12 matches
-
este esențială. Pe planul vizibilului și tipologicului, domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 287, p. 308), în stare să contureze dinamica psihologică a trăsăturilor. Performant aproape la fiecare pagină, ca să nu mai vorbim de climatul hipersenzitiv în care personajele se bucură de prezumția noastră de credibilitate (coborâre în abisal sau în bolgiile vampirizării sau acuplării prin grila concupiscenței voyeuriste), Petru Cimpoeșu aduce în arena romanului post-proustian insolitul concept de prezent etern, prin deposedarea violentă de improvizațiile trecutului și de impostura viitorului. Un prezent cu copertele rupte, anonim ca o carte fără coperte. Doar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
convingătoare, majoritatea având drept fundal canalul Discovery), filmul nu e o reușită, iar motivele cred că ar trebui căutate în mai multe locuri deodată... în primul rând, și acest film, ca mai toate filmele românești, suferă de ceea ce aș numi vampirizarea imaginii de către muzică. în acest caz, muzica lui Adrian Enescu. Nu știu cum compun muzicienii noștri de film, dar ceea ce ajunge pe ecran este strident, abundent și asurzitor. O scenă ce ar fi putut provoca emoție (primii pași ai lui Noro sub
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
imediat). El a fost deja "contaminat" vampiric, astfel încît cuplului nu-i mai rămîne decît să-l elimine (cu metode "tradiționale", adică prin intermediul unui stilet de argint înfipt în inimă), pentru a-l izbăvi de o nemurire malefică. Providențial, înainte de "vampirizarea" sa, Rossi a apucat să redacteze noi scrisori ce vor dezlega definitiv misterul lui Dracula. Totuși, deși veniseră pregătiți pentru a-l ucide, Paul și Helen sînt nevoiți să constate dispariția marelui vampir voievodal (anterior sosirii lor intempestive). În alt
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ideea, generalizată, că seculara exploatare otomană a cauzat în exclusivitate izolarea țărilor române de acea Europă ce construia catedrale, ridica universități, înfăptuia Renașterea, apoi lumea modernă industrială, trebuie amendată prin precizarea că mai bine de un sfert de mileniu de vampirizare rusească a pus capac unei stări și așa deplorabilă. Ultimei cotropiri - cea sovietică - i-am fost martor, cele consemnate în masivele volume ale d-lui Aurel-Sergiu Marinescu fiind pentru mine în special un prilej de rememorare. Datele sunt numeroase, importante
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
nesfârșita vacanță în care par a trăi reprezintă transcrierea în regim cultural a activității insectelor. Înțepăturile dintre personaje, încercările de a dobândi superioritate morală sunt întru totul asemănătoare acțiunii dipterelor care trăiesc vampirizându-i - la propriu - pe alții. O vastă (auto)vampirizare... benevolă o reprezintă chiar invitația bogatei doamne Maurier adresată artiștilor din New Orleans de a-și petrece patru zile la bordul vasului de plăcere Nausikaa. Ritualul invitării - prezentat in extenso în Prolog - e, la rândul lui, o variantă ironică și
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
Cred că se impune reluat și mediatizat masiv, așa cum i se cuvine. Și cum avem profundă nevoie. Iar cu această ocazie, poate, zău așa, traducem și Lenin la Zürich. Cui trebuie să-i explic de ce? 1 decembrie 2011 La dulcea vampirizare Zău că-mi pierdusem de mult nădejdea că așa ceva poate să mi se mai întâmple! După aproape un deceniu de plictis, agasare sau rutinare resemnată, mi-am regăsit pentru două zile excitațiunea târgurilor de carte! V-am mai spus: cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
între patru destinatari în chip egal îndrep tățiți să o primească, apoi să știți domniile voastre că situația-i departe de-a fi neagră! E roză. Rubicondă. După șapte lansări în trei zile, după sufocări, eviscerări, răscoliri, pietinări, jigniri, adorări și vampirizări, observ că mă simt ca bătrânul boier jucat de Giugaru în nuș’ce film cu haiduci și care, asaltat de-o țigăncușă nurlie (fo coasa pereche, pe ecran, a lui Jean Constantin), exclamă cu frenetică uluire: „Simțăsc! Simțăsc!“ După ce-n
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Vișniec și Ghepardul lui Lampedusa), cu nonșalanța cu care impui o nouă linie de ochelari de soare. Amportat de elanuri, mi-am părăsit în parcare instinctul de conservare și nu m-a mai deranjat nici una dintre zecile de tentative de vampirizare, ricanări sadice și sfredeliri verbal-răzbunătoare cu care m-au deprins până la greață târgurile anterioare. Ba dimpotrivă. M-am conversat cu Silviu Lupescu ca doi bătrâni lupi de mare tatuați de nenumărate harpoane. M-am lăsat alintat cu puerilă vanitate de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fantomelor“. Reprezintă acest Iter spectrorum o condiție obligatorie pentru orice romancier? Dacă n-ar fi și o infracțiune (căci toate titlurile capitolelor din roman sunt împrumutate dintr-un dicționar juridico-penal), Iter spectrorum ar presupune doar o cufundare în trecut. O vampirizare a vieților unor ființe care nu mai sunt. Sau chiar a propriilor noastre vieți. Cred că spectrele astea, care cândva au fost făpturi adevărate, din carne, sânge și nervi, îi bântuie pe toți cei care scriu literatură. Dar nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nu mai pun mâna pe carte, că domină analfabetismul moral și estetic. Cred că adevărul este la mijloc, ei sunt foarte dornici de prezența fizică a autorului, iar noi avem nevoie de prezența lor regeneratoare. Practic, este un fel de vampirizare reciprocă, fiecare își înfige antena așteptărilor în sângele celuilalt. E greu însă să ne facem naturali, firescul este un lucru foarte greu, toți avem prejudecăți, fiecare are ceva de răzbunat, fiecare are o idee preconcepută. Știți ce ne lipsește nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
care condensarea motrică își pierde din autenticitate sunt spre final, atunci când estetismul primează și se simte nevoia unei poetizări, unei coregrafieri gestuale. În rest, concentrarea corpurilor pe reacții spontane, care alternează agresivitatea cu entertainment-ul, funcționează foarte bine. „Apropierea prea aproape“, vampirizarea spațiului pot produce alienare. Și dependență. Și violență. Pot cenzura orice impuls și pot pune în pericol orice tentativă de eliberare. În spațiul imploziv pe care cabina îl propune, între pereții sonorizați, mânjiți de degetele care îi amprentează, Carmen Coțofană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]