31 matches
-
concept în filosofia culturii?! Nu cred! Dar, să mă explic. în limba latină cuvântul cultură desemna acțiunea de îngrijirea pământului: cultură agri. Termenul era atât de specializat, încât Vergilius numea locurile care nu cunoscuseră încă mâna omului, "loca humana cultu vacanția". Cel care cultiva pământul era un cultor: cultor terrae. Un al doilea sens al cuvântului era specializat în a denumi cultură spirituală: cultură animi, sau chiar mai nuanțat - cultură litterarum. în fine, un al treilea sens se referea la rafinamentul
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, Shakespeare, Goethe, multe transpuneri rămânând
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, Shakespeare, Goethe, multe transpuneri rămânând în pagini de gazetă. SCRIERI: Note și impresiuni, Craiova, 1896; Vacanții, Brașov, 1903; Extaz, București, 1908. Traduceri: Marc Michel și Eugène Labiche, Un om buclucaș, Brașov, 1898; Juin și Flerx, Idil la țară, Brașov, 1898; Goethe, Hermann și Dorothea, Brașov, 1911. Repere bibliografice: Cornel, Figuri, I, 149; Ion Gherghel, Goethe în
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
chestia. Uită-te ce e, domnule terist, nu mă iai pă mine peste prohab, fiincă ăi fi dumneata termen redus dar eu îs și mai redus ca dumneata. Aia e! Despre naștere o să vă mai isplic eu când veniți din vacanție, fincă trecu ora dă religie și io plec să duc niște îrtii la birou mobilizării, că pleacă delegatu și pierde trenul. Mergeți toți sănătoși pă la cășile voastre, mâncați porcul, beți vinul și aveți grijă și de dom' ajur, săracul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sute de kilometri patrați (1143570 p. ), considerând minunatele căi de comunicație dintre comună și comună, că amândouă județele nu sunt șese, ci pline de dealuri și păduri, că pentru inspectarea lor sunt abia șase luni lucrătoare dacă subtragem sărbătorile și vacanțiile de preste an; considerând, în urmă, că într-o zi nu se pot inspecta conștiințios decât două școale, de vreme ce ziua școlară are numai 5 ore (ba joia numai 3), veți vedea, domnule ministru, că sarcina subsemnatului este de-a inspecta
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
căror număr este până astăzi de 111, au fost prezenți vro 47. Ceilalți au fost împiedecați de a lua parte la această sărbare școlară, sau pentru că se află la studii în străinătate și nu s-au înturnat în țară de vacanție, sau din deosebite alte cauze. Cei mai mulți însă au adresat, prin scrisori sau prin depeșe trimise chiar în ziua banchetului, urările lor pentru prosperarea Institutului academic. La sfârșitul banchetului, d. N. Culianu, unul din vechii asociați fundatori, luând cuvântul, a făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
considera capitale în ceea ce privește formarea unor specialiști, cercetarea directă a naturii. „Într-una din zile trimite pe Pohle să mă cheme în camera lui de lucru și, râzând, mi se adresează și mă întreabă ce am de gând să fac în timpul vacanțiilor; și, fără să mai aștepte răspunsul meu, îmi spune : „Trebuie să pleci undeva la mare, ca să studiezi animalele marine în viață. Marea oferă un material imens, al cărui studiu a devenit un complement indispensabil pentru educațiunea unui naturalist. Dr. Kükenthal
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
classe primare prin districtele unde nu suntu gimnasii. 4) A avea o scriere frumosa. Articolul 21 Termenulu surnumerariatului va fi obligatoriu de unu anu și facultativu încă de unu anu, dacă la espirarea anului anteiu nu se va ivi ver-ua vacanția, seu dacă surnumerariulu nu va însuși cunoscintile cerute. Articolul 22 Surnumerarii carii prin zellu și activitate voru proba că insusescu cualilatile cerute voru putea fi numiți la vacanția în posturi de agenți de urmărire, măi 'nainte chiaru de împlinirea stagiului
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
unu anu, dacă la espirarea anului anteiu nu se va ivi ver-ua vacanția, seu dacă surnumerariulu nu va însuși cunoscintile cerute. Articolul 22 Surnumerarii carii prin zellu și activitate voru proba că insusescu cualilatile cerute voru putea fi numiți la vacanția în posturi de agenți de urmărire, măi 'nainte chiaru de împlinirea stagiului de unu anu. Assemenea surnumerarii vor putea fi însărcinați provisoriu a ține loculu adjutoreloru comptabili ce aru fi lipsindu din serviciu pena la intorcerea loru, seu pena la
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
din serviciu pena la intorcerea loru, seu pena la numirea celoru în dreptu. La assemene cașuri, surnumerarii vor avea dreptulu a se bucură de jumetate din retribuțiunea posturiloru ce voru occupa provisoriu. Articolul 23 În casulu candu s'ar ivi vacanția în posturi de perceptori și impiegați de categoriile citate mai susu, n'ar putea presenta garanția cerută la art. 15 sau aru fi fostu supuși la penalitățile prevedute la Art. 42, 43, și 44 sauu n'aru putea justifica că
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
-se a o vești acestuia, o declară Consiliului judetianu, pînă în două dile după verificarea titluriloru; în casulu contrariu, Consiliulu decide prin sorți pe care plassa represinta Consilierulu care n'ar fi declaratu opțiunea să. Articolul 23 În casu de vacanția prin opțiune, morte, demissiune seu almintrelea, atatu a membriloru activi catu și a celoru supleanți, aleși de veri-o plassa, Prefectulu va întruni colegiulu respectivu în terminu de o lună. Articolul 24 În tempulu intrunirei Consiliului judetianu, elu singuru are
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
sorți, membrii carii vor trage cele inteiu numere compunu seria destinată a esi mai înainte. Membrii esiti potu fi realeși. Articolul 79 Demissiunele Consiliariloru trebe a se adressa Consiliului; candu acesta n'ar fi adunatu, Comitetului permanentu. La prilegiu de vacanția prin anulare, opțiune, demissiune, morte seu perderea unui seu mai multoru condițiuni de eligibilitate a vre unui membru activu, Comitetulu chiama îndată pe Consiliarulu supleantu alesu de plassa care a remasu nerepresintatu. Dacă vacanția ar privi totu odată și pe
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
adunatu, Comitetului permanentu. La prilegiu de vacanția prin anulare, opțiune, demissiune, morte seu perderea unui seu mai multoru condițiuni de eligibilitate a vre unui membru activu, Comitetulu chiama îndată pe Consiliarulu supleantu alesu de plassa care a remasu nerepresintatu. Dacă vacanția ar privi totu odată și pe membrulu activu și pe supleantulu unei circonscriptiuni electorale, Prefectulu, în urmărea inpartatirei Consiliului judetianu seu a Comitetului permanentu, convoca colegiulu electoralu respectivu pentru a procede pînă în două luni la o nouă alegere. Titlul
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
se face din duoi în duoi ani, reinoindu-se numai o a treia parte din membrii la unu anu. Acesta adunare se face la cea anteiu Duminică a lunei lui Noemvrie. Ea nu se convoca estraordinarmente, de catu la casu de vacanția celu putinu de o a treia parte a numerului intregu alu Consilieriloru. Articolul 33 Primarele comunei convoca pe alegetori celu putinu cu 15 dile înaintea dilei ficsate pentru alegere. Convocare se face prin publicarea și afisiarea dilei ficsate la Primărie
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
cînd secțiunile sînt întrunite în întregul complet, majoritatea absolută este de ajunsu. Articolul 10 Curtea de casațiune are vacanță la Crăciun 15 dile, incepend din ajunul Crăciunului și la Pasci 15 dile, incepend din dioa Floriilor. Deosebit, secțiunea civilă are vacanții mari, de la 1 Iulie pînă la 15 August. Peste tot cel alt curs alu anulul, curtea de casațiune ține ședința regulată în tote dilele afară de duminici și serbatori mari. Articolul 11 În fie-care secțiune sînt doue registre, într'unul se
LEGE nr. 1032 din 17 august 1864 pentru împărţirea Curtei de Casatiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
cinci din membrii. Capitolul 2 Despre admisibilitate Articolul 8 Presiedintele și membrii Curtei de compturi sînt inamovibili și se numescu de Domnitoriu după lista de presentatie în numaru induoitu de candidați, datu de Adunarea electiva. Articolul 9 La casu de vacanția dacă Adunarea electiva va fi în lucrare Ministeriulu de financie va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la completarea Curtei totu după modulu de mai susu; iar dacă Adunarea nu va fi în lucrare, atunci Domnulu va numi în
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
Poliția audientieloru Consiliului de statu în materii contenciose și de disciplină este incredintiata Vice-presidentului. Articolul 57 Membrii consiliului de Statu, pentru crimele seu delictele relative la atributiunele fonctiunei loru sînt justificabili înaintea Curtei de cassatiune. Capitolul 5 DESPRE CONGEDII ȘI VACANȚII Articolul 58 În fie-care anu Consiliulu de statu, 'și insemnedia cu incuviintiarea Domnului epoca vacantieloru, care nu potu trece peste două luni în totu cursulu anului. Articolul 59 Pentru timpulu vacantieloru se va trage la sorți unu Comitetu, compusu de
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
Constantinopole. Hospodarii voru fi represantati lîngă Curtea Suzerana prin agenți (Capu-Chehaia) născuți Moldoveni sau Români, nesupusi la nici o protecție străină, si priimiti de Porta. Articolul 10 Hospodarulu va fi alesu pe viață de Adunare. Articolul 11 În cadu de vacanție, si pane la instalarea noului Hospodaru, administrația va fi încredințată Consiliului Ministriloru, care va intra d'a dreptulu în lucrare. Atribitiile sale, curatu administrative, se voru margini la expedierea lucratoriloru, fără să pota depărta pe funcționari alt-feliu, de catu pentru
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
curatu administrative, se voru margini la expedierea lucratoriloru, fără să pota depărta pe funcționari alt-feliu, de catu pentru vină constatată judecătorește. În acestu casu nu va putea rândui pe altulu în locu de catu vremelnicește. Articolul 12 La ivire de vacanție, daca Adunarea va fi strînsă, ea va fi datore a proceda în optu dile, la alegerea Hospodarului. Dacă nu va fi strînsă, sa va chema îndată și se va aduna în termenu de dece dile. În cele optu dile ce
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo zece zile la Florica. Neprimind peste o săptămână nici un răspuns, mă hotărâi să plec, isprăvindu-se vacanțiile mele. Sosind la Florica, găsii în curierul ridicat la pornire o scrisoare a ei, în care îmi zicea că ar prefera să mai zăbovesc 8 zile, când s-ar întoarce dânsa acolo. Era prea târziu și nu mă mai puteam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îmi zicea că ar prefera să mai zăbovesc 8 zile, când s-ar întoarce dânsa acolo. Era prea târziu și nu mă mai puteam îngriji deloc de acest lucru, și din cauza convențiunii noastre, și din imposibilitatea de a-mi prelungi vacanțiile. Îi explicai lucrul printr-o scrisoare și încercai de mai multe ori, în zadar, să-i vorbesc la telefon. Într-o bună zi aflu prin servitori că, în loc de a veni la Florica în automobilul ce-i propusesem, trecuse direct la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chestia. - Uită-te ce e, domnule terist, nu mă iai pă mine peste prohab, fiincă ăi fi dumneata termen redus dar eu îs și mai redus ca dumneata. Aia e! Despre naștere o să vă mai isplic eu când veniți din vacanție, fincă trecu ora dă religie și io plec să duc niște îrtii la birou mobilizării, că pleacă delegatu și pierde trenul. Mergeți toți sănătoși pă la cășile voastre, mâncați porcul, beți vinul și aveți grijă și de dom' ajur, săracul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce văzusem într-o grămadă era la tatăl meu, aruncate câteva lătinești mai mult tot teologice, afară de câțiva clasici. Grija ce dintâi mi-au fost ca, mergând acasă pe vacanția următoare, să scutur de praf toate cărticelele noastre și să caut de voi afla vreuna de care pomenește istoricul 8. A face inventarul e unul din cele mai frecvente gesturi de la începuturile culturii române moderne, afirmând implicit că literatura există
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
verbale, registrele și colectunile de legi. Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele și documentele cate i se voru încredință de portărei sau de particolari. Articolul 92 Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacanții, celu putinu șepte ore pe di. Articolul 93 Portăreii asedati pe lînga curți și tribunale voru face tote actele cate se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci. Voru face somațiunile, comandamentele și urmăririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
art. 163). Cel ce este permutatu într'unu fostu de acelasi gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu. § 2. Ordinea sedinteloru. Articolul 111 Tribunalele și curțile voru ține ședințe în tote dilele afară de duminici, serbatori legale sau naționale și vacanții. Articolul 112 Ședințele fie-carii judecătorii sau curți voru ține celu putinu șese ore pe di, sau și mai multu dacă trebuința va cere. Articolul 113 Judecătorii se voru adună în Bucuresci și Iași, celu mai tardiu la dece și jumetate
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]