32 matches
-
ani de închisoare și patru de interdicție, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”. Este deținut la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, Periprava, fiind eliberat în 1963. Șomer, fără familie și fără perspective (soția divorțase și îi risipise biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare și ajuns muncitor necalificat va figura în romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda, prin avatarurile protagonistului Victor Petrini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
citirea scrisorii la Radio Europa Liberă, anchetele Securității i-au urmărit pe amândoi, Dumitru Blaj fiind denigrat și batjocorit Într-o ședință organizată special, la care au participat toți colegii lui; Blaj a fost degradat la serviciu de la maistru la vagonetar și apoi la supraveghetor al magaziei de lemne. Cei doi soți au fost urmăriți neîncetat până În vara anului 1980, când minerul a dispărut Înainte de plecarea În concediu planificată Împreună cu soția lui. Anica Blaj l-a căutat două zile. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ioan Milea Stoiciu, șef de echipă la CFR. Urmează liceul la Adjud (1963-1967) și face studii (neterminate) de filologie și filosofie la Baia Mare și București (1967-1975). După absolvirea liceului practică diverse meserii: profesor suplinitor la Ruginești, județul Vrancea, contabil și vagonetar la mina Bălan, județul Harghita, corector la ziarul „Informația Harghitei” din Miercurea Ciuc (1972), distribuitor, funcționar de transporturi, încărcător-descărcător, miner la Petroșani-Dâlja, controlor de calitate la Uzinele Republica din București ș.a. În 1975 se stabilește la Focșani, unde este angajat ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
reformării” Văii, câte o diplomă pregătită ca surpriză de primitoarele noastre gazde, prin care se conferea titlul de Cetățean de Onoare al Arcadiei. Întemeierea epistemologică a scenariului cultural era dublu articulată, prin Goethe invocând Weimar-ul și prin cel mai bătrân vagonetar de la mina Petrila care se numea Ion Dezideriu Sîrbu, cel care-și definea astfel spațiul natal: „Câțiva prieteni, un orășel, un teatru, mese opulente și nesfârșite discuții despre Artă, Filosofie, Științe. Nici o urmă de naționalism, intoleranță religioasă sau rasială. Nici o
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
pe spectatorul din fața monitorului într-un spațiu fantasmatic, în care recunoaște totuși, cu uimire, viața de fiecare zi din România. Unul dintre aceste CD-uri prezintă micul oraș Petrila, în care locuiește Ion Barbu, și în care a fost cândva vagonetar în mină proscrisul Ion D. Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru funambulesc. Citate bine alese din opera marelui și nedreptățitului scriitor au fost plasate de grafician pe frontispiciile unor clădiri, pe garduri și mai ales pe acele panouri
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
am gândit dacă în ultimii ani tatei nu i-a fost schimbată cumva încadrarea fără ca eu să fi aflat. Dar nu demult am dat întâmplător peste cartea lui de muncă din care reiese clar că înainte de a fi pensionat era vagonetar în subterană. Afirmația care m-a determinat să nu fiu de acord cu publicarea acelei delațiuni se referea la prietenul meu, prizonierul. Ea a fost secretizată - prin acoperirea cu o linie groasă, ca o panglică neagră pentru doliu -, dar o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
Țuțuianu. Poetul Mihai Leonte , fost maistru principal miner ne amintește de unii colegi (ortaci) ai săi: maistru Gheorghe Caracoancea din Coronini; muncitori de mină: Ion Bărănescu, Ilie Codilinschi de la Baia de Arieș, Ștefan și Vasile Lupoaie, Constantin Goanță( zis Tică), vagonetar Ion Bunescu; Gheorghe și Nicolae Gârjan, Ion Damian, Alexandru Conea. Minele din Moldova Nouă erau Suvarov, Florimunda și Vărad. Din mina Florimunda amintim ca muncitori : Palici Vasile, Mârzac Costică,Apostu Constantin fost artificier.În aceste mine câstigurile au fost acceptabile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]