723
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
i-au rupt pur și simplu În bucăți... Nu știu câți morți au rămas acolo pe Apell Platz. Apropo de câini... Am văzut cum erau dresați acești câini Împotriva acelora În haine vărgate: erau soldați de-ai lor Îmbrăcați În niște haine vătuite cu care ațâțau câinii - și aceste haine vătuite erau tot În dungi, erau haine de deținuți; și imediat ce-i dădea drumul, câinele sărea imediat la beregata aceluia În haine vărgate, fiindcă așa erau dresați. - Care erau relațiile dintre deținuți? Erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vița pe spalier și orbite de neanderthal, cu cucuie ce luceau de spirt în frunte și cu buzele ascunse în barbă mânjite de tabac Copenhagen Seal. Își punea perne în jurul taliei pe care le lega peste un maieu găurit, își vătuia pantalonii, căci avea picioare lungi și slabe și îl ajutam să-și pună haina. Văcsuiți și rujați cu farduri de la teatru și pudrați cu praf de mica, Jimmy și cu mine mărșăluiam prin magazin cu tamburine și fluiere ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în vălătuci până în pragul casei. Așteptase toată ziua. Cât puteai cuprinde cu ochii, ceața și marea cenușii, fără sfârșit. Nu ningea, dar din ceață picurau stropi înghețați, cenușii și sărați aproape că le simțeai gustul. Vuietul mării părea și el vătuit în fuioarele lungi de ceață. Abia dacă se auzea, când și când, sirena de ceață de la intrarea în port. În rest, liniște. Casa era departe de port. Poate de asta întârzia. Promisese că vine de Crăciun. Nu împodobise bradul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
fără bonetă (la Institut nu se foloseau bonete de baie). Aerul rece îi învălui trupul cald și-i tăie, o clipă, respirația. Păși cu grijă, în vârful picioarelor, pe pavajul înghețat, sticlos, și plonjă grațios în norul de abur care vătuia bazinul. Înota frumos în plăcuta apă caldă, pe sub protectorul nor alb. Diane înotase mai devreme și acum, îmbrăcată într-un elegant pulovăr de lână, o elegantă șăpcuță de lână, mănuși la culoare, ciorapi de lână trași peste pantaloni, o jachetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "calcul", zahlen "a plăti"); rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită pentru întăriri la haine" < germ. Wattier[leinen] "idem" (Leinen "pânză", wattieren "a vătui, a căptuși cu vată"); compusul german a fost și calchiat: rom. pânză vatir, magh. vatirvászon "idem" (vászon "pânză"), care ar putea constitui, de fapt, etimoanele reale ale cuvântului rezultat prin condensare; fr. volley "volei" (> rom. volei) < volley[-ball] "idem" (< engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etimonului străin sau formației complexe proprii, preluate prin calc: rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită pentru întăriri la haine" poate proveni din rom. [pânză] vatir, magh. vatir[vászon] (vászon "pânză") sau din compusul originar, germ. Wattier[leinen] "idem" (wattieren "a vătui, a căptuși cu vată", Leinen "pânză"). În aceeași situație se află rom. candel ~ zahăr candel "zahăr cristalizat în prisme", ultima variantă fiind calchiată după germ. Kandelzucker, și rom. mischet ~ struguri mischet "un soi de struguri tămâioși" după tc. misket üzümü
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Measuring and Managing the Value of Companies, Fourth Edition, McKinsey & Company, New York Krippendorff, K. (2004), Content analysis: An introduction to its methodology, Sage Publications, Newbury Park Lala-Popa, I., Miculeac, M.E. (2006), Analiza financiară a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara Lilea, E., Vătui, M., Boldeanu, D., Goschin, Z. (2001), Statistică, Editura ASE, București Lorino, P. (1995), Comptes et récits de la performance, Editions d’Organisation, Paris Madden, B.J. (1999), CFROI Valuation. A Total System Approach to Valuing the Firm, Butterworth Heinemann, Oxford Marshall, A
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să se prindă ca taină cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și obiectele sale păreau muiate într-un cafeniu vaporos. Umbrele se așterneau dur, și fiecare formă pe lângă care treceam își afirma atât de distinct identitatea, încât mă uitam întruna îndărăt, cu nervozitate. Tăcerea era nemărginit\, de altă structură decât tăcerea vătuită de pâclă a dimineții; din când în când o știrbea câte un țipăt de bufniță sau lătratul îndepărtat al unui câine. N-am luat-o prin sat. Am pornit de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția golfului, prin defileul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit”, „mâncat de molii” ; sechestrul osos: zonă de osteoliză relativ bine delimitată. Tratamentul constă în incizii corespunzătoare și excizia țesuturilor necrotice fără a atinge osul, dacă radiologic nu s-au constatat sechestre; în această situație examenul radiologic va fi repetat la
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]