92 matches
-
o angiografie care nu demonstra malformația în întregime, caz în care nu știai ce să tratezi. În cazul fistulelor de acest gen, un examen RMN este nerelevant, iar investigația neuroradiologică făcută simplu, incomplet, fără a surprinde multitudinea de vase care vascularizează malformația, te poate induce în eroare dincolo de a fi nerelevantă. Indicația la momentul respectiv a fost realizarea unei noi angiografii exploratorii care să pună în evidență vasele nutritive. Fără sorți de reușită, starea Cristianei s-a degradat brusc în următoarele
“Ne-am petrecut noaptea dezamorsând o bombă care stătea să explodeze” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20191_a_21516]
-
disfunctional perfuzat de vasele afectate. Această problemă este pe larg discutată în două trialuri STICH[603] și HEART UK[604] Left main neprotejat. Stenoza trunchiului arterei coronare stângi (left main) neprotejată se referă la arterele coronare distale care nu sunt vascularizate prin graft. Mai multe observații[605,606] indică ca fezabilitatea PCI în stenoza trunchiului arterei coronare stângi a fost demonstrată. Mai recent, un registru observațional a arătat îmbunătățirea rezultatelor cu DES comparativ cu stenturile neacoperite[607], menținând entuziasmul pentru utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
aveau diverse ritualuri de împerechere, deși oamenii de știință nu sunt ferm convinși de acest lucru. Gulerul osos și cele 3 coarne ale triceratopsului puteau fi folosite și pentru atragerea unei partenere, iar platoșele osoase de pe spatele stegozaurului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atracție pentru femele. Aceste reptile de mult dispărute, care continuă să ne fascineze, au pierit complet acum circa 65.5 de milioane de ani, cu mult înainte ca omul să-și facă apariția pe
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
un canal ce se deschide în cloacă. În stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros - este alcătuit din tuburi urinifere așezate perechi și care comunică cu cavitatea corpului printr-o pâlnie ciliată numită nefrostom; în apropierea ei se găsește glomerul vascularizat cu rol în transportul produselor de excreție; tuburile urinare se deschid în afara corpului prin canalul Woff, care se deschide în cloacă. La adult - mezonefros, nefrostomul este rudimentar și închis. Tuburile urinifere formează capsula lui Bowman, care acoperă glomerulul vascular. Tuburile
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
vezică sau uter. Vascularizația arterială a rectului este asigurată de artera hemoroidală superioară, dar și de surse arteriale minore: artera sacrată medie, arterele rectale mijlocii, ramuri din artera vezicală inferioară și ramuri din mușchii ridicători anali (40-41). Canalul anal este vascularizat de arterele rectale inferioare, desprinse din artera iliacă internă. Deși descrise în aproape toate tratatele de anatomie și tehnică chirurgicală arterele rectale mijlocii sunt inconstante, iar aripioarele rectale (care - conform tratatelor clasice - conțin aceste artere) sunt considerate de unii autori
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
Una este lipită de plămân (pleura viscerală), cealaltă de peretele intern al cavității toracice (pleura parietală). Între ele se află o cavitate foarte subțire (spațiul pleural), în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
compensată de zona înconjurătoare bogată în senzori optici. De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele "(Arteriola și Venola centralis retinae)" care irigă retina.Pata galbenă sau "macula lutea" se află așezat temporal (direcția tâmplei) centrul în zonei mai puțin vascularizate într-o depresiune mică "(Fovea centralis") este singura regiune colorată mai intens din regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se datorează pigmentului "luteină".Aici pe "maculă" sau "macula lutea" cu "Fovea centralis" (înconjurat de "Tapetum lucidum" zonă mai evidentă
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată de plexul celiac și plexul renal. Histologic, ele sunt alcătuite din două zone cu structuri histologice și roluri fiziologice diferite: Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona centrală
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
-se la naștere. La femeie placenta are o greutate între 500 și 600 de grame, având un diametru de 15-20 cm. Ea se formează după procesul de nidație (fixare a ovulei fecundate), din mucoasa uterină și embrion. Placenta este bogat vascularizată prin difuzie are rolul de respirație și nutriție a embrionului, dar mai are un rol de barieră, protejând embrionul față de unii germeni patogeni. Ea mai are un rol de glandă endocrină, prin secreția unor hormoni estrogeni, hormonul gonadotrop, progesteron prin
Placentă () [Corola-website/Science/330390_a_331719]
-
cortexul este subțiat, devine fragil și buretos și poate fi străpuns ușor cu bisturiul. Cortexul capătă o consistență granulară datorită coexistenței unor trabecule osteoide cu a unora cu țesut fibros în structura lor. În general, țesutul tumoral nu este foarte vascularizat. Cu toate acestea, se constată prezența de zone hipervasculare sau hemoragice, în special la nivelul oaselor spongioase (craniu, coaste, pelvis, metafize). Se constată adesea și prezența unor cavități chistice, consecințe ale edemului sau a micilor hemoragii, ce conțin fie lichid
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
și împarte spațiul care conține acest lichid într-o cameră anterioară și una posterioară. El conține fibre musculare care alcătuiesc un mușchi circular, sfincterul pupilei (m. "sphincter pupillae") și un mușchi radial, dilatator al pupilei (m. "dilatator pupillae"). Irisul este vascularizat de arterele ciliare lungi și ciliare anterioare, care formează la periferia sa un mare cerc arterial ("circulus arteriosus iridis major"). Irisul este inervat de nervii ciliari scurți, ramuri din ganglionul ciliar (sau oftalmic) și de nervii ciliari lungi, ramuri ale
Iris (anatomie) () [Corola-website/Science/310450_a_311779]
-
Mușchiul trapez Își are originea pe protruberanța occipitală externă, 1/2 medială a liniei nucale superioare, ligamentul nucal, procesele spinoase C7-T12 și ligamentele interspinoase corespunzătoare, iar inserția se face pe spina scapulei, acromion și 1/3 laterală a claviculei. Este vascularizat de ramuri din arterele suprascapulară, occipitală, transversa gâtului. Inervația este asigurată de nervul accesor si ramuri anterioare C3-C4. Fibrele descendente ridică umărul, când iau punct fix medial. Dacă iau punct fix pe scapulă, rotează capul de partea opusă. Fibrele orizontale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coloană. Ridicătorul scapulei Are originea pe procesele transverse C1-C4 și inserția pe unghiul superior al scapulei. Este acoperit de trapez și acoperă dințatul postero-superior și erectorul spinal. Vine în raport cu romboidul mic, iar anterior cu sternocleido-mastoidianul, scalenul posterior și mediu. Este vascularizat de artera subscapulară și de cervicala ascendentă. Inervația este asigurată de ramurile anterioare C3-C5. Când ia punct fix pe coloană ridică umărul, iar când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele spinoase C6-T2 și pe ligamentul nucal, iar inserția pe unghiul coastelor 2-5. Este acoperit de romboizi și acoperă erectorul și coastele respective. Este vascularizat de ramurile posterioare ale primelor intercostale și inervat de primii cinci nervi intercostali. Dințatul postero-inferior Are originea pe procesele spinoase T10-T12 și L1-L2 și se inseră pe unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
bazat pe artera toracică internă - artera epigastrică inferioară. Acest sistem practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai multe regiuni anatomice: regiunea nucală, regiunea vertebrală, regiunea scapulară și regiunea infrascapulară Chirurgii recomandă împărțirea regiunii în trei teritorii: posterolateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
prezervată. Pe lângă pediculul major mai există câțiva pediculi mici din arterele intecostale 9-11. Postero-medial este teritoriul trapezului, cu vase ce au originea în ramuri superficiale și descendente ale arterei cervicale transverse sau chiar direct din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera toracodorsală. Cel mai bun lambou pentru această regiune este latissimus, dar și dreptul abdominal. S-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera toracodorsală. Cel mai bun lambou pentru această regiune este latissimus, dar și dreptul abdominal. S-a descris și un lambou intercostal bazat pe vase din intercostale posterioare. Drenajul limfatic al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Anomalii de perfuzie induse de efort au fost constatate într-un studiu utilizând această tehnică la 25 dintre cei 36 de pacienți. Totuși, a fost constatat un număr semnificativ de subiecți cu anomalii evidente de perfuzie, prezentând însă un miocard vascularizat de artere epicardice normale, în schimb cu o activitate anormală a sistemului nervos simpatic [Narita et al., 1999]. Printre problemele întâlnite în aceste tehnici nucleare neinvazive este situația pacienților cu valori tensionale fie prea mari, fie prea mici ca să permită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]