39 matches
-
crezut, atît de înrădăcinată e convingerea că nici o invențiune nu poate întrece marginile "îndrăznelei" sale... și nu le poate întrece! E în adevăr uimitor să vezi cum un șef real al partidului ce reprezintă tradițiile feodale și ideile de loialitate vasalică, cu o lipsă de jenă a unui gamin de stradă parvenit, reduce viața politică la un sport, la arta de a corupe pentru "a ajunge și a se menținea", face șantaj în contra suveranului său, agitînd chestia mitropolitană fără să se
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
nouă criză orientală. Înfrângerea Turciei în războiul din 1877-1878 a avut urmări importante în evoluția social politică a Imperiului Otoman. În primul rând, va suferi pierderi teritoriale, prin acordarea independenței Serbiei, cucerirea independenței României, care nu va mai avea relații vasalice față de Înalta Poartă și apoi ieșirea Bosniei Herțegovina de sub ocupație otomană și intrarea sub dominație Austro-Ungară. Din punct de vedere militar, capitularea armatei otomane și recunoașterea înfrângerii în fața oștirilor româno-ruse va fi o pată neagră în domnia lui Abdul-Hamid al
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
istoria României, B. Țara Românească, sec. XIII, XIV, XV (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1952, p. 1-5. 16Ibidem, p. 2. 17Ibidem. În privința carectorului feudal al acestui document vezi și studiul dr. Constantin Serban, Diploma Cavalerilor Ioaniți și conținutul ei de contract vasalic, în “Porțile de Fier”. Revistă de istorie și cultură, an I, nr. 4/1996, p. 2-4. 18Șt. Ștefănescu, op. cit., p. 22-23. 19Ibidem. 20D.I.R., XIII, XIV, XV, p. 2. 21M. Davidescu, op. cit., p. 9-10. 22Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului. Raport sumar
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
dominium eminens), pe care acesta îl administra după cum considera de cuviință. O parte dintre satele care intrau în componența țării au fost însă donate boierilor, aceștia urmând a-i datoraconsilium et auxilium necesare activității de guvernare a țării, în virtutea contractului vasalic. O altă parte a fost donată de Domn Bisericii și, în mod special, mănăstirilor, pentru ca acestea să se poată întreține în schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau mântuirii Domnului și familiei acestuia. În acest fel domeniul funciar al țării s-
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
statul Asăneștilor), devenite vasale ale mongolilor, după 1241, aveau un alt statut, fără a li se impune schimbări esențiale în structura lor internă. Statutul lor de vasalitate era nuanțat, nu unul șablon, în funcție de autoritatea sau interesele Hoardei, în unele teritorii vasalice existau trupe mongole ce supravegheau pe conducătorii acestora și acțiunile externe, iar altele plăteau doar tribut (dare globală) în bani sau produse. Atitudinea statelor vasalice față de Hoardă nu a fost una imuabilă, ci a cunoscut schimbări, după conjunctura politică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de vasalitate era nuanțat, nu unul șablon, în funcție de autoritatea sau interesele Hoardei, în unele teritorii vasalice existau trupe mongole ce supravegheau pe conducătorii acestora și acțiunile externe, iar altele plăteau doar tribut (dare globală) în bani sau produse. Atitudinea statelor vasalice față de Hoardă nu a fost una imuabilă, ci a cunoscut schimbări, după conjunctura politică a timpului, în următoarele secole. Teritoriile sud-dunărene, după 1241, au avut puțin de suferit de pe urma suzeranității mongole, ele plăteau doar tributul. Existența prestațiilor tributare, la mijlocul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din rândul localnicilor, în sudul Rusiei, denumirea unor așezări (Baskaci, Baskakovo, Baskeci) păstrează amintirea șederii baskacilor și cetelor lor. De reținut că astfel de toponime nu se întâlnesc în regiunile ce aparțineau efectiv Hoardei de Aur, ci numai în țările vasalice.9 Invazia și așezarea mongolilor în răsăritul Europei au stopat, până spre sfârșitul secolului al XIII-lea, politica ofensivă a regatului Ungariei în teritoriile extra-carpatice. Regele Bela IV, temându-se de o nouă invazie, a inițiat demersuri diplomatice pe lângă papă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dureze, în diverse forme și manifestări, un sfert de mileniu: de la Constantinopol 1204 la Constantinopol 1453. Pe o parte a teritoriului Imperiului Bizantin doborât s-a așternut o rețea de feude încredințate cavalerilor latini, grupate în principate, dependente cu titlu vasalic de împăratul din Constantinopol, care controla direct un șir de teritorii din Tracia și din Asia Mică. Veneția și-a rezervat, potrivit tendințelor fundamentale ale expansiunii ei comerciale, teritorii însemnate pe țărmul răsăritean al Mării Adriatice, de la Durazzo în jos
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nordice, toate sunt repere în susținerea tradiției 83. Elementul esențial al raporturilor feudale l-a constituit vasalitatea. Practica înfeudării și subînfeudării, generalizată din secolul al XI-lea, a avut ca rezultat constituirea unui sistem de relații în forma unei piramide vasalice. În contractul de vasalitate 84 obligațiile corelative s-au concretizat, la nivelul vasalului și în sens pozitiv, în sfat și ajutor. Nici un senior nu putea decide în probleme majore fără să fi luat "sfat": comitatele engleze (shires) aveau o adunare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
complexul context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune, pe baza nevoii de consilium et auxilium derivat din legăturile vasalice, convocarea și consultarea stărilor. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, impuneau cererea și, corelativ, acordarea sfatului și ajutorului (consilium et auxilium) la care stările privilegiate erau obligate. Investite cu drepturi publice, stările participau la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sancționarea acestora, numite ulterior Constituția țării (Landesverfassung, Constitutiones regni), se va obține statuarea autentică a drepturilor și libertăților: din punct de vedere formal ele constituie extensiuni succesive ale contractului feudal, în sensul că același suzeran individual negociază cu o colectivitate vasalică; din punct de vedere material, conțin aceeași reciprocitate de drepturi și obligații, sarcini și privilegii, dar ele aparțin aproape exclusiv dreptului public și, foarte rar, fac aluzie la relațiile juridice private. Acesta este caracterul fundamental al societății politice care, din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nobili)635. Structura Adunărilor de stări de tip voievodal materializează legăturile de solidaritate între domnitor și marii boieri, din care o parte, fără a deține demnități la Curte, sunt puternici seniori teritoriali și se manifestă în acest sens în cadrul relațiilor vasalice. Biserica deținea un rol important. Funcția politică a Adunărilor de stări în Țările Române rămâne preponderentă și se materializează, mai întâi, în actul electiv: cu participarea "țării". Concretizarea acestui drept în planul realității dreptului public comportă nuanțări. La alegerea lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
destrămase), el va alege alianța poloneză ca o contrapondere pentru tendințele agresive ale regilor maghiari. La 26 sept. 1387 se inaugura tradiția prestării jurământului omagial regelui polonez, cu aprobarea Sfatului, boierilor, poporului și cetăților. Încheiat la dorința ambelor părți, actul vasalic Însemna o veritabilă legătură politică pe care ulterior se va sprijini apărarea fermă a neatârnării Moldovei. În același timp, interesele economice ale Poloniei cereau această alianță, căci marile drumuri comerciale, de care depindea prosperitatea acestei țări, se sfârșeau la Dunăre
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Tătarii au fost forța imprevizibilă care a năvălit asupra Europei la mijlocul secolului XIII; relațiile vasalice ale Țării Românești față de Ungaria s- au perpetuat practice până în 1541 și au cunoscut momente de concordie, conflicte vremelnice și ignorare reciprocă. 18) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
au trădat basileul de drept prin nesupunere și prin afirmarea unei alte autorități clericale, rupte de instituția puterii (basilëìa) recunoscute mai târziu de români. Se adaugă la aceasta și politica principalilor agenți ai prozelitismului catolic, maghiarii, de subordonare vasalică sau chiar de asimilare teritorială a formațiunilor statale românești. Pe de altă parte, românii optează pentru Constantinopol și pentru patriarhia ortodoxă, considerând că adevărații descendenți ai vechilor împărați romani, de care, cu o fidelitate remarcabilă, continuă să "țină" (deși fuseseră
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și emblemele heraldice (Pippidi 39-74), precum și "codul vasalității". Indiferent de marca stilistică a narațiunii, ritualul sacralizant îl introduce pe domn într-un sistem religios specific timpului, în cadrul căruia transmiterea prerogativelor puterii se face de la instanța superioară (divină) la cea subordonată (vasalică) prin ceremonialul de legitimare (pe tron) de către Curte. În fond, se realizează o integrare oficială a personajului istoric în familia elitistă a autocraților. De aceea, se impune o etică a relației de "vasalitate" și un cod de legi ce țin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trei noi entități, odată cu împărțirea de la Verdun (843). ▪ In acest context, comerțul internațional se menține la scară scăzută, dar societatea are tendința de a trăi prin propriile-i mijloace, între frontierele marilor domenii. Nevoia de protecție duce la dezvoltarea relațiilor vasalice între oamenii liberi, ceea ce face din administratorii locali adevărați oameni ai puterii. Sub Carol cel Mare și Ludovic cel Pios, viața culturală cunoaște o anume înflorire, manifestată prin dezvoltarea școlilor, reforma clerului, renașterea unei arte oficiale a palatelor si bisericilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sfîrșit, Carol cel Marc el însuși a determinat generalizarea sistemului închinării, acesta legînd printr-un întreg lanț de jurăminte toți oamenii liberi, de la vasalii regali care se închinau, încre-dințîndu-se în mîinile suveranului, și pînă la modeștii vasali obișnuiți. Aceste instituții vasalice, trebuie precizat, s-au răspîndit cu precădere în lumea germanică, între Rin și Loara. În Galia de Sud și în Italia de Nord, ele s-au menținut într-un stadiu embrionar. Exista un jurămînt de fidelitate, dar beneficiul nu însoțea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
militară care să-i ferească de rapacitatea vecinilor. Istoricii Evului Mediu subliniază astfel astăzi că insecuritatea "feudală", despre care depune mărturie, în anumite regiuni ca Beziers sau Provența, proliferarea castelelor, începe cînd iau sfîrșit marile invazii. Ultimele transformări ale sistemului vasalic în interiorul sistemului feudal s-au efectuat în secolul al X-lea, între Rin și Loara, în inima țării france și a ceea ce a fost puterea carolingiană. Pe lîngă cuvîntul beneficiu apare atunci cuvîntul fief (feodum, din vechiul germanic feohu, care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mult mai lent și mai puțin adînc în regiunile unde bogăția și puterea rămîneau concentrate în orașe, acolo unde se mențineau încă solide tradiții romane și unde încă mai subzistau nuclee importante ale unor proprietăți private, libere de orice legătură vasalică: alodiile. În Franța de Sud, în Spania și, mai ales, în Italia, acolo unde influența romană se adăuga celei a Bizanțului, feudalitatea s-a lovit de puternice rezistențe. În Italia de Nord și Centrală, asocierea dintre fief și serviciul militar
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
11 Mai corect spus este că regele franc s-a convertit la creștinismul de rit roman (v. supra, n. 9). 12 V. supra, n. 10. 13 "Recomandarea" sau "închinarea" (de la cuvîntul de origine latină commendatio) este forma primară a omagiului vasalic de mai tîrziu care constituie, la rîndul său, alături de jurâmîntul de credință și învestitură, primul dintre cele trei momente ale ritualului de intrare în vasalitate, așa cum s-a cristalizat acesta în secolele X-XII. Primele mențiuni despre "recomandare" datează, după unele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
episcop. Numele vine de la obișnuința de a citi zilnic în timpul meditațiilor comune, cîte un capitol din canon (cf. Alfred Bertholet, op. cit., p. 76). 20 Noțiunea de "fief sau "feud" cu sensul predominant de posesiune funciară ereditară, condiționată de îndeplinirea serviciilor vasalice derivă din vechiul cuvînt franc fehu-ôd si, prin extensie, din germanicul Vieh, înseamnă inițial "vite" (bogăția prin excelență a populațiilor migratoare), în formele sale lexicale consacrate (feos/feus cea dintîi formă latinizată, apărută la finele secolului al IX-lea în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
rit” apusean, omagiu cerut de regii Ungariei și ai Poloniei lui Litovoi, Basarab, Vladislav-Vlaicu și lui Ștefan cel Mare și Sfânt care a amânat depunerea jurământului vreo 30 de ani . Turco-mongolii, veritabili migratori asiatici, aduc cu ei forme și practici vasalice care reflectă relația supus-dominator. Este știut că primitivismul turco-mongol bazat pe patriarhat, pe ail și kuren, are la bază respectul datorat tatălui de către fii. Acest fel de relații s- au extins și la nivelul raporturilor dintre populații și comunități. Era
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
același timp, este o epocă de redistribuire a puterii politice. Efectele conjugate ale atacurilor din afară, ale rivalităților dintre regi și ale procesului de dizolvare internă pe care l-am semnalat deja tendință către ereditatea funcțiilor comitale și a *beneficiilor vasalice duc la un adevărat transfer de putere publică de la eșalonul regal către eșaloane inferioare, care permit o mai bună asigurare a protecției și o încadrare a populațiilor. Deja Francia occidentală s-a dezmembrat în teritorii mult mai puțin vaste: regatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se numesc "fiefuri" începînd din secolul al XI-lea, nu au mai fost de atunci consecința primești un beneficiu pentru că faci un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]