46 matches
-
în cele din urmă pe ministrul de Interne să dea publicității lista cu participanții la simandicoasa partidă de vînătoare. Grija pentru transparență l-a apucat puțin cam tîrziu de tot pe ministrul Ioan Rus. Din cauza secretoșeniei în care a fost vătuită inițial toată această afacere, diverși colegi din presă au fabricat tot soiul de scenarii. Ba că ministrul Sîrbu ar fi fost împușcat din greșeală de unul dintre tovarășii săi de vînătoare, ba că șoferul acestuia ar fi tras dinadins în
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
doar despre marșul cîrjelor să vorbim" (despre marșul cîrjelor să vorbim). Sau: "cine să cîntărească secetă cumplită/ a liniei drepte/ cine să cîntărească lacrima vărsata pe ascuns/ de o rădăcină// ce poate visa un cuțit/ într-o casă cu pereții vătuiți de spaimă" (restul din rest). Salvatoare i se înfățișează, la un moment dat, geometria cristica a crucii: "am văzut crucea născîndu-se/ fără dureri/ că un fruct// e timpul să vă spun/ l-am văzut pe cel care merge/ cu mormîntul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
fiare... Trufași se arată acei ajutați de noroc, în preajmă-le cu bogate leșuri de lupi și de vulpi. Nesocotiții de soartă privesc la ei cu jind, căci n-au alături decât resturi de capră și câte-un amărât de vătui. Oricum, toți sunt prinși de zor. Întrecerea e pe sfârșite. Încheierea? Răsplata urmată de-o masă pe cinste când se va striga îndelung numele vânătorului celui mai iscusit. Printre iurte, preajma se dezgheață. Parte din prăzi pregătite pentru ospăț sunt
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
spaniolă, ivrit, împreună cu "ora opt", se află la originea unei catastrofe existențiale de a cărei obsesie nu va putea scăpa. Secvențele narative din volumul de nuvele Octombrie, ora opt (1981; ed. II, 1997) evocă instantanee aburite, în regimul unei disperări vătuite de trecerea timpului, dar care nu a putut totuși cicatriza definitiv o rană, o traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
o mână și îl jumulește, îl umflă, îl piaptănă în răspăr, până ce, cu excepția firelor mai lungi, tot părul se ghemotocește pe cap. Netezește cu pieptănul suvițele lungi și blonde peste firele mai scurte, ciufulite, până ce capul femeii devine un balon vătuit de păr blond. Și zic: Deci așa îți faci tu. E identic cu coafura lui Helen, numai că e blond. Pe măsuța din fața canapelei se află un buchet mare de trandafiri și crini, veștejiți și maronii; florile stau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fi vrut să se spele, i-o dădu lui Rowe. Pe mica etichetă de mătase de pe gulerul hainei se putea citi numele firmei Pauling and Crosthwaite... — Ai să găsești filmul dacă desfaci căptușeala la umăr, mai spuse Hilfe. (Umărul era vătuit). Vrei un briceag? Iată-l chiar pe-al dumitale“ Și-i Întinse briceagul de cercetaș. Rowe tăie stofa și scoase din căptușeală un film, căruia Îi rupse numaidecît Învelitoarea de hîrtie. — Da, e negativul, spuse el dezvelind un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
în vălătuci până în pragul casei. Așteptase toată ziua. Cât puteai cuprinde cu ochii, ceața și marea cenușii, fără sfârșit. Nu ningea, dar din ceață picurau stropi înghețați, cenușii și sărați aproape că le simțeai gustul. Vuietul mării părea și el vătuit în fuioarele lungi de ceață. Abia dacă se auzea, când și când, sirena de ceață de la intrarea în port. În rest, liniște. Casa era departe de port. Poate de asta întârzia. Promisese că vine de Crăciun. Nu împodobise bradul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai bine sărută-mă în lacrimă sub / roșu amurg" (7). Alibiul pios al acestei malaxări nu-i poate disimula cruzimea. Poetul își proiectează propria „destrămare" (cu un punct de referință blagian) asupra unui univers tot mai ostil, deși decepția e vătuită, stilul ceremonios, împiedicînd patetismele: „cade destrămarea / în noi și albastrul în zi / peste fiindul de inimi // unde vom fremăta / păsări prinse de cer/ cele de aici și cele ce vin" (12). Cîntate fiind „neîntîmplările", irealul se impune asupra unui real
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
60 - și ne propune un alt mod de a scrie poezie. El abandonează vizionarismul metaforizant și poezia ca mod de cunoaștere, ca și lirismul jubilant care constituia marca poeticii șaizeciste, în favoarea unei poezii mai „simple” (nu simpliste!), a unui lirism „vătuit” (amintind de Virgil Mazilescu, cel din Va fi liniște, va fi seară, din același an 1979) și a poemului care nu mai este o înșiruire de metafore, ci devine o metaforă vagă el însuși. Eugen Suciu se plasează, astfel, cu
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
cu bătrîni, de Andrei Oișteanu. Augurii unui timp ciudat (e, în seria de proză de la întinerita Carte Românească, și ceva de ranforsare a unor pariuri vechi care - chestie de vremuri... - prima dată n-au ținut) fac din textul de eseu vătuit cu poveste un fel de marteau de porte ce-a prins patină. Să nu atingi clinchenitoarea de metal, gura de leu cu delicată zăbală a ușilor în vîrstă și înalte, că nici nu bănuiești ce te așteaptă dincolo. Totuși, Comisionarul
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
chiar în fața lui, un vătui de căprioară, de toată frumusețea! Era numai bun pentru ce-i trebuia lui Artemie. Ascuns după un copac, luă arcul de pe umăr, luă o săgeată din tolbă, o potrivi în arc, apoi întinse arcul spre vătui. În acel moment, dinspre tufăriș, sări sprintenă căprioara, mama vătuiului, proptindu-se drept în fața puiului ei, să-și apere cu trupul ei odrasla de săgeată! Biata mamă simțise primejdia venind de la arcul întins, și nu pregetă să-și dea viața
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
niciodată! Jur pe ce e mai sfânt! - Cum așa? N-ai adus nimic de la vânat? Ce s-a întâmplat? - Draga mea! Vino și tu, Katya, aici lângă mine, să vă povestesc! Azi am avut o revelație nemaipomenită. Am zărit un vătui ieșit în fața mea, și în timp ce mă pregăteam să-l săgetez cu arcul, căprioara, mama lui, sări din tufiș drept în fața puiului, să-l apere de moarte! Mi-au înlemnit mâinile când am văzut așa ceva, n-am mai putut să trag
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
din poiană. I se părură toate bune și la locul lor în poiană. Așa că porni liniștit la vale. Trecând însă printr-o altă poiană, pădurarul zări ceva ciudat. Lângă un șopron vechi, erau niște buruieni puse pe un acoperiș. Un vătui mic de căprioară, încercând să ajungă la buruieni, s-a încurcat printre niște răzlogi ai unui gard de lângă peretele șopronului și nu mai putea ieși de acolo. Acum nici nu se mai zbătea. Era epuizat. Pădurarul veni aproape, să-l
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
mai 1977 Zare merge mai Întâi de-a lungul râului lat și leneș de câmpie. Urcă dealul nu prea Înalt, Îndepărtându-se de râu. Traversează un câmp abia semănat, ajunge În marginea pădurii Golovna. Este o după-amiază de duminică. Își vătuiește urechile cu un anume fel de liniște (ciripit de păsări, vânt ușor printre frunzele abia născute, crengi uscate și frunze din toamna trecută trosnind sau foșnind sub picior). Început de mai Într-o pădure bătrână din câmpie. Cuvintele „potecă, ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
iar Lina. Am văzut eu bine! ... pe aci vine vîn-tul! Rim e culcat, e bolnav! -- Ei aș! spusese Mini drept crice consolare. - A răcit! . . . prin dunga asta îi vine frigul drept în coastă la birou! - Dar pe el l-ai vătuit? . . . sau numai ușa? râse Mini. Lina, care uneori uita să-și ia paltonul când pleca la treabă, cocolea pe doctorul Rim. - Fiindcă e capitonat e așa de nemernic la frig! zise Nory din ușa dormitorului. N-are nimic! Mini se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pentru orice cuvânt pronunțat mai tare se emoționa, avea palpitații, sta culcată, dar fără să protesteze. în, jurul ei era un complot al tăcerei, de la cele mai mici lucruri la cele mai mari. Se umbla ușor, vorbea abia. Ușile erau vătuite, nimic din treburile casei, din întîmplările traiului nu ajungea până la ea. Pianul era închis fiindcă îi făcea rău. Tremura la orice sunet. Nu era un capriciu, era o stare de fapt. Ea însăși nu avea nici o sonoritate. Tot ce-i
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fără bonetă (la Institut nu se foloseau bonete de baie). Aerul rece îi învălui trupul cald și-i tăie, o clipă, respirația. Păși cu grijă, în vârful picioarelor, pe pavajul înghețat, sticlos, și plonjă grațios în norul de abur care vătuia bazinul. Înota frumos în plăcuta apă caldă, pe sub protectorul nor alb. Diane înotase mai devreme și acum, îmbrăcată într-un elegant pulovăr de lână, o elegantă șăpcuță de lână, mănuși la culoare, ciorapi de lână trași peste pantaloni, o jachetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca să-mi facă injecția în coloană, apoi m-am întins pe spate și l-am văzut pe el, pe medicul- prieten, cum se spală pe mâini îndelung, era foarte liniștit, dar nu vorbea sau eu nu auzeam, pentru că totul era vătuit ca într-un film mut. Apoi l-am văzut cum ține ceva în mâini cu grijă și a fost ca și cum privirea mea ar fi parcurs o distanță imensă și în sfârșit am văzut că- mi oferea un copil murdar, jilav
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
căror cădere dădea o senzație de încetineală și de pierire a oricărui son. Pomii erau grei de zăpadă, și materialele lui moș Costache, căptușite cu blănuri albe, aveau aerul unor arhitecturi polare. Marina trecu prin curte, cu fizionomie de eschimos vătuită cu zăpadă până în gât. Se auziră zurgălăii unei sănii. - Știi ce? zise repede Otilia. Am gust să mă plimb cu sania. Vrei să mă iei? Felix consimți bucuros, se îmbrăcă și în curând se aflau într-o sanie îngustă, în spatele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Measuring and Managing the Value of Companies, Fourth Edition, McKinsey & Company, New York Krippendorff, K. (2004), Content analysis: An introduction to its methodology, Sage Publications, Newbury Park Lala-Popa, I., Miculeac, M.E. (2006), Analiza financiară a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara Lilea, E., Vătui, M., Boldeanu, D., Goschin, Z. (2001), Statistică, Editura ASE, București Lorino, P. (1995), Comptes et récits de la performance, Editions d’Organisation, Paris Madden, B.J. (1999), CFROI Valuation. A Total System Approach to Valuing the Firm, Butterworth Heinemann, Oxford Marshall, A
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
din același domeniu semantic, menționați de același autor într-o listă de patruzeci și trei de cuvinte considerate ca provenind mai probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor de vite din regiunile muntoase. Alți termeni considerați ca provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-au împrumutat însă din română și mulți termeni de cultură modernă (abonament, album, ambulanță, bulevard
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de precizat când au avut loc aceste exporturi. Vechimea lor poate fi dovedită prin păstrarea unor sunete care, între timp, au evoluat în română la altele (conservarea unor faze fonetice intermediare între româna primitivă sau veche și româna actuală). Astfel, vătui < lat. *vituleus este înregistrat cu l’ în alb. vëtulj (ë) și ucr. vatulja, iar grui < lat. gruneus apare cu ń în ucr. și slov.: gruń; la fel, brândză (cu dz încă păstrat în unele graiuri românești) apare în slov. și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]