139 matches
-
trecute. Împreună cu complicele său Plahotniuc Dodon le-a încălcat dreptul la vot, neacordându-le numărul suficient de buletine, iar susținătorilor săi din Transnistria, aduși cu zecile de mii în mod organizat, le-a creat toate condițiile de vot (doar la Varnița au votat peste 17000 de transnistreni!). Ce rușine națională cu această vizită dodonistă! Priveam cum carabinierii italieni invitați de Dodon să facă ordine în sală, surâdeau la văzul cum un ditamai „președinte de țară” era huiduit de concetățenii săi. Iar
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
din Arad va derula tradiționala excursie a berbecilor la tabăra Căsoaia. Grupul va pleca din Arad sâmbătă, 25 martie, cu trenul de la ora 8. 05, va coborî la Ghioroc și va parcurge traseul: Ghioroc - sub Vf. Capra - Valea Cladovei - Valea Varniței - Vf. Cârciuma (501 m) - tabăra Căsoaia (unde se rămâne peste noapte) - Vf. Crucea Țiganului (546 m) - creasta Radnei - Radna (în lungime de aproximativ 19 + 19 km km). Excursioniștii vor reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la 19. 08 - la
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
unde se afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul care trebuie păstrat deoarece Moldova și Valahia erau sub oblăduirea sultanului. Ahmed III declarase în Decembrie 1710 război Rusiei, datorită uneltirilor regelui suedez Carol XII care se găsea la Varnița lângă Tighina. Scopul urmărit de Petru I era să câștige de partea sa pe domnitorii Valahiei și Moldovei. Ca împreună să-i bată pe Turci și țarul să se încoroneze la Constantinopole, căci în Rusia nu fusese încoronat. David Corbea
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
început cu vizitarea Mănăstirei „Sfânta Treime” din raionul Cahul, după care s-a mers în Carabetovca, raionul Basarabeasca, unde Tinerii Moldovei au donat cărți și au împărțit materiale informative despre avantajele Reunirii. Localitățile Todirești, Țânțăreni, Chetrosu, Roșcani, Bulboaca, Delacău, Hîrbovăț, Varnița și Mereni din raionul Anenii Noi au fost deschise pentru întâlnirile organizate de tinerii noștri în centrul satului, bibliotecă, școală, gădiniță, sau primărie. În localitatea Mereni din Anenii Noi, au participat și la mitingul de comemorare a victimelor represiunilor sovietice
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
au fost deschise pentru întâlnirile organizate de tinerii noștri în centrul satului, bibliotecă, școală, gădiniță, sau primărie. În localitatea Mereni din Anenii Noi, au participat și la mitingul de comemorare a victimelor represiunilor sovietice, din 6 iulie 1949, iar la Varnița au vizitat monumentul ostașilor căzuți în Transnistria. Caravana a continuat în raionul Ștefan-Vodă, localitățile Căplani, Antonești, Olănești, Popeasca, trecând și pe la Vinăria Purcari unde li s-au povestit istoricul acesteia, iar Tinerii Moldovei le-au spus avantajele care le vor
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
de zidărie neobișnuit, ca și când mâna asasinului ar fi introdus În amestec și o componentă mai rezistentă. Lovi coaja Întărită de-a lungul cefei mortului, În mod repetat, producând o serie de mici crăpături, așa cum văzuse, cândva, că se proceda În varnița de la țară. Metalul Încă fumegând ieșise, Încetul cu Încetul, din temnița sa de țărână, În timp ce acoperământul se desprindea sub ciocan. Capul Începu să apară. Ascunsă În tencuială, o frânghie trecea pe sub bărbia omului, strângându-i gâtlejul de stâlp. Acesta aera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar ploaie Și vânt dac-or mai fi și d-astea Pe acolo acum însă mă rog ca Providența să-mi mai lase puțin răgaz Să gândesc șisă judec în tihnă sfârșitul... Recunoaștere vărului meu Gheorghiță Vlaicu Îți amintești de varnița lui nea Vică? Deasupra ei, pe coastă, era un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
-mi mai lase puțin răgaz Să gândesc șisă judec în tihnă sfârșitul... Recunoaștere vărului meu Gheorghiță Vlaicu Îți amintești de varnița lui nea Vică? Deasupra ei, pe coastă, era un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul din grădina lui Moise
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
10 ani, unchiul meu Mihai Pârnuță, care avea căruță cu boi s-a îmbolnăvit rău și nu mai putea să facă chirii cu căruța, m-au trimis pe mine pe post de chirigiu, căram lemne și piatră de calcar pentru varnițele din Vârful Mateiașului ale lui Milea. Cu căruța trasă de “Plăvan” și “Suran”, încadrat între Niță Bărbucu și Moise Olteanu, încărcam câte trei metri de lemne de fag de la fântâna lui Iordache Mincu. Mama era foarte îngrijorată să nu moțăi
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Suran” își punet oată puterea. Suran era de “Hăis”! “Bagă-i codiriștea biciului sub coadă să grăbească și ai să vezi că se opintește și el la greu!... Așa am procedat și am văzut îndată efectul “învățăturii”. Pe Mateiaș, la varnița lui Catrinu din Dragoslavele era loc de dejugat, opream boii. Puneam câte un bolovan la roata din spate. Dădeam jos poala de fân din căruță, dejugam boii care își luau supuși tainul și apoi se culcau oarece timp. Ne apuca
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Dragoslavele era loc de dejugat, opream boii. Puneam câte un bolovan la roata din spate. Dădeam jos poala de fân din căruță, dejugam boii care își luau supuși tainul și apoi se culcau oarece timp. Ne apuca dimineața sus, la varnița lui Milea. Căruța mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce dulce mi se părea atunci acest somn “pe apucate”” Sincer, îl doresc și acum la bătrânețe!... Ne reîntorceam
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
de fân din căruță, dejugam boii care își luau supuși tainul și apoi se culcau oarece timp. Ne apuca dimineața sus, la varnița lui Milea. Căruța mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce dulce mi se părea atunci acest somn “pe apucate”” Sincer, îl doresc și acum la bătrânețe!... Ne reîntorceam acasă cu căruța slobodă de încărcătură, stând pe brânci peste țoala de fân, până ajungeam acasă. Pe atunci
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
români din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtînd în față icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Sovieticii au deschis focul în plin cu mitraliere, secerîndu-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia, trași cu caii și îngropați de-
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
la poalele munților decât cu agricultura și creșterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
la orașul Bender, fosta cetate a Tighinei: „Din toate amintirile istorice privitoare la orașul Bender, cea mai dramatică e, netăgăduit, nenorocirea lui Carol XII, care a locuit mai multe luni în vestita cetate. Până acum se poate vedea încă lângă Varnița, sat ce se află cam la trei kilometri depărtare, locul unde a fost lagărul regelui Suediei, Carol XII, în retragerea sa din anul 1700 când, după învingerea ce a suferit sub Poltava, a mers spre Ociacoff și de acolo la
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
limbile greacă și latină, turcă și tătară, polonă și italiană), A. a fost timp de cinci ani (1709-1714) secretar de cancelarie și interpret al regelui Suediei Carol al XII-lea, aflat, după înfrângerea de la Poltava, în refugiu basarabean, în satul Varnița, lângă Tighina. Relațiile sale la Poartă și serviciile aduse suedezilor nu-i impun scrupule de fidelitate, căci întreținea relații epistolare și cu hanul tătarilor, dușmanul regelui. Ulterior, calitățile sale diplomatice sunt bine apreciate la Curtea Moldovei, unde dobândește și ranguri
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
hran... și informații precise asupra derul...rîi acțiunilor de represiune. Iat... aici, printre altele, dou... sentințe referitoare la „favorizatorii” care Îi ajut... pe lupt...torii refugiați În munții Bucovinei: „În octombrie 1948, cînd Cenuș... Constantin st...tea În p...durea Varnița, Puzdrea Ilie, din Vicovu de Jos, l-a hr...nit timp de aproape trei s...pt...mini. În prim...vară lui 1949 le-a dat de mîncare lui Motrescu și Cenuș...”. „Grigore Sandu, membru important al organizației G...rzile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se îndeletniceau cu diverse meșteșuguri (brutari, cojocari, confecționeri de căciuli). În anii comunismului, toate aceste ocupații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții, admise în împrejurări deosebite, aproape anihilat. Rezultatele bătăliei de la Poltava au grăbit evoluția statutului Principatelor Române în direcția amintită. După ce s-a refugiat la Bender, de fapt, la Varnița, o mică localitate românească situată în vecinătatea cetății, în împrejurările bine cunoscute, Carol al XII-lea și însoțitorii săi s-au grăbit să pună la punct planul retragerii în Suedia, traversând Polonia. Rapiditatea cu care Petru I și-a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
progresivă, a situației internaționale a Suediei, astfel încât Carol al XII-lea a fost nevoit, după cum iarăși bine se știe, să rămână timp de câțiva ani la Bender. Prima consecință a acelei stări de lucruri s-a concretizat în faptul că Varnița, dintr-o localitate total necunoscută, a devenit o veritabilă „fortăreață de necucerit“, pe „harta diplomatică a Europei“7. Deoarece, regele Suediei a încercat nu numai să anuleze urmările nefaste, pentru el, ale bătăliei de la Poltava, ci să modifice și echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
7. Deoarece, regele Suediei a încercat nu numai să anuleze urmările nefaste, pentru el, ale bătăliei de la Poltava, ci să modifice și echilibrul de forțe din Europa Est-Centrală. Căci, așa cum s-a constatat, Carol al XII-lea voia ca, din Varnița, „să guverneze... imperiul sultanilor, regatul Suediei, regatul Poloniei, hanatul tătarilor, țara cazacilor și principatele dunărene“8 (s. Ven. C.). Din punctul de vedere al românilor, rezultatele bătăliei de la Poltava aveau relevanță tocmai din perspectiva statutului Principatelor Române. În viziunea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va birui și pre acesta“ (s. Ven. C.)32. În schimb, simpatia cronicarului a fost câștigată, fără rezerve, de soldații regelui care fuseseră încartiruiți în Moldova. Deoarece aceștia, aflând despre atacul întreprins de turci și de tătari asupra sa, la Varnița, au declarat, în unanimitate, că erau hotărâți să lupte și să moară pentru regele lor. Ca urmare, nu și-a reținut bucuria de a fi cunoscut și „oșteni și oameni de cinste“, fiind sigur că „n-or fi alți oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
5464. Niculescu Vasile, 4 apartamente, București, str. Săgeții 5 5465. Neacșu Neguța, 5 apartamente, București, str. Răspântiilor 8 5466. Neacșu Moise, 10 apartamente, București, str. Sft. Ion Moși 17, 19 5467. Neagu Constantin, 5 apartamente, București, str. Bucovina 41, str. Varnița 4 5468. Nicolau G. Paula, 7 apartamente, București, str. Silvestru 79, str. Lipscani 67, str. Ionescu Gion 2 5469. Nicolau Mișu, 7 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 38 5470. Nădejde Emil, 3 apartamente, București, str. Eleșteului 3, str. Generalilisimul Stalin
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
nu prea am ce spune despre această epocă. Dar văd că-mi vin în minte multe lucruri. Așa, un lucru mare a fost pentru mine clădirea unei case mari în ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]