402 matches
-
Acasa > Impact > Vocatii > ADRIANA AUSCH:"CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Mariana Cristescu Lumea Euterpei ADRIANA AUSCH: „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” „ Luciri și
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
AUSCH:"CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Mariana Cristescu Lumea Euterpei ADRIANA AUSCH: „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” „ Luciri și taine - Femei, locuri, timpuri”. Sub acest generic a avut loc recitalul susținut, săptămâna trecută, în Sala Mică a Palatului Culturii, de soprana ADRIANA AUSCH, un colaj policrom, inspirat de o expoziție cu același titlu
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
în premieră la Târgu-Mureș anul trecut și cu care artista cucerește auditoriul pretutindeni, un adevărat show, incluzând, cu rafinament, mici bijuterii muzicale despre... iubita inaccesibilă, femeia vampă, rusalka jelindu-și iubirea, femeia androgină, mireasa, fameia-bandit... „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” - declara presei Adriana Ausch, iar recitalul ei târgumureșean de săptămâna trecută a dovedit cu prisosință acest fapt, cântând piesele în original, în limbile germană, franceză, rusă, cehă, engleză, surmontând cu lejeritate dificultățile impuse de epocă, stil
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
ceva de spus”, locurile intime în care muzica folk a anilor '70 și cabaretul de odinioară se întâmplau. Spun surpriză fiindcă, într-o vreme, am fost atrasă de muzica experimentală, atonală, minimalistă. Am descoperit că ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... colajul muzical mi s-a părut cel mai potirivit pentru a mă exprima. Adriana Ausch va reveni în toamnă cu un nou recital. O așteptăm cu drag și cu aceeași vie curiozitate. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
s-a părut cel mai potirivit pentru a mă exprima. Adriana Ausch va reveni în toamnă cu un nou recital. O așteptăm cu drag și cu aceeași vie curiozitate. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Adriana Ausch: Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi..., / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
meu senil”. Fără a da duritate cuvintelor, am spune că doctorul Cassian Robert este prototipul „senil” - înțelept al lui Mihai Bogdan. Trebuie să luăm seama că fiul lui Cassian Robert ar fi putut considera fuga acestuia de acasă drept un „vagabondaj senil”. Pe de altă parte, tânărul M. Bogdan arată: „Nu există să pierd (...) chiar dacă voi rămâne singur”, „mereu fugi de ceva”. Bătrânul C. Robert conștientizează: „Am iubit, am urât, am câștigat, dar mai ales am pierdut ca oricare dintre oameni
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
fără dificultăți, primea note peste medie și, de acea, a ajuns un neisprăvit, pardon de expresie. Lenin Dorfman s-a apucat de fumat la nici doisprezece ani și de curve la cincisprezece. A fost reținut în orașul de raion pentru vagabondaj de mai multe ori, dar de fiecare dată îl eliberau urgent și nemotivat. N-a învățat nici o meserie, și-a exploatat părinții și, într-o oarecare măsură frații, nu a reușit nici ca fotbalist deși nimeni nu îndrăznea să-l
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1414658845.html [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
pe cerșetori, îi consideră paraziți, leneși. De-a lungul secolelor problema a preocupat statele și au fost priviți diferit, în diferite perioade: când cu milă, când cu ostilitate. Mulți și-au spus părerile, reclamând că sunt „Vampiri ai statului, că vagabondajul este pepiniera hoților și asasinilor”. Stând și judecând drept, unii dintre ei sunt handicapați, ologi, neavând altă posibilitate de supraviețuire decât cerșitul, apelând la bunăvoința și mila celorlalți. Oricum ar fi priviți, este cert că cei mai mulți nu iubesc munca, iar
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
numiți animale, fără rațiune și fără sentimentul compasiunii față de semeni. Sunt țări care păstrează evidența cerșetorilor, le dă șansa de a cerși un timp limitat într-un oraș, după care îi forțează să plece și astfel, unii se plictisesc de vagabondaj și se apucă de muncă. Ar fi o soluție? Am amintit în alt eseu, de vremea când Episcopul Râmnicului și Argeșului ne-a povestit cum o cerșetoare a donat Episcopiei o sumă mare de bani pentru refacerea acoperișului unei mănăstiri
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
lacuri de safir și de smarald”, „cu nenumăratele sale insule singuratice pline de poezie, de culori, de soare” (În lumea Mediteranei - Răsărit de soare). Adrian Zografi, alter-ego al scriitorului, eroul celor mai multe din scrierile sale, descoperă încă din timpul copilăriei plăcerile vagabondajului. El este atras de spațiile largi ale Orientului, de ținuturile mediteraneene și, nu mai puțin, de Mediterana însăși. Mama lui se află la originea voluptății eroului de a hoinări, antrenându-l și pe acesta în plecările ei intempestive, mai întâi
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
reper orașul natal, casa în care Joița, mama sa, rămâne singură, în așteptarea fiului. Fiecare plecare este însoțită de întrebările mamei, fiecare revenire este prilej de bucurie pentru aceasta. În sufletul eroului se dă, totuși, o luptă aprigă între mirajul vagabondajului și sentimentul de jenă, deoarece hoinarul uită sau neglijează obligațiile fiului față de mamă. Ca și Ulise, întruchiparea principiului dualist - acel homo duplex -, Adrian Zografi este copleșit de un sentiment dublu, mai ales după moartea celor doi prieteni - Mihail și Musa
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
de control ci de cunoaștere(N.Minovici, I.Stănescu, B. Brenner, 1937). În lumea diurnă ne-am obișnuit să numim în cuvinte potrivite doar nouă, aisberguri ale căror vîrfuri se văd fragmentar precum niște accesorii sociale nepotrivite lumii ordonate: cerșetoria, vagabondajul, delincvența, prostituția, alienarea, sinuciderea, vrăjitoria etc. Nu sunt oare toate aceste realități sociale, forme de manifestare ale nocturnului pentru a avertiza lumea diurnă, de necesitatea unui dialog, a unei cunoașteri lăsată de izbeliște și cuprinsă doar în statisticile seci ale
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 by http://uzp.org.ro/apel-la-contributie-revista-de-antropologie-urbana-r-a-u-nr-42014/ [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
se schimbe”, și „acesta este un proces de lungă durată” dar poate fi unul reușit deoarece „totul este vorbitor în jurul nostru” și acest limbaj trebuie făcut cunoscut cu ajutorul antropologiei. Iată niște variante, non exclusive, de subiecte care pot fi abordate: - vagabondaj, cerșetorie, infracționalitate - comunități urbane marginale - prostituție, - comunități slab protejate, marginalul social: bătrânii, copiii etc - limbaje culturale vs mesaje comportamental marginale Tematica acestui număr al Revistei de antropologie urbană este deschis din punct de vedere disciplinar. Revista de Antroplogie Urbană(R.A.
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 by http://uzp.org.ro/apel-la-contributie-revista-de-antropologie-urbana-r-a-u-nr-42014/ [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
București, la care va studia Gib Mihăescu și semnificația Gării din Filaret la nivelul sensibilității colective bucureștene. Bun psiholog, Al. Florin Țene, sugerează incompatibilitatea dintre caracterul sobru, realist și intrasingent promovat de Facultatea de Drept și viața de boem, de vagabondaj și de apetit pentru iubiri efemere a lui Gib Mihăescu. Capitolul intitulat Dumnezeu moare, când vorbesc armele este cel în care autorul intră în problematica amplă a intrării armatei române în Primul Război Mondial. Scriitorul reface evenimentele care prezidează implicarea
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/petre_din_1459415392.html [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relațiile dintre tatăl tiran și adolescenți menționează faptul că adeseori pot avea loc conflicte care pot sfârși printr-o ruptură a relațiilor cu părinții și fuga de acasă a adolescentului, precum și prin vagabondaj. Climatul socio-afectiv și moral al familiei este mult mai perturbat atunici când în familie sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate si de antecedente penale. Adolescenții proveniți din familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv și cu o atmosferă conflictuală se
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_potentialul_agresiv_al_elevilor_de_gim_gigi_stanciu_1336638900.html [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
centrale, libertatea nu se obține direct, ci mediat. Libertatea și fericirea se dobândesc prin realizarea unor valori intermediare: întotdeauna „suntem liberi să ...” sau „suntem fericiți că...”. Nu suntem liberi sau fericiți pur și simplu. După cum specifică eseistul, libertatea „nu înseamnă vagabondaj și rătăcire”. Ea este „trăirea care te face să simți că îți aparții și care îți dă posibilitatea să acționezi după cum îți spune mintea și inima, nu constrâns de prejudecăți și de șabloanele pe care unii, în mod conștient sau
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
din 20 august 1919, și anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale, doi păduchi se plimbau agale, iar în mâini ținea o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I by http://uzp.org.ro/panait-istrati-intre-datorie-morala-si-sursa-de-existenta-Publicistica-o-dominanta-a-scrisului-istratian-i/ [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. Cerșetoria Articolul 326 Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 ani. Vagabondajul Articolul 327 Abrogat. -------------- Art. 327 a fost abrogat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. Prostituția Articolul 328 Fapta persoanei care își procură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240002_a_241331]
-
din 20 august 1919, și anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale, doi păduchi se plimbau agale, iar în mâini ținea o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Panait_istrati_intre_datorie_morala_gabriel_dragnea_1351511910.html [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LIA LUNGU - FESTIVALUL MAMAIA 2012 Autor: Lia Lungu Publicat în: Ediția nr. 604 din 26 august 2012 Toate Articolele Autorului Într-o lume tot mai mercantilistă, în care ecologia planetară, devine monedă de îmbogățire, cu un vagabondaj al dezădacinaților într-o continuă creștre, cu oameni tot mai dependenți față de factorii de decizie, CULTURĂ, rămâne după părerea mea una dintre puținele secvențe care ne poate păstra ființă spirituală și națională. Acesta este motivul omagiului, pe care îl aduc
FESTIVALUL MAMAIA 2012 de LIA LUNGU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Lia_lungu_festivalul_mamaia_2012_lia_lungu_1346015992.html [Corola-blog/BlogPost/355274_a_356603]
-
sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție; 34) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi, precum și neanunțarea organelor sanitare sau ale poliției în caz de scăpare de sub pază sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256310_a_257639]
-
facultate juridică din țară sau din străinătate, echivalat potrivit legilor române. 5. Cunoașterea limbii române. 6. Să nu fie inculpat sau condamnat pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigiliu, sustragere, delicte contra siguranței interioare sau exterioare a Statului, calomnie sau denunțare calomnioasa; de asemenea nu pot fi numiți procurori acei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144134_a_145463]
-
a maturității omului și neconstrângerea lui de către nimic. Principiile morale sunt împotriva acestor încercări de eliberare față de orice autoritate, care de fapt sunt lipsite de orice moralitate. Biserica binecuvântează căsătoria creștină, legătura dintre bărbat și femeie, dar este împotriva unui vagabondaj sentimentalist și a unei neorânduieli care pot interveni atunci când lipsesc principiile morale. Iată a treia piedică ce derutează sau denaturează direcția omului spre desăvârșire. Sunt plăcerile atât de mult întâlnite astăzi în societatea modernă. Omul modern vrea de fapt numai
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
București, la care va studia Gib Mihăescu și semnificația Gării din Filaret la nivelul sensibilității colective bucureștene. Bun psiholog, Al. Florin Țene, sugerează incompatibilitatea dintre caracterul sobru, realist și intrasingent promovat de Facultatea de Drept și viața de boem, de vagabondaj și de apetit pentru iubiri efemere a lui Gib Mihăescu. Capitolul intitulat Dumnezeu moare, când vorbesc armele este cel în care autorul intră în problematica amplă a intrării armatei române în Primul Război Mondial. Scriitorul reface evenimentele care prezidează implicarea
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1457589607.html [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
reglementare, art. 203 avea următorul conținut: "Art. 203. Nu vor fi numiți experți: 1. minorii și interzișii; 2. faliții; 3. cei condamnați pentru crimă sau pentru delict de fals, furt, înșelăciune, abuz de încredere, mărturii mincinoase, infracțiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mită, trafic de influență, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra siguranței interioare și exterioare a statului, calomnie sau denunțare calomnioasa." Articolul 204 (1) Experții se pot recuza pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]