60 matches
-
nu e materializat în expresie) obiectul de studiu al unei psihologii sau filosofii a creației. Cătălin Ghiță a înțeles bine această dificultate de a disjunge între componenta irațională și cea rațională a viziunii: a renunțat în bună măsură la actul valorizator de distincție între viziune și pseudoviziune, înlocuind aproape peste tot această opoziție înșelătoare cu termenii mai adecvați, de natură morfologică: vizionarism primar și vizionarism secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul întâmpină o astfel
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
între autor, revistă și editură. E, desigur, doar o împrejurare minoră, însă una dintre cele norocoase. Interesantă este și prefața lui Vasile Pârvan la Șoimii, un articol prin care situează narațiunea sadoveniană între "romanele istorice cu subiecte naționale", făcând referințe valorizatoare de la Scott și Hugo la Manzoni și Flaubert, înscriindu-l pe Sadoveanu într-o tradiție internă ale cărei repere sunt Slavici și Duiliu Zamfirescu. Decisivă, pentru crearea unui prestigiu considerabil în epocă, trebuie să fi fost receptarea generoasă a lui
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
materie de judecăți literare. Cititoare pătimașă, devorantă, a literaturii la zi (mă tem că îi place chiar mai mult să citească decât să scrie, dar mai cunoaștem astfel de cazuri), Adriana Bittel "controlează" piața editorială dintr-un punct de perspectivă valorizator. Execută iuți expertize estetice și ne anunță prompt rezultatul: bun sau rău, sau și bun, și rău, sau mai degrabă bun decât rău, sau invers. Sunt și momente când ne vestește evenimente. La urma urmei este cazul să se știe
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
-o, mărturisesc, în monografiile mele Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea și Anii treizeci. Extrema dreaptă românească). Dar revenind la studiul d-lui Sorin Alexandrescu despre populismul românesc, se cuvine să spun că e judicios și bogat în idei valorizatoare de reală însemnătate. Aș remarca, astfel, buna circumscriere a conceptului de popor la Stere, dreapta asimilare a țărănimii în sfera claselor mijlocii, rolul asumat de populism în domolirea (ca să nu spun de-a dreptul represiunea) răscoalei țărănești din 1907, buna
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar din nervurile acestei categorisiri, expusă sistematic, se înalță, sigure pe sine și perene, elementele necesare
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
unui trecut totuși apropiat: lexic și expresii, veșminte, podoabe, arme, proiect cu care pornise la drum. Dincolo de ceea ce ceruse Călinescu pentru aprecierea lui Odobescu, în Tehnica criticei..., adică „suficiente îndrumări” în domeniile parcurse, cunoaș terea posterității sale adaugă un unghi valorizator care leagă neîmplinirile sale de reușitele unei proze pe care el nu o va mai vedea. Este tot o idee călinesciană.
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
inițial de plecare în chiar Eminescu)". Nu văd ce relație de descendență poate exista între Ioan Slavici și Ioan Alexandru, alta decât un vag și încăpător "tradiționalism transilvănean". E clar că pentru Ion Rotaru tradiționalismul în sine este un argument valorizator pentru un scriitor din orice epocă, îndepărtată sau apropiată, dar cu atât mai mult pentru un scriitor de la sfârșitul secolului XX. Voi continua în numărul următor cu analizarea ce-lorlalte criterii de apreciere pe care le-am enunțat.
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
ignorat din 1989 încoace, din moment ce, sporadic, proza îi este analizată în reviste (nu de mult, într-un articol de Cornel Ungureanu), poezia i-a fost restituită într-o antologie, iar unele romane i-au fost reeditate. Cel mai spectaculos gest valorizator de după 1990 aparține Editurii Gramar, care a ales nu mai puțin de trei romane ale lui Zaharia Stancu (Jocul cu moartea, 1962; Ce mult te-am iubit și Șatra, ambele din 1968) între cele mai bune o sută de romane
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
ruptura totală cu tradiția literară anterioară; e adevărat, zic eu, dar realismul socialist proclamă și el ruptura parțială cu tradiția literară, pe care niciodată nu o acceptă în întregime, cu obiectivitate, decât dacă e trecută prin filtrul realismului, considerat criteriu valorizator decisiv; "valorificarea moștenirii literare" în comunism prin "opere alese" e o tristă comedie ideologică; dogmatismul sever există și într-un caz și în celălalt, diferența constă între ignorarea totală și falsificarea grosolană a tradiției; 2. proletcultismul a antipartinic, iar realismul
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
impecabila prozodie pentru a deschide o tot mai largă perspectivă stărilor morale cu o proiecție fatalmente tulburată. Măsura sa n-o mai constituiau conceptele cristaline indicînd o claritate etică, ci incertitudinea, frămîntarea, încețoșarea. Etalonul sufletesc s-a impus drept factor valorizator esențial. Elocvent, aspirația spre puritate s-a tradus în disjuncția dintre trup și suflet, primului aparținîndu-i impecabila formă sonoră, savoare a auzului, secundului straiul mai modest al versului liber. Firește, ruptura nu poate fi deplină, ci doar o năzuință prin
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
încă din geneză să respire aceeași sărbătoare, dacă nu s-ar sprijini reciproc, s-ar pierde în neant. Rămânând împreună în acest spațiu afectiv al procesului de creație afectivă, cu certitudine că poetul are nevoie în mod fundamental de aprecierile valorizatoare ale cititorului afectiv de la care se hrănește cu realitate afectivă, realitate ce este, în fapt spiritual, profunzimea sufletească de dimensiunile unui cosmos umbros în care se relevă lumina meditativă a sentimentelor unice și pure, pe care poetul este menit să
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
țară, unde va reprezenta Brăila și va concura cu produsele finale, realizate în cadrul proiectelor la nivelul întregii țări. Dintre criteriile jurizării aș aminti: relevanța educațională a produsului proiectului pentru unitatea de învățământ, transferabilitatea produsului, utilitatea produsului educațional, dar și caracterul valorizator al produsului final. Proiectul Grădiniței nr. 2 Brăila a fost prezentat de preșcolarii: Maria Munteanu și Bianca Iosif, al căror produs final a fost un Dicționar MultiLingual ilustrat, dar și un colaj de cântece interpretate în mai multe limbi. Școala
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
de existente. Epistemologia privește subiectul cunoscător în raport cu obiectul de cunoscut, cu posibilitatea, eficiența și limitele cunoașterii. Metodologia este setul de metode ale sistemului cogitativ științific (“méthodes”, cum marchează O. Riondet). Dacă ne gândim că orice privire este în mod implicit valorizatoare, atunci putem reține “regard” din definiție că o mențiune de axiologie (valoare și evaluare). În definiție se radiografiază și “éthique”: aceasta se înscrie în communication ethics axis. Sintagma “să finalité” ne conduce către aspectul practic al comunicării: communication praxeology axis
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
în primul rând de o individuală analiză cu privire la durata și calitatea vieții personale încorporate celei globale. Existența individuală umană nu poate fi separată de existența totală a populației umane planetare, de lumea totală planetară vie. Nu cunoașterea este totalizantă și valorizatoare în respectul față de natură, pe cât este gradul de puritate a spiritului, conștiinței de sine, stării de luciditate în legătură cu puterile și limitele umane, calității sufletești a omului, la întâlnirea cu întrebările pe care i le adresează traumele naturii cauzate de el
EMIL VAMANU: PROBLEME DE CONŞTIINŢĂ ÎN RAPORTUL APĂ-LUMEA VIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372328_a_373657]
-
descoperi, a inventa) au fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare a imaginii ( elemente ideativ - perceptive și motorii). Capacitate general-umană, creativitatea este determinată și condiționată de caracteristicile personalității: inteligență, imaginație, motivație, fluiditate, flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
actul viguros al negării lor totale. Interpretarea "biologistă" a supraomului (prezentă, uneori cu un accent nejustificat, la unii exegeți ai filosofiei lui Nietzsche) nesocotește faptul că prețuirea vieții nu este act al vieții înțeleasă biologic. Prețuirea vieții este un act valorizator și are rost numai într-o cultură: e drept, tocmai pentru a "transmuta" valorile acesteia. Supraomul, în genere, orice ipostază a excelenței umane, revalorizează viața, iar actul său ia două direcții: a) valorizarea negativă a vieții pervertită sub presiunea valorilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nobil și tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă, desigur, din unghiul rolului lor social, și deosebirea dintre filosoful lui Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în absența actului lor (valorizator pentru filosof, "economic" pentru vocație; creator pentru ambii), viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil. Oricum, geneza flosofului este închisă într-un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existențialisă ca "o reacție a filosofiei omului contra excesului filosofiei ideilor și filosofiei lucrurilor"293, Mounier integra personalismul în spațiul acestei gândiri. Filosofia sa este o reconstrucție a omului, a persoanei ca formă umană ce adună câteva determinări: ființă spirituală, valorizatoare, liberă în angajarea sa în sensul trăirii valorilor și transcenderii unei stări proprii date. Persoana este, în esența sa, înfruntare: a naturii din care vine, pentru depășirea ei, a societății existente la un moment dat, pentru năruirea structurilor ei anchilozate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
generat, Într-o relație dialectică, de o atitudine ieșită din comun față de acea poveste - credința. Mitul este considerat adevărat, important, dotat cu puteri ieșite din comun („sacru”) nu datorită unor experiențe practice sau unor evaluări raționate, argumentative, ci unei „decizii” valorizatoare, transmisă din generație În generație. Această atitudine (pe care unii cercetători o numesc „religioasă”) oferă criteriul prin care atât membrii comunității studiate, cât și antropologii diferențiază mitul de alte forme narative - mythos-ul grec, adaox, liliu sau itan se deosebesc de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le denumească, al dispozitivelor tehnice astfel încît o parte importantă din cunoștințe este fixată în interiorul lor, ele acompaniind constant toate mișcările în curs. De aceea, putem concluziona că o cunoaștere a acestor tehnici pare mult mai importantă decît un discurs valorizator, deși efectele lor sînt greu de identificat și de anticipat, ele apărînd în relații complexe cu lucrurile și evenimentele pe care le susțin. O ultimă deschidere pe care acest studiu introductiv își propune să o realizeze se referă la modalitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
versus natură Și origine, respectiv formă versus o variantă a formei se pare că avem puncte de vedere dacă nu identice aproape identice, partea a doua a celor două teorii, respectiv magnitudine versus măsură individualizează. Aceasta pentru că ține de elementul valorizator, reprezentat aici de cei doi autori, de modul de a fi al acestora. Dacă la Marx totul vine din interior, ceva fără de început Și sfârșit, incomensurabil, la Manger avem o abordare externă, o măsură a acțiunilor umane, măsurabilă. Și una
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
necesită un studiu detailat efectuat de toți profesorii din R. Moldova. Propuneri: Sigur factorul principal al oricărei reforme educaționale ramîne a fi cadrul didactic și managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric și valorizator la nivelul comunității, la nivelul microgrupului școlar și în diadele educator educat, manager subaltern. Ce ne face să venim cu următoarele propuneri: La nivel de cadru didactic și managerial: A motiva atît moral cît și material cadrul didactic și managerial
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]