112 matches
-
acetic nu este economică și nici propunerile de separare a acizilor zaharic și izozaharic n-au fost încă industrializate. Produsele cu masă moleculară mică rezultate din scindarea ligninei sunt prezente ca amestecuri care constau din compuși cum ar fi: guaiacolul, vanilina și catechina, al căror conținut total reprezintă numai 4% din substanțele solide ale leșiei negre. Constituentul organic principal, lignina, se poate recupera cu randamente suficient de ridicate prin acidulare și filtrarea precipitatului obținut. Totuși, în acest fel se valorifică cantități
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de abur și ca aditivi de cimentare în foraj. Datorită reactivității lor crescute și insolubilității în apă, produsele desulfonate se utilizează ca materiale de umplere pentru rășini. Procesul de desulfonare poate fi condus în corelație cu cel de fabricare a vanilinei și lignosulfonații parțial desulfonați pot fi recuperați prin precipitare cu reactivi acizi. Temperatura, 0C % NaOH Durata, ore 180 40 2,25 180 20 9 160 40 3 140 40 12 100 40 15 Reducerea conținutului de grupe sulfonice se poate
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
că reactivitatea ligninei este determinată de unitățile sale structurale constituente, care după cum se știe sunt în concordanța cu specia de proveniență. Prin depolimerizare, ligninele pot constitui sursa pentru obținerea unor produse chimice de sinteză valoroase, printre care se numară și vanilina . În acest scop, una dintre direcțiile urmărite se referă la modificarea proprietăților ligninei rezultate din procesele de prelucrare chimică a lemnului și a plantelor anuale prin reacții care să conducă la sporirea funcționalității și a domeniilor de utilizare. Din acest
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de carbon aromatic, existentă din abundență pe pământ. Astfel, pe uscat, unde se estimează că se află 65% din biomasă, lignina care constituie până la 25% din compoziția acesteia, rivalizează cu celuloza ca răspândire și accesibilitate. Scindarea și conversia chimică la: vanilină, dimetilsulfură, dimetilsulfoxid, fenoli, derivați ai benzenului, gaze de sinteză Folosirea ligninei ca sistem macromolecular în solutie ca: dispersanți (coloranți, cerneluri, fluide de foraj, cărbuneă; stabilizatori de emulsie 108 (recuperarrea petrolului, polimerizareă; agenți de complexare (separare proteine, lignosulfonați magneticiă; coagulanți, precipitanți
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
adaugă brânza de burduf. Se poate adăuga un ou întreg și se amestecă. Sufleu surpriză (rețetă din zona Iași) Pavel Raluca INGREDIENTE: * 1300 grame înghețată, * 20 ouă (albușuri), * 200 grame ceapă, * 200 grame zahăr, * 75 ml rom, * 10 zahăr vanilat / vanilină 0,2 g, * 100 grame făină (pt. blat), * 75 grame zahăr (pt. blat), * 3 ouă (pt. blat), * 50 grame zahăr (pt. sirop), * 10 ml rom, MOD DE PREPARARE: Se separă albușurile de gălbenușuri. Blatul se prepară astfel: gălbenușurile (75 grame
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
taie în bucăți late de 5-6 cm. Siropul: se fierb 50 grame zahăr cu 100 ml apă, 5-10 minute. Se lasă la răcit și apoi se adaugă romul. Bezeaua se prepară astfel: 20 albușuri se zbat spumă adăugând treptat zahăr, vanilină sau zahăr vanilat și se bat în continuare până când se topesc cristalele de zahăr. Bucățile de blat se așează pe un platou metalic și se însiropează. Peste acestea se așează înghețata și se acoperă cu bezea de albuș astfel încât să
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
etilic (R) 2. Acid acetic 300 g/l (R) 3. Nitrit de sodiu soluție (R) 4. Hidroxid de sodiu 100 g/l (R) 5. 2-naftol soluție (R) 6. Rezorcină soluție (R) 7. Hidroxid de sodiu 150 g/l (R) 8. Vanilină în acid sulfuric (R) 9. Benzaldehidă (R) 10. Acid sulfuric (R) 11. Acid clorhidric (R) Mod de lucru: Aproximativ 0.50 g unguent (echivalent la 20 mg fenilbutazonă) se tratează cu 1 ml acid acetic 300 g/l și 3
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
l și se încălzește pe baia de apă la fierbere. Apare inițial o colorație violetă care trece la fierbere în portocaliu (cloroform). 1.00 gunguent se întinde în strat subțire pe o lamă de ceas, se adaugă 2 ml soluție vanilină. Se obține o colorație portocalie, care trece în violet (mentol). Identificare (camfor, mentol - CSS) Condiții cromatografice, soluții de aplicat Adsorbant: Silicagel GF 254 , 10 x 20 cm (placa se activează 1 oră la 110 0 C) • Faza mobilă: Benzen:acetat
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor fenolici. 6. Esterii alifatici aciclici realizează în ansamblu lor mirosul și aroma dominantă a multor fructe sau legume, exemple tipice fiind merele și perele. Aroma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de esență moale variază între 25% și 30%. Taninurile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
respectiv; * lactofructul = se prepară din lapte degresat, zahăr (5%) și gelatină (0,4%). Amestecul se pasteurizează (20 minute, la +85°C) și se răcește (la +45...+50°C), după care se adaugă sucuri de fructe (ca aromanți și coloranți) sau vanilină (aromatizant) și caramel (colorant). Laptele bătut. Se obține din lapte de vacă pasteurizat și însămânțat cu o cultură formată din bacterii acidofiante și aromatizante (Streptococcus lactis, Streptococcus cremoris, Leuconostoc citrovorum, Leuconostoc paracitrovorum și Streptococcus diacetilactis). După conținutul în grăsime, laptele
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2-3%); * ciocolată (4-6%); * sâmburi de migdale dulci, alune sau nuci proaspete; * fructe (caise, smochine, zmeură, fragi, căpșune, cireșe, vișine, lămâi, portocale) = se pot utiliza ca atare, congelate, conservate cu zahăr sau ca dulceață, gem, suc, sirop, esențe, extracte; * aromatizanți sintetici (vanilina, acetat de etil, acetat de butil, aldehida benzoică, etilvanilina etc). Coloranții utilizați în procesul de fabricație pot fi sintetici (idig°tina; eritrozina; tartazina) sau naturali (galbeni, verzi, roșii diferite nuanțe). 7.4. Tehnologia de obținere a înghețatei Diferitele tipuri de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
500 g pere • 200 g unt plus cantitatea necesară pentru uns tava • 3 ouă • 150 g zahăr pudră plus cantitatea necesară la final • 120 g făină albă plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • 60 g amidon • lămâie • un pliculeț de vanilină • esență de rom • sare Timp de preparare: 100 min. Conținut caloric: 388 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu ajutorul mixerului untul înmuiat și zahărul pudră. Când se obține o compoziție moale și spumoasă, se încorporează ouăle, iar apoi făina
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
caloric: 388 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu ajutorul mixerului untul înmuiat și zahărul pudră. Când se obține o compoziție moale și spumoasă, se încorporează ouăle, iar apoi făina cernută împreună cu amidonul și un praf de sare. Se adaugă vanilina, 3-4 picături de esență de rom și coaja rasă de la o lămâie bine spălată. Perele se curăță de coajă și de cotor, apoi se taie în felii. Se unge cu unt și se tapetează cu făină o formă rotundă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
8 persoane • 5 mere • 200 g unt plus cantitatea necesară pentru uns tava • 200 g zahăr pudră • 3 ouă (aproximativ 200 g) • 200 g făină albă plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • zahăr tos • gelatină de caise • un pliculeț de vanilină • sare Timp de preparare: 90 min. Conținut caloric: 465 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu mixerul untul înmuiat și zahărul pudră, până când se obține o compoziție moale și umflată, în care se încorporează pe rând, amestecând cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
caloric: 465 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu mixerul untul înmuiat și zahărul pudră, până când se obține o compoziție moale și umflată, în care se încorporează pe rând, amestecând cu o lingură de lemn, ouăle, făina cernută împreună cu vanilina, un praf de sare și 2 mere fără coajă tăiate cubulețe, cotor și semințe. Se toarnă aluatul obținut într-o formă rotundă cu diametrul de 26 cm, în prealabil unsă cu unt și tapetată cu făină, și se coace aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
ba chiar trecute pe lista bunurilor lăsate moștenire. Și Încă un pas, căci nimic nu e mai ușor decât de a apela, mai ales după progresele chimiei, doar la principiul activ al mirodeniei: piperina piperului, izotiocianatul de alil al muștarului, vanilina vaniliei. À propos: vanilina rezultă chiar din distilarea uscată a lemnului, lucru de care se poate convinge oricine adulmecând fumul unei hârtii aprinse... bineînțeles nu una de o sută de mii, căci nu se știe ce reacție antagonică e În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lista bunurilor lăsate moștenire. Și Încă un pas, căci nimic nu e mai ușor decât de a apela, mai ales după progresele chimiei, doar la principiul activ al mirodeniei: piperina piperului, izotiocianatul de alil al muștarului, vanilina vaniliei. À propos: vanilina rezultă chiar din distilarea uscată a lemnului, lucru de care se poate convinge oricine adulmecând fumul unei hârtii aprinse... bineînțeles nu una de o sută de mii, căci nu se știe ce reacție antagonică e În stare să catalizeze metalul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
g stafide 30 g nuci 20 g pesmeți 400 g smântână 1/8 g vanilie Mod de preparare: Brânză de vaci se amestecă bine cu gălbenușurile de ouă, laptele, mălaiul, jumătate din cantitatea de unt, zahărul, coaja de lămâie rasă, vanilina, stafidele și nucile zdrobite. Se amestecă bine compoziția până la omogenizare. După omogenizare se adaugă ușor albușurile bătute spumă. Compoziția se toarnă într-o tavă unsa cu resturi de unt și tapetata cu pesmeți. Tavă se introduce în cuptor și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
minute. După fierbere colțunașii se scot din apă, se trec prin untul fierbinte și se așează pe un platou. Colțunașii se servesc fierbinți cu smântână deasupra. Ingrediente pentru 2 Kg de cozonac 1,5 Kg făină albă g lămâie ¼ g vanilina 50g unt 60 -50 g portocala 50g zahăr 50 g drojdie 50 gstafide 10 g sare 4 ouă 4 gălbenușuri de ouă 200 g zahăr 50 ml rom 500 ml lapte Ingrediente penru tăvi. 100 g zahăr 100 g unt
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
drojdia. Peste maia se presară făină și se lasă să crească într-un loc călduros până își mărește volumul de 2-3 ori. Laptele rămas se amestecă cu zahărul, ouăle, gălbenușurile de ouă, coaja rasă de lămâie și portocala, sarea și vanilina și se încălzesc puțin la foc. Când maiaua a crescut, se amestecă cu compoziția de lapte și ouă, se adăuga făină, puțin câte puțin și se începe frământarea aluatului .În timpul frământării aluatului, cele 4 albușuri de ouă se bat bine
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
2-3 ori.Prepararea compoziției de gălbenușuri de ouă se face astfel: gălbenușurile se amestecă cu sarea, cu câteva ore înainte și se țin la rece pentru accentuarea culorii, apoi se adaugă laptele rămas, zahărul, romul, coaja de lămâie și portocala, vanilina, amestecând continuu până la dizolvarea zahărului. Prepararea aluatului se face astfel: când maiaua a crescut, se amestecă bine cu gălbenușurile de ouă, cu ce le 3 albușuri bătute spumă, apoi se frământa cu făină până ce aluatul se desprinde de pe mâini și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
caffeic și eteri, acid vanilic, acid cumaric, acid p cumaric și esteri ai acestora, acid p anisic, acid ferulic, acid izoferulic și esteri ai acestora, metil benzoat, derivați ai acidului benzoic: acid salicilic, acid gentisic, protocatechic, acid galic. Aldehide benzaldehidă, vanilină, aldehidă protocatechică, izovanilină, p hidroxibenzaldehidă, aldehidă caproică. Alcooli alcool cinnamic, alcool fenetilic, alcool benzilic, alfa-glicerofosfat, hidroquinonă, beta-glicerofosfat, alcool prenilic, glicerol, izobutenol, Acizi și derivați ai acestora esterul metilic al acidului 2,8dimetilundecanoic acid sorbic MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cu glucoză, până la un conținut de maximum 10%, raportat la cantitatea de zahar prescrisa de rețetă. La prepararea dulceței se pot folosi acizi alimentari : citric și tartric. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice de îndulcire, colorante sau aromatizante, cu excepția vanilinei și etilvanilinei pentru fructe fără aroma proprie. În acest caz se pot folosi pentru aroma și felii de fructe citrice(portocale sau lamai). Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Fructe întregi sau părți
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
dizolvarea celulozei degradate cu soluție de cuproxam. Lignina astfel obținută se prezintă ca o masă amorfă, brună, insolubilă în apă și în dizolvanți organici, cu proprietățile unui polimer de masă moleculară mijlocie. Prin prelucrări chimice specifice din lignină se obțin: vanilină, aldehida siringilică, acid veratric, acid hemipic, acid trimetilgalic etc. Lignina împreună cu apa de creștere din peretele celular formează o matrice hidrofobă în jurul microfibrilelor de celuloză. In asemenea condiții apar legături de hidrogen între polizaharide la interfața matricei și între componentele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]