40 matches
-
CICimp) situate pe fața profundă a stratului muscular circular. Deoarece CIC reprezintă ținta finală a enteroneuronilor motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptorilor specifici mediatorului chimic). De menționat că, în sistemul nervos vegetativ al mamiferelor există numeroase terminații nervoase varicoase, cu conținut bogat în vezicule „sinaptice” care nu se găsesc însă în relații de juxtapoziție cu membrana postsinaptică. Conținutul vezicular al acestor varicozități este eliberat în spațiul extracelular, acționând asupra receptorilor situați la oarecare distanță de locul de eliberare (Neuwenhuys, 1985). Dacă substanțele astfel eliberate îndeplinesc rol de mediatori chimici sau de simpli neuromodulatori ai eliberării presinaptice, ori ai reglării reactivității receptorilor postsinaptici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
într-unul din plexurile vegetative perivasculare sau periviscerale. Uneori, fibrele preganglionare se termină în ganglionii situați proximal față de trunchiurile simpatice, așa-zișii „ganglioni intermediari", numeroși la nivel cervical și lombar inferior. Ele se distribuie ca atare, sau sub formă de varicozități („în mătănii”), realizând „sinapse în trecere” la nivelul musculaturii netede și celulelor glandulare ale organelor efectoare. În general, neuronii postganglionari sunt mai numeroși decât neuronii preganglionari. În ganglionul cervical superior de pildă, Ebbesson (1968) a constatat că raportul între fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și generării potențialelor de acțiune presinaptice, cât și procese chimice de biosinteză, stocare și eliberare calciu dependentă a mediatorului în fanta sinaptică. Principalele componente ale teritoriului presinaptic sunt ilustrate în figura următoare (fig. 33): Atât butonii terminali sinaptici, cât și varicozitățile terminațiilor nervoase presinaptice, conțin vezicule sinaptice în care sunt stocate substanțele chimice necesare transmiterii mesajului nervos din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. Forma, densitatea și dimensiunile acestor vezicule variază în funcție de mediatorul chimic și starea funcțională a teritoriului sinaptic respectiv. De
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
5.2.1. Modalități de excitare a mușchilor netezi Inervația musculaturii netede este de două tipuri: -extrinsecă, aparținând sistemului nervos vegetativ simpatico-parasimpatic; -intrinsecă aparținând plexurilor nervoase locale. În cazul mușchilor viscerali inervația este asigurată de terminațiile nervoase vegetative prevăzute cu varicozități ce conțin vezicule eliberatoare de neurotransmițători sau neuromodulatori. Spațiul de difuzie a acestora este mare. Excitarea miocitelor netede se realizează prin două tipuri majore de mecanisme: (1) mecanisme bazate predominant pe depolarizarea membranei, ce includ potențiale de acțiune și depolarizări
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la suprafața mușchiului fără a intra în contact direct cu fibrele musculare. În aceste joncțiuni difuze, mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ mari (nanometri sau chiar micrometri) și difuzează apoi spre fibrele musculare. Eliberarea mediatorului se face la nivelul varicozităților ce se succedă de-a lungul traiectului nervos. În cazul mușchiului multiunitar, varicozitățile formează așa-zisele joncțiuni de contact, în care apare un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aceste joncțiuni difuze, mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ mari (nanometri sau chiar micrometri) și difuzează apoi spre fibrele musculare. Eliberarea mediatorului se face la nivelul varicozităților ce se succedă de-a lungul traiectului nervos. În cazul mușchiului multiunitar, varicozitățile formează așa-zisele joncțiuni de contact, în care apare un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei. Când
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
noradrenalinei, principalul neurotransmițător simpatico-adrenergic. Sub influența unei enzime metilante din glanda medulosuprarenală, noradrenalina este transformată în adrenalină (fig. 48). După ce au fost sintetizate la nivelul corpului neuronal, catecolaminele sunt depozitate în vezicule cromafine și transportate axonal spre butonii sinaptici sau varicozitățile neuronilor adrenergici, în cazul dopaminei și noradrenalinei, sau stocate în granulele celulelor secretoare medulosuprarenale, în cazul adrenalinei. Conținutul în catecolamine al unei vezicule cromafine variază între 6000 și 15000 de molecule. Migrarea și concentrarea veziculelor cromafine în teritoriul presinaptic al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
80-120 nm și conținut bogat (aproximativ 60%) în catecolamine neuronale și dopamin-beta-hidroxilază. Cea de a doua categorie de vezicule cromafine au diametrul doar de 40-60 nm. Ambele tipuri de vezicule se găsesc atât la nivelul nervilor adrenergici periferici (terminații presinaptice, varicozități adrenergice), cât și în unele structuri nervoase centrale (hipotalamus, locus coeruleus etc.). La rândul său, membrana veziculară conține o proteină structurală, - cromomembrina - și o serie de enzime membranare implicate în captarea și reținerea catecolaminelor în vezicule (Philippu și Matthael, 1988
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acidă denumită cromogranină (Blaschko și colab., 1971). De precizat că raportul molecular de 4:1 între catecolamine și ATP la nivelul veziculelor cromafine asigură substratul energetic necesar transportului activ al acestora. În afara catecolaminelor sintetizate de novo, veziculele butonilor sinaptici și varicozitățile terminale captează și stochează o parte din noradrenalina eliberată în lichidul extracelular al fantei sinaptice (fig. 49). Procesul de captare (uptake) are la bază mecanisme de transport activ realizate în doi timpi. Într-un prim moment are loc traversarea membranei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpaticului toraco-lombar (T11-L3) și avându-și originea în nucleul ventromedian al punții. Ele ajung la parenchimul renal după ce se articulează sinaptic în ganglionii prevertebrali (celiac, mezenteric superior și aortico-renal) cu neuronii postganglionari eliberatori de noradrenalină. Aceștia sunt denși și prezintă varicozități la suprafața musculaturii netede renale extinzându-se până la nivelul arterelor interlobare, arcuate și interlobulare, inclusiv teritoriul arteriolar juxtaglomerular eliberator de renină. Dintre structurile tubulare inervate de filetele simpatice postganglionare fac parte celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la dereglările în sens vasoconstrictor ale fluxului sanguin renal, filtrării glomerulare și transportului tubular de apă și electroliți. La rândul lor, căile aferente renale participă la realizarea reflexelor reno-renale implicate în autoreglarea balansată dintre cei doi rinichi. Noradrenalina eliberată de varicozitățile simpatice acționează local atât în sens constrictor asupra maculei densa și microcirculației renale, cât și a transportului epitelial mai ales la nivelul tubilor proximali prin intermediul receptorilor alfa1-adrenergici în ambele teritorii. Efectele stimulante asupra celulelor granulare ale aparatului juxtaglomerular (AJG) eliberatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tipul plastiei sau protezării valvulare. Repermeabilizarea se face cu 2-5 grefe. La pacienții vârstnici, ca material protetic se indică utilizarea arterei mamare interne stângi (AMIS) ca având o patență excelentă pe termen lung. Vena safenă este inadecvată din cauza tortuozităților sau varicozităților ce caracterizează sistemul venos la acest segment populațional. Bypass aortocoronarian pe cord oprit Selecția pacienților cu cardiomiopatie ischemică pentru BAC se face pe baza criteriilor clinice (prezența anginei, severitatea simptomelor de IC, dimensiunile VS și gradul de degradare hemodinamică), criteriilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acțiune la nivelul conului de emergență al axonului. In joncțiunile neuro-efectoare vegetative, laxe, nu există o specializare strict delimitată ca membrană postsinaptică. Datorită spațiului larg de difuziune a mediatorului întreaga membrană a celulei efectoare este sub influența neuromediatorilor proveniți din varicozități ale mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de canale ionice, răspunsul postsinaptic poate fi o modificare globală a potențialului membranar sau potențial de acțiune, dacă este atins pragul într-o regiune membranară. 6.2. Placa motorie Sinapsa neuromusculară (placa
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Aici există neuroni aferenți senzoriali placă densă paxilină integrină actinină vinculină miozină desmină αactinină corp dens caldesmon α actină leiomodină tropomiozină implicați în variate reflexe locale (ca în tractul gastro-intestinal). Inervația mușchiului neted visceral este realizată prin terminații nervoase prezentând varicozități ce conțin vezicule cu neurotransmițători; spațiul de difuzie spre fibrele musculare este mare, consecința fiind un răspuns difuz pe o porțiune mare. Inervația mușchiului neted multiunitar se realizează prin joncțiuni neuromusculare comparabile ca funcție cu cele din mușchiul scheletic. Acestea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
examen fizic, de aceea, în aceste cazuri, de un deosebit folos este ecografia duplex color și cea bidimensională, care poate elimina afectarea anatomică a sistemului venos profund și poate stabili un prognostic foarte bun al curei radicale de excizie a varicozităților [8]. Această metodă a înlocuit flebografia ca „standard de aur” în diagnosticul afecțiunilor venoase. Examenul ultrasonografic Doppler continuu (CW) cuantifică incompetența valvulară prin evidențierea unui zgomot de „du-te-vino” („to-and-from”) care indică refluxul [9]. Ecografic, pot fi cuantificate și rezultatele tratamentului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a tuturor factorilor implicați în patogenia bolii varicoase permite alegerea metodei optime de tratament, dintre toate metodele practicate actualmente (Wright et al., 2006). 2.3. STADIILE ȘI SIMPTOMATOLOGIA BOLII VARICOASE 2.3.1. STĂRILE PREVARICOASE (SINDROMUL PREVARICOS) Se caracterizează prin varicozități subcutanate difuze sau localizate, dar însoțite de o simptomatologie funcțională extrem de polimorfă, care determină pacientul să se prezinte la medic. Aproximativ 40% din consultațiile din serviciile de flebologie se fac pentru sindromul prevaricos. Varicele lipsesc în sindromul prevaricos sau pot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la mers. (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o rețea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o rețea vasculară ce poate căpăta configurații diferite. Zonele afectate apar de culoare albastră sau roșie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
formând sub piele o rețea vasculară ce poate căpăta configurații diferite. Zonele afectate apar de culoare albastră sau roșie, cu o venulă dilatată din care pleacă apoi rețeaua de arborizații venulare ce ia forme bizare, de unde și denumirea lor de „varicozități în labă de gâscă”, „în mătură”, „sub formă de păianjen”, „în jet de stropitoare”, „în evantai”, „în stea”, sub formă de „arborescență”, „în ciorchine de strugure”, „în groapă de obuz” (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]