33 matches
-
Temps, cu un vocabular mai frust, mai colțuros, poate mai aproape de limbajul argotic, dar, culmea, mai fluent, a beneficiat de muzica lui Gerard Grisey. Omniprezentul Grisey și "bătătorita" Vortex Temporum, de data aceasta în versiunea ansamblului "Court-Circuit" condus de Pierre-Andre Valade. O versiune ce a mizat în primul rând pe slujirea elementului vizual, dansant și abia apoi pe sensul și detaliul sonor. De aici probabil senzația trasului de păr din zona secțiunii de aur, acolo unde se prepară repriza ori din
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Zara ne aduce în prim plan noul lookbook pentru luna octombrie având ca model pe Aymeline Valade. O colecție superbă de combinații unice, cu piese minimaliste și versatile de care o să te îndrăgostești pe loc. O cromatică întunecată, mult denim, imprimeuri militare, sacourii în linii clasice și multe alte piese inspirate din noile tendințe pentru sezonul rece
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94865_a_96157]
-
vremurile contemporane, cercetarea mitului a fost percepută drept „o știință a scandalosului”, având menirea să dezvăluie caracterul eronat sau incomplet (din perspectiva rațiunii și a „modernității”) al acestor creații (M. Detienne, 1997a; J. Pépin, 1958; J.-P. Vernant, 1974a; B. Valade, 1985; A. Von Hendy, 2002 etc.). În felul acesta, mitul a fost Întotdeauna gândit În antiteză cu ceva sau ca reziduu al ceva; el a fost, pe rând: a) o transformare fantezistă a unor evenimente istorice reale (de la Evhemerus la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, 1991; Enciclopedia delle scienze sociali, 1996; Dictionnaire de la spiritualité ascétique et mystique, 1937-1991 etc.). Acolo unde acest concept este abordat mai detaliat (M.P. Carrol, 1996, p. 828; M. Detienne, 1997a; J. Pépin, 1958; B. Valade, 1985, vol. V, p. 401), analiza critică relevă faptul că sub termenul mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
of Passage”, În Stephen Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Wesport Turner, Victor, Turner, Edith, 1978, Image and Pilgrimage in Christian Culture, Columbia University Press, New York Untersteiner, Mario, 1972, La Fisiologia del Mito, La Nuova Italia, Florența Valade, Bernard, 1985, „La mythologie: l’histoire de la recherche”, În André Akoun (coord.), Mythe et croyances du monde entier, Lidis-Brepols, Paris Valtchinova, Gulia, 1998, „Entre religion, tourisme et politique: la naissance du pèlerinage de Rupite, Bulgaria”, În Ethnologie française, nr. 3
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că aceste caracteristici - izolate sau combinate - nu pot fi suficiente pentru a garanta în mod durabil autoritatea guvernanților. În plus, mai trebuie ca minoritatea conducătoare să fie organizată, fapt care asigură forța conducătorilor în fața maselor neorganizate (Bobbio, 1972, p. 18; Valade, 1996, pp. 421-426). Referitor la acest aspect, Mosca anticipează concluziile lui Michels, care, de altfel, recunoaște că s-a inspirat din lucrările predecesorului său. Realitatea organizării creează condițiile oligarhizării și asigură continuitatea oligarhiei odată ce aceasta s-a constituit. Continuitatea implică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ia forma unei opoziții între „reziduurile” care domină la guvernanți și „derivațiile” care le permit acestora să accepte reziduurile. În legătură cu toate acestea, s-a putut observa că îmbinarea originală a teoriei reziduurilor cu cea a elitei îi aparține lui Pareto (Valade, 1990, p. 289). Noțiunea de formulă politică Pentru Mosca, „aptitudinea de a conduce” este hotărâtoare în formarea unei clase politice. Această aptitudine „constă într-un anumit număr de calități personale, care, într-o anumită epocă și în cazul unui anumit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintre toți indivizii care fac parte din el” (ibidem, p. 322). Așadar, ea nu este doar un „instrument de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale cărui principii exprimate prin formulă pot fi puse în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de legitimare”, ci poate fi și „legătura dintre sentimentele și valorile comune ale guvernanților și guvernaților” (Albertoni, 1987, p. 43). Așa cum remarcă Valade, ea este, așadar, „baza juridică și morală pe care este fondată în orice societate puterea clasei dominante” (Valade, 1990, p. 287). Unei formule politice îi corespunde întotdeauna un mecanism politic ale cărui principii exprimate prin formulă pot fi puse în practică (Albertoni, 1987, p. 61). Acest mecanism este Statul. De aceea, atunci când o populație încetează să aibă încredere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puțin, pe cel personal-feudal. Mosca este condus de raționamente foarte apropiate de distincțiile weberiene, care plecau de la fundamentările legitimității: legitimitate tradițională, charismatică sau legal-rațională. Pentru Mosca, la fel ca și pentru Weber, raționalitatea legală este sursa puterii în epoca modernă (Valade, 1996, pp. 424-425). Ceea ce-l diferențiază pe Pareto de Mosca este cadrul general al analizei. Mosca se centrează pe examinarea mecanismelor instituționale legate de funcționarea statului. Această preocupare se află în prim-planul lucrării sale Histoire des doctrines politiques. Pareto
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Tocqueville, Alexis de, 1964, Souvenirs, Œuvres complètes, tom XII, Gallimard, Paris (prima ediție: 1893). Tocqueville, Alexis de, 1990, De la démocratie en Amérique, tom I, Editions Vrin, Paris, pp. 13-14 (ediția I: 1835). Touraine, Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Tocqueville, Alexis de, 1990, De la démocratie en Amérique, tom I, Editions Vrin, Paris, pp. 13-14 (ediția I: 1835). Touraine, Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899). Vladimirov, Jelio, 1996, „L’éthos démocratique dans la Bulgarie postcommuniste”, în Jean-Pierre Gern (ed.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
52. Șarapov, J.P. (1968), Utilizarea statisticii matematice în geologie, Editura Tehnică, București 53. Szostak, R. (2009), The Causes of Economic Growth, Editura Springer, Berlin 54. Urzua, C.M. (2000), „A Simple and Efficient Test for Zipf’s Law”, Economics Letters 55. Valade, B. (1990), Pareto. La naissance d’une autre sociologie, Presses Univesitaires de France, Paris 56. Yule, G., Kendahl, M. (1969), Introducere în teoria statisticii, Editura Științifică, București 57. Zipf, G.K., (1949), Human Behavior and the Principle of Least Effort, Addison-Wesley
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
KAMBOUCHNER Denis (coord.), "La culture", în Notions de philosophie, vol. III, Gallimard, Paris, 1995, pp. 445-568. MARTINON Jean-Pierre, "Culture", în Dictionnaire de la sociologie, Albin Michel, Paris, 1999, pp. 220-228. Sciences humaines, "Cultures. La construction des identités", nr. 110, noiembrie 2000. VALADE Bernard, "Culture", în BOUDON Raymond (coord.), Traité de sociologie, PUF, Paris, 1992, pp. 461-490. WARNIER Jean-Pierre, La Mondialisation de la culture, La Découverte, Paris, 1999. Capitolul 1 BASTIDE Roger, Art et Société, L'Harmattan, Paris, 1997 (ed. I, 1977). HEINICH Nathalie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct de vedere metodologic să se poată vorbi de macro-procese și micro-procese sau, cum spune Valade, de tendințe majore și forțe discrete (vezi Boudon, 1997:356). Schimbarea socială este concepută așadar nu numai ca rezultat al "forțelor istorice", ci și al acțiunilor și interacțiunilor actorilor sociali. Ea trebuie analizată ca o consecință a unui set de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Religia, în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București, pp. 501-545. 26. Bellah, R. (ed.) (1973), Emile Durkheim on Morality and Society, University of Chicago Press, Chicago. 27. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.) (2009), Dicționar al gândirii sociologice, Ed. Polirom, Iași. 28. Bonhoeffer, D.; Green, C. J.; Krauss, R. [1927](2009), Sanctorum Communio: A Theological Study of the Sociology of the Church, Fortress Press, Augsburg. 29. Becker, H. S. (1963), Outsiders: Studies
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare adaptativă: pot să sesisez că o anumită inovație este interesantă, fără să fi fost formulată, nici măcar implicit, o cerință (Boudon, 1990, pp. 320-323; Valade, 1992, pp. 355-384). Noțiunea de proiect inovativ poate fi sugerată înlocuindu-se în textul anterior termenul sistem cu comunitate, iar ofertă cu ofertă de programe/oportunități de finanțare. Posibilitatea unei discrepanțe între nevoile prioritare ale unei comunități (ca cerințe de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
R., 1999, „The rise of Social Funds: what are they a model of?”, HYPERLINK "http://www.un.org/esa/socdev/poverty/papers/tendler 2.pdf" http://www.un.org/esa/socdev/poverty/papers/tendler 2.pdf, consultat în septembrie 2006. Valade, B., 1997, Schimbarea socială, în Boudon, R. (coord), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București. Verdery, K, 2001, „Inequality as temporal process. Property and time in Transilvania’s land restitution”, Anthropological Theory, vol 1, 3, pp. 373-392. Verdery, K., 1996, What
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Alexandru, Cultură și civilizație, Editura Politică, București, 1977. Tocqueville, Alexis de, Democracy in America, A. S. Barnes & Co., New York, 1851. Toffler, Alvin, Consumatorii de cultură, Editura Antet, București, 1997. Tylor, Edward B., Primitive culture, New York, I. P. Putnam's Sons, 1920 [1871]. Valade, Bernard, Culture. Un concept ambigu, în Traité de sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992, trad. rom., Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997. Vâlsan, George, Graiul românesc, în Opere postume, Socec
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Ernest Renan, "Qu'est-ce qu'une nation?" (comunicare susținută la Sorbona), în ID., Discours et conférences, Calmann-Levy, Paris, 1987. 14 Alfred L. Kroeber, Clyde Kluckhohn, Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions, Cambridge, Mass, The Museum, 1952 15 Bernard Valade, "Culture. Un concept ambigu", în Traité de sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992; Raymond Boudon, Tratat de sociologie, traducere de Delia Vasiliu și Anca Ene, Editura Humanitas, București, 1997, p. 521. 16 Pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ce explică direct sau indirect schimbarea este definiția dată de G. Rocher (1968): "Orice transformare observabilă în timp, care afectează nu doar provizoriu sau efemer structura sau funcționarea organizării sociale a unei colectivități date și care modifică cursul istoriei acesteia"" (Valade, 2006, pp. 378-379). Date despre începuturile și despre dezvoltarea asistenței sociale pe teritoriul românesc există destule. Potrivit celor ce au analizat acest fenomen în istoria țării noastre, s-au găsit forme de asistență socială clasică (adică cu caracter religios) încă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această reprezentare a schimbării au dat naștere unor formulări teoretice, mai mult sau mai puțin elaborate, în toate registrele analizei sociologice; ele sunt adesea însoțite de considerații istorice și de puncte de vedere prospective, ce permit creionarea unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres" în privința influenței teologice asupra lumii. Din punctul de vedere al asistenței sociale, Biserica a pierdut prin laicizarea statelor din apusul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu privire la religie și la menționarea rădăcinilor creștine ale Europei în textul Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Opinii românești", în Costea, M.; Costea, S. (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană, Editura Institutul European, Iași, 2007. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.), Dicționar al gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2009. Boudon, R., Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociale și construcția paradigmei profesionale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tutty L. M.; Rothery M. A.; Grinnell, R. M. Jr., Cercetarea calitativă în asistența socială / Fapte, etape și sarcini, Editura Polirom, Iași, 2005. Valade, B., "Schimbarea socială", în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Vasile Târgovișteanul, "Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine", în "Ortodoxia", nr. 2/1991. Vălică, M.; Chirilă, P.; Băndoiu, A.; Popescu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]