3,102 matches
-
direct cu zahăr sau sirop de zahar ; -concentrarea continua cu difuzie prealabilă în zahăr ; -concentrarea continua cu difuzie prealabilă în sirop de zahar ; -procedeul concentrării separate a siropului rezultat de la difuzie la osmosă ; -preîncălzirea fructelor în sirop de zahar ; -procedeul variabilității presiunii ; -procedeul impregnării continue a fructelor cu sirop de zahăr. Pentru gemuri La întocmirea rețetei de fabricație se ține seama de : -proporția de zahar adăugată gemului trebuie să fie 60-65% raportată la produsul finit ; -proprietățile organoleptice ale gemului trebuie să
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al clipelor. Astfel, masa unei secvențe se
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
într-un bison (re/mi). Observăm că masa secvenței se modifică de două ori, determinând trei clipe, în duratele de: 1 (atacul prim, bison); 2 (sporirea masei cu o înălțime, la trison); 1 (împuținarea masei cu o înălțime, la bison). Variabilitatea masei întregii secvențe, derulate în trei clipe, se poate exprima acum. Rezumativ, fără a mai descrie modificările (clipă de clipă), masa acestei secvențe se exprimă prin numărul tuturor înălțimilor și cel al duratelor conjuncte diferite, aplicându-se reductibilitatea: oricâte durate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare de durată. Rezumativ, masa secvenței se exprimă. Orizontul este un reper calitativ de ordin secund, care referă secvența pe baza unui aspect de variabilitate interioară sau contextuală. Asemănător volumului, ca nuanțare în cuprindere, orizontul este un reper de nuanțare în surprindere, prin alăturare sau împerechere pas-cu-pas, (secvență cu secvență). Pe acest criteriu Vf se prezintă ca șir de obiecte spațio-temporale. Avem deci o exprimare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
împerechere pas-cu-pas, (secvență cu secvență). Pe acest criteriu Vf se prezintă ca șir de obiecte spațio-temporale. Avem deci o exprimare în caracter discursiv. Modificările din cadrul unei secvențe aspectează orizontul interior al acesteia. Am arătat deja că momentele de articulare ale variabilității masei (în condiția conjuncției duratelor) se constituie în clipe. Oricât de de mare sau de mic (dar mai mult de 1), numărul clipelor dintr-o secvență formează o singură pereche. În general, pentru a vorbi de orizontul interior al unui
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de mare sau de mic (dar mai mult de 1), numărul clipelor dintr-o secvență formează o singură pereche. În general, pentru a vorbi de orizontul interior al unui obiect formal, este necesar ca acesta să prezinte un caracter de variabilitate pe un fond de continuitate, derulându-se în minimum două clipe. Dar și atunci când exprimăm sintetic un profil ale cărui variații subântind totuși o singură direcție (chiar dacă nu avem durate conjuncte), putem spune că ea exprimă un aspect de orizont
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cărui variații subântind totuși o singură direcție (chiar dacă nu avem durate conjuncte), putem spune că ea exprimă un aspect de orizont interior al secvenței pe care o desenează. În concluzie, pe un fond de continuitate temporală sau sintetică, modificările sau variabilitatea unui secvențe condiționează ineluctabil aspectarea orizontului ei interior. N.B. Despre o secvență cu doar o clipă nu se poate spune că are orizont interior. Cel mult are potențialul unui orizont exterior, în măsura în care reușim să-i evaluăm (interpretăm
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este eminamente subiectiv, rămânând astfel chiar și în contextul unor metrizări extrem de scrupuloase, în vederea execuției instrumentale. Ținând așadar de un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu poate fi riguros periodică, identitatea OS în cuprinderea pe suprafață fiind caracterizată de asimetrie temporală sau variocronie. Totodată, sub aspectul orientării, direcționalitatea timpului exprimă labilitate și
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
straturilor), constituie pentru conștiință acel nivel de abordare grație căruia imaginea OS începe să se profileze expresiv, ca mișcare variabilă (vie). Întrucât fluctuația temporală are un caracter spontan, OS nu poate fi niciodată reluată (instrumentată) aidoma, cu același parcurs de variabilitate, determinată fiind de natura emoțională a subiectului, aflată într-o continuă schimbare de dispoziție/stare. Astfel că, pe plan estetic, regularitatea de referință (metrosonia din stadiul anterior) este afectată (desimetrizată) printr-o expresie de mișcare subiectivă, pe care o numim
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
contrare, menite să personalizeze locul temporal, OS se articulează la orizont prin bucle temporale, care conferă discursului un caracter refrenic. Modalitatea expunerii este dominant caracterizată de succesivitatea propriu-zisă (pe orizontală), durabilitatea OS desfășurându-se ca șir de secvențe, a căror variabilitate intervalică este de această dată proporționată unitar (de unde și denumirile specifice duratelor muzicale - unime, pătrime, optime etc.). Reperabilitatea formală a secvențelor se face sub aspectul unităților de profil. Astfel, o secvență este alcătuită dintr-un interval sau mai multe în
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
evidentă, ca plan/armătură de acompaniament. În aceste situații, simetria stratificării este petrecută fie în mentalul instrumentistului, fie, prin convenție, în vizual, ca atunci când coordonarea execuției se face de către dirijor. De altfel, transpunerea în gestica dirijorală face posibilă și exprimarea variabilității straturilor, sub aspectele de comprimare/accelerare și/sau dilatare/încetinire temporală. Ca și în stadiile anterioare, forma OS rămâne deschisă (nelimitată) pe orizontală, prin aceea că șirul secvențelor, fiind doar oniric-decorativ, nu implică și un algoritm de finalizare, acesta rămânând
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
artistic), OS devine memorabilă (reiterabilă) într-un stil personal, (diferit de cel instrumental/tehnic, care rămâne anonim și redundant, dar și de cel emoțional, ale cărui văluriri fluctuează impredictibil). Tot din perspectiva expresivității formale, și ca urmare a sugestiilor de variabilitate ale atmosoniei, putem aborda în stadiul actual diferite aspectări ale metrosoniei (din stadiul 2), prin ceea ce constituie nivelele de pulsație - din care rezultă diferențierea impresiilor de stare (lent/repede) a mișcării -, și a caracterelor de măsuri (binar, ternar, heterometric/asimetric
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Ion Simuț O antipatie nu are, în mod normal, istorie. Este aceeași, fără variabilități, de la început până la capăt, irațională și în termeni ireconciliabili. Debutează brusc, de la prima confruntare a partenerilor, legați pentru totdeauna printr-o repulsie inventivă în explicații imaginare, de ochii lumii, dar care au rădăcini întortocheate împlântate insidios într-un sol ignorat
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
de deschidere), fie la sfârșitul (funcția de sinteză) unui ciclu cultural sau, într-o altă optică, determină deschiderea sau închiderea acestuia <footnote Durata existenței biologice reprezintă și el un criteriu relevant și se referă la o mărime relativ precisă, chiar dacă variabilitatea oscilează între limite uneori destul de îndepărtate - 31 de ani de viață ai lui Franz Schubert, 35 ai lui Wolfgang Amadeus Mozart, 39 ai lui Frederic Chopin și 82 de ani ai lui György Ligeti, 84 ai lui Olivier Messiaen, 87
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau primăvara ovicaprine, iar sacrificarea nu se făcea la repezeală, ci pe-ndelete, să împace pe toată lumea, de la cei de jos până la idoli. Strămoșul... caltaboșului „În neoliticul Banatului, porcul domestic era de tip primitiv, gracil, cu o talie mică, o largă variabilitate dimensională și un dismorfism sexual slab exprimat, corespunzând tipului palustris“, concluzionează zooarheologul Florentina Chiu. Porcul domestic din sudul Banatului era ceva mai robust (68,8-75,5 cm) față de cel din Banatul de pustă (57,2-70 cm). Spre sfârșitul neoliticului se
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
98,9 ha, situate aproape exclusiv în zona centrală. Din această suprafață, 84% reprezintă suprafața ocupată efectiv de vegetație, 10%, suprafața aleilor și 6%, alte suprafețe cu sol acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
valoarea abaterii standard, care este de 1,47. Datorită acestei valori a abaterii standard, putem afirmă că rezultatele înregistrate în urmă testării sunt relevante. Un alt indicator ce ne oferă posibilitatea unei aprecieri exacte a rezultatelor, îl constituie coeficientul de variabilitate. Întrucât valoarea acestuia este de 5,5%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate, ceea ce conduce la o dispersie mică a rezultatelor. Proba 2 Evaluarea tehnică a respirației pe distanță de 25 m. în procedeul bras
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
valoarea abaterii standard, care este de 1,64. Datorită acestei valori a abaterii standard, putem afirmă că rezultatele înregistrate în urmă testării sunt relevante. Un alt indicator ce ne oferă posibilitatea unei aprecieri exacte a rezultatelor, îl constituie coeficientul de variabilitate. Întrucât valoarea acestuia este de 5,2%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate, ceea ce conduce la o dispersie mică a rezultatelor. În tabelul 3 sunt prezentate valorile înregistrate la testările inițială și finală, precum și abaterea
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
este de 5,2%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate, ceea ce conduce la o dispersie mică a rezultatelor. În tabelul 3 sunt prezentate valorile înregistrate la testările inițială și finală, precum și abaterea standard, coeficientul de variabilitate și rata de progres, exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării programului experimental, să înregistreze la testarea finală valoarea de 12,2
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul B.L., care a înregistrat o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică în jurul valorii medii, precum și omogenitatea mare a rezultatelor înregistrate de întregul colectiv. Pe baza acestor date putem afirmă că întreaga activitate experimentală a fost confirmată științific iar rezultatele finale confirmă ipoteza lucrării. Concluzii Cercetarea a propus utilizarea
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
de-al treilea test de echilibru la grupa experiment - fete reliefează la testarea inițială o medie iar la testarea finală o medie de x+Ds=5,84±1,97. Diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05. Coeficientul de variabilitate indică o grupă neomogenă și la acest test atât la testarea inițială cât și la cea finală.. Coeficientul de variabilitate indică o grupă neomogenă atât la testarea inițială cât și la cea finală, lucru evidențiat și de valorile abaterii standard
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
o medie de x+Ds=5,84±1,97. Diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05. Coeficientul de variabilitate indică o grupă neomogenă și la acest test atât la testarea inițială cât și la cea finală.. Coeficientul de variabilitate indică o grupă neomogenă atât la testarea inițială cât și la cea finală, lucru evidențiat și de valorile abaterii standard. La testul 2 diferența mediilor între cele două testări este semnificativă la p<0,05, ceea ce demonstrează progresul grupei pe parcursul
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
atât la testarea inițială cât și la cea finală, lucru evidențiat și de valorile abaterii standard. La testul 2 diferența mediilor între cele două testări este semnificativă la p<0,05, ceea ce demonstrează progresul grupei pe parcursul cercetării noastre. Coeficientul de variabilitate calculat la cele două testări reliefează o grupă neomogenă. Pentru cel de-al treilea test se observă o creștere a valorilor mediei de la o testare la alta, diferența mediilor fiind semnificativă statistic la p<0,05. Coeficientul de variabilitate denotă
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
de variabilitate calculat la cele două testări reliefează o grupă neomogenă. Pentru cel de-al treilea test se observă o creștere a valorilor mediei de la o testare la alta, diferența mediilor fiind semnificativă statistic la p<0,05. Coeficientul de variabilitate denotă o grupă neomogenă, ca și valorile abaterii standard, dispersia fiind foarte mare în cadrul grupei. Analiza comparativă a rezultatelor grupelor martor -fete și băieți de la testarea inițială la testarea finală Metoda statistico-matematică aplicată valorilor înregistrate de grupa martor evidențiază următoarele
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
valorilor înregistrate de grupa martor evidențiază următoarele caracteristici ale acesteia: Grupa martor - fete La testul 1,creșterea mediei grupei de fete este de la x+s=3,68+1,28 la x+s=3,99+1,27 testarea finală; coeficientul de variabilitate indică o grupă neomogenă, iar diferența mediilor între cele două testări este nesemnificativă statistic; La testul 2 - media este de x+s=5,76+0,85 la testarea inițială și de x+s=6,14+0,88 la tesarea finală
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]