878 matches
-
se adresează Creației a cărei stîrpire o dorește ca o consecință a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
de "apărare" națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
cauționeze crima politică și restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulți din generația cu pricina nu s-au putut realiza (ca Eliade ori Cioran), fiindcă, rămași în țară, au ajuns în închisorile comuniste: "Dar, poate acesta este paradoxul neamului valah - să nu te poți realiza decît afară din cuib..." Trebuie să recunosc că echivocul e, venind vorba de cuib, maxim.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
dintre primele contexte în care apare cu valoarea la care ne referim: Samuil Micu-Klein, în Historia Daco-Romanorum sive Valachorum, relatează înfruntările dintre episcopul Inocențiu Micu și reprezentanții din Dieta de la Sibiu, citînd o reacție disprețuitoare a "magnaților": "Așadar, un Oprea valahul ciobanul să ne învețe pe noi dreptatea?!" (în traducere, în Școala Ardeleană, vol. I, antologie de Florea Firan; textul original este în latină: "unus Opre Valachus pecurarius"). Ca într-o adaptare a celebrei "roți a lui Virgiliu", Oprea devine numele
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
din care victorioasă a ieșit Europa - strălucirea, fastul, exuberanța și, astăzi privite, ciudățeniile vechiului port levantin, opuse fără prea multă părtinire sobrului și mult mai lejerului costum european, cu tot comicul și bizareria stărilor intermediare generate de indecizia moldovenilor și valahilor în favoarea uneia sau alteia dintre cele două ținute. Chiar dacă nu te interesează moda în sine, cartea se citește cu plăcere. în fond, întrega schimbare de paradigmă pe care o traversază atunci spațiul românesc se regăsește în schimbarea vestimentară, poate aspectul
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
în peisajul politic european; prin intermediul personajului său central, Dana Dumitriu dezvăluie semnificația faptelor din Valahia pentru lumea politică a Europei; „în timp ce Garibaldi cucerește Palermo, iar Napoleon al treilea anexează Savoia și Victor Emanuel al II-lea anexează Toscana și Emiliana”, valahii descoperă viața parlamentară, iar zgomotul nou, care se face auzit dintr-un punct îndepărtat al Orientului, preocupă din ce în ce mai mult pe politicienii occidentali ale căror opțiuni, supoziții, verdicte sînt consemnate de Ion Ghica pe parcursul călătoriei sale în Franța și Anglia; francezul
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Și tot mulțumită lui, Karl Knoblaut, prin urmași, Ion Taloș a intrat în posesia fotografiei lui Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție a situațiilor, prompt în a îmbrățișa valoarea și a saluta calitatea, în urma unei voințe
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
altfel de documentare aduce Arthur. Sunt poveștile sale culese pe viu. Dar dincolo de materialul în sine, tradus după ce a fost transcris, Arthur este semnatarul părților a II-a și a III-a a Introducerii. Pentru mine, partea a II-a, Valahii din Banat, formată din descrierea dialectelor, portului, arhitecturii, psihologiei și modului de viață, observate fără pendaterie, fără inertă suficiență, descoperind valoarea unei realități specifice, abordată dintr-o perspectivă relevantă, este adevărata carte de vizită a unui autor cu o biografie
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
prin mult comentata Introducere în trei părți, dintre care prima, datorată lui Albert, se sprijină pe următoarele direcții: Destine exterioare, Creștinismul, Arta lingvistică, Elementele constitutive ale limbii valahe, Originea valahei, Formarea limbii literare. Totul, așa cum am mai arătat, sub titlul Valahii ca popor. Lucrarea continuă cu un capitol, intitulat Anexă, format din 43 de texte, cu prezentările lui Albert Schott, Despre originea basmelor și Clasificarea și interpretarea basmelor comunicate. Ediția de față adaugă textului inițial, prin intervenția bine cumpănită și sever
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
la cel mai elegant hotel. Deși nu mă schimb, nu mă spăl. Cobor așa cum am sosit, e drept că și mort de foame. Dar mai e altceva. Pentru care nu mă aranjez, cuviincios. Din liceu știu că ni se spune "valahi puturoși", și o fac dinadins... Brașovul este german. Orașul școlii mele dragi, pe care îl iubesc și în care m-am format. Clujul este altceva... Cultură maghiară. Oraș distant, rece, fudul. Biudoș olah, - aproximativ - știu că ni se zice - (primele
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
atât presupusa precaritate a creației (”un autor de divertisment, de consum — pentru că asta era în epoca aceea un comediograf și un producător de schițe publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea acestui „străin deghizat în român” ar fi „o porcărie”, un triumf al „spiritului de autoînjosire” caracteristic, după Marian Popa, românilor. În spatele proclamării genialității lui Caragiale s-ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului se folosește un termen gingaș, pentru frustul valah se întrebuințează direct flegma, ca să înțeleagă și el! Din scrupul filologic, alerg la dicționar (Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language, Gramercy Books, 1994, spre știința d-lor K.-F.) și citesc articolul eloquent, îngrijorat c-ar putea
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
nu-l mai cunoaște? Siguramente: le roi este mort, vive le roi! ". Ipocrizia: După comedia judiciară în care a fost asasinat Lucrețiu Pătrășcanu începe comedia reabilitării. Un prieten îmi comunică, strict confidențial, că Iosif Chișinevschi, - cancelarul nostru de fier al Valahilor puturoși - a decretat într-o ședință secretă a Comitetului Central al PMR, la care s-au luat și note stenografice, că Lucrețiu Pătrășcanu a fost "un erou al clasei muncitoare". Vinovați de moartea lui ar fi staliniștii. Stau și mă
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
ungurii atentează la roșia, castravetele ori purcelul românesc le-aș răspunde că departe de-a fi un motiv de întristare, acest lucru ar trebui să ne bucure. Cei care prosperă sunt producătorii români, pentru că la puterea actuală de cumpărare a valahului ne paște pe toți un faliment mai ceva ca-n '29-'33... Măcar de-am învăța ceva din această lecție de supraviețuire. Ce mai uită să spună ziarele de la București e că, până la granița românească, ungurii vin pe drumuri impecabile
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
patului și mâncând mere sau semințe". (George Costin) * "Poezia lui Nichita Stănescu se înfățișează - la ora actuală a poeziei universale - ca un fluviu fundamental al planetei, ca o sacră Dunăre a strămoșilor cu știința de a se face nemuritori, Pelasgo-Daco-Thracii/valahii (Dacoromânii-arhaici), în douăzeci și patru de volume antume și de cicluri poematice postume." (Ion Pachia Tatomirescu) * ,- Ce-ți inspiră imnul beethovenian al bucuriei? m-a întrebat soția mea într-una din seri. - Să-ți spun ce simt cu adevărat? Ei bine! Află
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
dar aspirând, în ritmul ei sincopat, la o viziune a întregului, ghicim prin urmare dubla intenție a romancierului. El polemizează, pe de o parte, cu contrafacerile de aspect comercial ale figurii și mitologiei lui Vlad }epeș, înscriindu-l pe domnitorul valah întemnițat de Matei Corvin în fila lui de istorie. Papa Pius al II-lea, cu ale sale Commentarii, crudul Mahomed al II-lea, de a cărui figură se leagă căderea Constantinopolelui și alte cumplite clătinări ale Crucii, vărul Ștefan (cel
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică a lui Marin Mincu decât de marcajele obsesionale ale
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
facă un asemenea portret. (Aia-i!) La 11 iulie, același an, nota următoare ce ne privește direct pe noi, românii, ca popor: În convorbirea avută azi cu doctorul, mi-a dispărut părerea prostească și nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generală în toată armata și pe care mi-am însușit-o de la nătărăii cu care am avut de-a face până acum. Soarta acestui popor este duioasă și tristă...” Nici un comentariu.
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
s-a Învrednicit autorizat Ion Nistor să-i mențină Întrun fericit lanț al continuității: Lucia Blaga (Poezii, ediție, 1982), Ionel Teodoreanu (Arca lui Noe - ediție și postfață, 1991), Alexandru Davila (Vlaicu Vodă - ediție și c.v., 1998), Petre Pandrea (Memoriile mandarinului valah - ediție și c.v., 2000), Ion Pillat și Perpessicius (Antologia poeților de azi, vol. I-II, ediție și fișier bibliografic, 2000), I.L. Caragiale (Momente. Schițe - prefață și ediție, 2002), George Coșbuc (Poezii, ediție și c.v., 2007). Ave, domnule Ion Nistor, din
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
secrete, de la Începutul mileniului I, cu misiunea de a “Împăca”, În esența lor spirituală, simbolurile divine ale antichității - zalmoxiene, În cazul României! cu cele creștine) vădește efecte limitate, din moment ce LUPUL SUPREM/ARHETIPAL, AXĂ DEMIURGICĂ A SPIRALEI LUMILOR, Își păstrează, pentru valahi, un chip aproape exclusiv negativ...! Aceasta, În ciuda Încercărilor unor Romulus Vulcănescu, Paul Lazăr Tonciulescu sau Adrian Bucurescu de a-i restabili/restaura “aura” originară...Și, după ei, vin și alți ucenici - dar, din păcate, dacă eficiența “Collegia fabrorum” a fost
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
au pornit să joace, recitând strofele jocului”. În treacăt fie spus, faptul că Baba Novac a coordonat dansul Călușarilor propune încă o ipoteză, aceea că loialul căpitan al lui Mihai Viteazu nu era sârb (Călușarii nefiind un dans slav), ci valah din Valea Timocului, bun cunoscător al obiceiurilor românești. Replică protectoare la dansul Ielelor Călușul este cea mai complexă și mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice românești. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor și răspândit pe întreg teritoriul
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
basm sădit demult să-vie pom și leșuri grâu încolțit să-ascult. între pământ și leagăn sunt ochii noștri goi încet mormântul/leagăn se leagănă cu noi rotind pe spire astre - pământul/ nepământ și leagănul ca raclă reintră în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ și leagănul ridică la goarne îngerești înjefuit argintul albinei din povești captivă născând faguri în tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
sclavii. Orașele mai sunt încă pe jumătate distruse, cu ruine și grămezi de moloz, fără porți, căci existența acestora era, până nu demult, o crimă. După ce împotrivirea se dovedise de atâtea ori zadarnică, după ce ea devenise de atâtea ori fatală, valahul nu mai găsise altă scăpare decât în fugă. Imediat ce un detașament turc trecea Dunărea, toți cei ce aveau de pierdut ceva fugeau în păduri, în Ungaria sau în Transilvania. Cei care dădeau exemplu erau boierii și astfel, în 40 de
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
atunci când cu mâini brutale îi despoaie de libertatea lor firească.” Aceeași compătimire trezește soarta românilor și în 1872: „Continua schimbare a cârmuitorilor, nesiguranța prezentului și incertitudinea viitorului din toată perioada dominației grecești instituită de turci a făcut cu neputință pentru valahi orice acțiune durabilă și orice reformă utilă.” Exemplele pot continua, confirmând tragediile petrecute „sub cel mai frumos cer din Europa” și reflectând durerea pe care oameni de cultură străini au simțit-o la vederea lor. Chiar și cei care spun
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]