49,875 matches
-
de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin Africa și le bagă pe gât produsele românești, face rost de valută, să nu mai depindă de muscali. - Da, murmur eu. - Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am explicat, pe limba lui de prost, să înțelegă și el, principiile de guvernare
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
loc în care se putea brava în public cu țigara în gură și în care se aranjau ceaiurile dansante de la final de săptămână) s-a transformat treptat într-o „bombă”, în care se aduna pegra târgului, se făcea schimb de valută și se procurau țigări străine. De la cafea, la „nechezol” Succesul locantei, în care cu greu reușeai să ocupi un loc la una din mesele cu picior, a fost asigurat, după jumătatea anilor ’70, de lipsa din rețeaua comercială oficială a
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
poezie există multe repetiții, un abuz de,, școli”, de modernitate și mult epigonism. Poeții se simt bine într-un paradis al nebunilor. Și fiecare vorbește pe limba lui. Ermetismul în poezie sărăcește mesajul. Gunter Grass: ,,O bună poezie e ca valuta, câteodată scade, câteodată crește. Cred în valoarea reală a poeziei chiar dacă ea uneori suferă de inflație. Una chiar mai teribilă decât aurul.” Eugene Gullevic: ,, Scriind un poem, care mi se pare bun, sunt fericit. A scrie îmi dă un fel
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
de cap, este legată, ne place sau nu, de educație, de caracterul persoanelor în cauză, de șansa întâlnită, de capacitatea de adaptare a fiecăruia, de succesele materiale realizate. Un succes material nu înseamnă că ai adunat un sac, doi, de valută, căci în asta se măsoară, și-l iei cu tine în avion și-l valorifici acasă. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obligații, de propria inițiativă. Sacii cu valută nu-i găsești pur și
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
adunat un sac, doi, de valută, căci în asta se măsoară, și-l iei cu tine în avion și-l valorifici acasă. Orice succes realizat, indiferent de meridian, este legat de factori locali, de obligații, de propria inițiativă. Sacii cu valută nu-i găsești pur și simplu, trudești pentru ei. A, că factorul sentimental joacă un rol deosebit, că este intrinsec legat de patriotism, de dragostea sau grija pentru cei rămași acasă, este cu totul altceva. Aici individul în cauză trebuie
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
rude din Caracal, iar Dan Constantin cu subiecte la comandă. Cum 90 % din mass-media este o cloacă, ca și țara de altfel, Viorel, a prins singura mâna de ajutor întinsă, e drept de fostul comerciant de cărămizi și schimbător de valută, Marian Băilă, ajuns patron la o gazetă de provincie printr-o tranzacție ce a permis foștilor tovarăși care n-au băgat un leu în afacere să plece spre destinații diferite, cu cel puțin 1 milion de euro fiecare. Viorel făcuse
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1415093442.html [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
întreprinderii falimentare și deveniseră patroni ai societăților nou înființate era destul de dificil. Angajările se făceau în baza altor criterii, mult mai personale. Competența profesională se situa pe primul loc numai în plan teoretic. Sistemul de relații, pile și plicuri cu valută a devenit destul de repede ceva obișnuit. Iar inginerul era străin de toate aceste valențe ridicate la rang de lege de către "baronii locali" născuți peste noapte în acest municipiu din sudul țării. Și nici în politică nu a vrut să intre
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita.html [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
vei primi totul Și iată Nu ascund faptul că sunt român Nu pot și nici nu vreau Nu e o mândrie de prost gust Nu promovez ignoranța mioritică Nu-mi ascund invidia față de geniul poporului român Tăcerea mea virtuală e valută forte Am scris Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA TĂCERII INTERZISE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EREZIA TĂCERII INTERZISE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1463058626.html [Corola-blog/BlogPost/382168_a_383497]
-
politică monetară eficace, menită să reducă nivelul cererii agregate cu accent pe consum și pe investiții orientate spre consum, care era nesustenabilă și umfla alarmant deficitul de cont curent. În plus, strategia BNR avea în vedere și temperarea creditării în valută. Și subliniez, temperarea și nu blocarea, pentru că împrumuturile în valută balansau între riscuri adevărate și un efect benefic, contribuind substanțial la creșterea importurilor pentru echipamente de producție și la îmbunătățirea traiului populației. Cert este că BNR a manifestat o evidentă
De ce evit polemicile by https://republica.ro/de-ce-evit-polemicile [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
accent pe consum și pe investiții orientate spre consum, care era nesustenabilă și umfla alarmant deficitul de cont curent. În plus, strategia BNR avea în vedere și temperarea creditării în valută. Și subliniez, temperarea și nu blocarea, pentru că împrumuturile în valută balansau între riscuri adevărate și un efect benefic, contribuind substanțial la creșterea importurilor pentru echipamente de producție și la îmbunătățirea traiului populației. Cert este că BNR a manifestat o evidentă flexibilitate față de dobânda de politică monetară. Desele mișcări intervenite, mai
De ce evit polemicile by https://republica.ro/de-ce-evit-polemicile [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
timpul și la locul nepotrivit (e) ! În picioare, într-o dungă , ori culcat : mai contează poziția, când bătaia de joc este aceeași ? Doar trăim în secolul iubirii : de bani. De bani. De bani și iar de bani ! * Trebuie să storci valută forte, din orice situație și cu orice ocazie ! Primăvara, vara, toamna și, mai ales , iarna : când toate îngheață de uimire ! * Că , vorba ceea , mai dulce decât mierea nimic nu-i decât banul ! Pentru supraviețuire sau dezmăț, pentru copiii gata să
A DOUA PREDICĂ ERETICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1406746457.html [Corola-blog/BlogPost/349112_a_350441]
-
prostie (la rang de principiu), materia primă, în fabricile de făcut bani! Iar cei ce trebuie să știe această chestiune, știu! Școli „înalte”, de stat sau particulare, universități cu renume, s-au transformat, peste noapte, în prăvălii întelectuale. Licențe, pe valută, și diplome, la kilogram!... Și apoi, la cules de dude te miri pe unde, în lume, că, pe la noi, a dispărut până și creșterea viermilor de mătase! Prostia, suferința umană! Viața, ca iluzie și clipa, ca destin. Dar asta e
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
avantajos, retribuția fiind ceva mai mare, în jur de 1.500 de dolari, din care impozitul pe care-l lăsa statului român era de 1.000 de dolari, iar restul de 500 erau ai ei. Statul român a făcut multă valută prin aceste rețineri, nestipulate în nicio lege internațională. Dar, totuși, câștigul era superior celui din țară. Perioada petrecută în Algeria a fost una palpitantă- mărturisește doamna Luciana -, în primul rând pentru că am luat contact cu o lume diferită de cea
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
sunt aprobate, solicitanții vor primi legitimația de membru personal, la adresele pe care solicitanții le comunică. Numele solicitanților respinși nu vor fi făcute publice. 5. Solicitanții ale căror cereri se aprobă vor achita suma de 100 lei (sau echivalentul în valută), sumă reprezentând COTIZAȚIA ANUALĂ, în conturile ce le vor fi comunicate personal. 6. Fiecare solicitant va primi pe mail sau la adresa poștală precizată de dânsul, un material informativ detaliat. 7. Dacă solicitantul este acceptat, trebuie să aibă o conduită civică
VREŢI SĂ DEVENIŢI MEMBRU AL GRUP MEDIA SINGUR – ALIANŢA ARTELOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_doru_dancus_1423230568.html [Corola-blog/BlogPost/364984_a_366313]
-
avuția interzicând exportul banilor. Comerțul rămâne comerț în sensul că pot cumpăra materie primă ieftină plătind internațional cu bani în scopul ca aceea materie primă să fie valorificată iar banii realizați prin desfacere să rămână în țară sau să aducă valută prin export. Exportul banilor ca atare sau al materiilor prime cum ar fi lemnul, produsele petroliere, chiar și sarea. Nimeni pe lume în secolul nostru nu mai vinde pădurile seculare pe picior sau sub formă de bușteni cu excepția țării noastre
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
pe toți ceilalți râvnitori la suprema dregătorie și, continua cu aplomb, „bântuie fără noimă flagelul minimei rezistențe în traiul cel zilnic al românului, când sutele de mii de pensionari (și nu numai ei) lăcrimează în fața sclipiciului codat (ca și) în valută al produselor apetisante și de bună vreme ale produselor alimentare de strictă necesitate aflate sfidător în vitrinele și galantarele super și minimarketurilor și mai de curând al mall-urilor - și continua întărâtarea (asmuțirea) apelând la subtilități de teorie gramaticală și
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
s-a declarat starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. Nu au lipsit cei prudenți și strângători, ca tovarășa Emilia, din Odobești, care, după ce a primit ultima indicație prețioasă de a se confecționa măciuci la atelierele meșteșugărești, „își strânse agendele, valuta și documentele mai importante din seiful” propriu și, cu acestea, păstrate pentru orice eventualitate, pentru a se pune la adăpost, se grăbește să se retragă în munți la o cabană neștiută de ceilalți. Acțiunea romanului poate părea confuză, (așa cum a
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
precizăm că „Războiul Stelelor” a fost ultimul mare film occidental SF pe care l-am mai putut vedea pe marile ecrane până în 1990. Nu de alta, dar Ceaușescu nu mai voia să arunce banii pe drepturile de autor/difuzare, toată valuta mergând spre plata datoriilor externe ale României... Apoi, pe la mijlocul anilor '80, e difuzată dramatizarea radiofonică „Fundația”, la emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”, de pe Programul 3 al Radioteleviziunii române. Cercul s-a închis, cum s-ar spune. Norocoșii se puteau delecta
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
bietului popor. Oare nu a fost făcut acest lucru pentru a se „construi” noi piețe de desfacere supraproducției țărilor dezvoltate... în țările cu așa-zisă economie falimentară, loc unde să se „topească” toată marfa nevandabilă, sau greu vandabilă, desigur pe valută forte (schimburi barter nu se acceptă!). Înainte de „loviluție”, fabrica noastră X, facea cuie, care bune-rele, mai coclite sau mai strâmbe, erau produs autohton care nu costa prea mult, mâna de lucru fiind ieftină. Acum magazinele oferă minunate cuie de oțel
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
totuna-i. Poemul meu, un zmeu purtat de vechi iubiri De care Iago nici nu auzise. ******************************** Bati laavod, cu un cod între picere, Lesh li mishpaha, ha-ha- atât. Nahutz li kesef, un chisel-chisea nu strică. Lo bati le valot, dar valuta e un fort. Aavod kashe, adică ascuns în sefe. Acest texticul ( nu cititzi greshit) are o cheie. Nimic nu se compară cu admirația. Bach ține loc temporar lui Dumnezeu. Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1467183768.html [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
se va calma. Este o nervozitate de moment specifică oricărui eveniment major. Nu este momentul să facem tranzacții de anvergură și aici mă refer mai ales la tranzacții valutare, cumpărări sau vânzări de titluri financiare sau la decontări importante în valută. Deocamdată este bine să așteptăm ca piețele să se calmeze puțin, pentru că este clar că există o anumită aversiune, o temere în piață, dar care se va tempera cu trecerea timpului și pe de altă parte se va tempera și
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” by https://republica.ro/zruptura-dintre-functionarii-de-la-bruxelles-si-cetatenii-europeni-e-tot-mai-evidenta-britanicii-n-au [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
dincolo afișe cu itinerarii de vis. Italia, Franța, Anglia, Grecia, Egipt, Elveția (destinații știute din cărțile de acasă). Prețul unui sejur era de speriat pentru „micul traficant” și accesibil celor care aveau un loc de muncă, ori portmoneul doldora de valută. La Belgrad, capitala Iugoslaviei dezmembrate de cei de peste ocean, cu ajutorul naționaliștilor sârbi, nu era voie, se depășea zona. „Cortina de fier” - potrivită metaforă ! - interzicea să se vadă „spectacolul lumii”. Odată, prinzând curaj de la niște „glafe” de bere, într-o sâmbătă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/belgrad-o-vacanta-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
nu ai de ce!!” se rățoiește el. Perorația aceasta tragi-comică e stârnită lunar de creșterea astronomică a francului elvețian în raport cu bietul leu românesc, de la 1.8 lei/franc în 2007 la 4.4 lei/franc în acest an și parcă urcușul valutei continuă neobosit. Acum, tânărul nostru se îmbracă mai gros, își ia francii elvețieni dintr-un sertar și dupa ce îi îndeasă într-un portmoneu, părăsește apartamentul și încuie ușa de acces. Iese în trotuar, iar vântul încărcat de umiditatea lipicioasă
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
o constituia...Complexul studențesc! Îi ura din suflet pe toți “sărăntocii...și țărănoii” care veniseră la Timișoara să se facă „domni”. Așa de puternic trăia acest sentiment...că se albea...îl apuca tremuratul...voma...dacă trebuia să schimbe urgent ceva valută...și n-avea unde altundeva decât în Complex. Într-una dintre turele mai aerisite, cu control, la vamă...îi mărturisi unuia dintre șefi „durerea sa”. Se gândi șeful mai bine și adună, dintre toți angajații, o echipă bună, cât o
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Hei_cosar_cosar_cosar_.html [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
avantajos, retribuția fiind ceva mai mare, în jur de 1.500 de dolari, din care impozitul pe care-l lăsa statului român era de 1.000 de dolari, iar restul de 500 erau ai ei. Statul român a făcut multă valută prin aceste rețineri, nestipulate în nicio lege internațională. Dar, totuși, câștigul era superior celui din țară. Perioada petrecută în Algeria a fost una palpitantă- mărturisește doamna Luciana -, în primul rând pentru că am luat contact cu o lume diferită de cea
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]