170 matches
-
în aterogeneză și în progresia coronaropatiei în dezvoltarea unor evenimente cardiace severe. De aceea disfuncția endotelială este privită ca un factor predictor pentru dezvoltarea evenimentelor cardiovasculare. Metode pentru atestarea funcției endoteliale Una din metode este aceea de a aprecia răspunsul vasomotor al arterelor coronare ca răspuns la administrarea intracoronariană a acetilcolinei. O alta este aceea de a aprecia modificarea calibrului arterei brahiale ca răspuns la vasodilatația indusă de oxidul mitric. Se denumește flow mediated dilatation - F.M., se induce o hiperemie reactivă
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
manifestare. La acest nivel impulsul se organizează și devine act, în cazul nostru, act psihomotor. ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a gambelor. Piciorul echin poate fi însoțit, deși mai rar, de deviere în varus datorită presiunii gravitaționale, ca urmare a ortostatismului (poate apărea piciorul plat și în valg). Tulburările trofice sunt deseori prezente, manifestate prin distrofii, hipotrofii musculare și tulburări vasomotoare, uneori osteoporoze, osteocondrodistrofii de tip apofizitic sau epifizitic. Paraplegia este însoțită și de o anestezie cutanată completă (termică, tactilă) a sensibilității profunde sfincteriene. Cele două sfinctere, ale defecației și micțiunii, scapă de sub controlul bolnavului (Dumitru, 1981). Tratamentul este destul de complex
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
senzitive: a) sindroamele senzitive subiective, care se pot prezenta sub următoarele aspecte: nevralgii (durere vie localizată care se manifestă sub formă de crize paroxistice cu durată variabilă); cauzalgii, care se manifestă prin durere (continuă, difuză, cu caracter de arsuri), tulburări vasomotoare, tulburări trofice și semne psihice; durere viscerală, care este o durere profundă ce se suprapune topografic pe organul afectat, iar durerea se traduce prin senzație dureroasă resimțită de bolnav; durerea talamică apare pe partea opusă leziunii talamice, cuprinzând membrul paralizat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai relaxați în anumite situații, de ce reacționăm aproape instantaneu prin mișcări de orientare în spațiu sau de adaptare la un scop, de ce în situațiile cu mare încărcătură afectivă avem unele gesturi necontrolate sau ticuri etc.) (Gherguț, 2005). TULBURĂRI TROFICE ȘI VASOMOTOARE - În afecțiunile sistemului nervos simpatic apar tulburări trofice la nivelul pielii, anexelor și țesutului celular subcutanat. Dintre leziunile cel mai des întâlnite, kinetoterapeutul trebuie să aibă în vedere următoarele tipuri: escare de decubit - apar în leziuni ale măduvei spinării (compresiuni
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
its role in emerging internalization”, în Child Development, nr. 67, 1996, p. 490-507. Rosen R.C., „Suppression of penile tumescence by instrumental conditioning”, în Psychometric Medicine, nr. 35, 1973, p. 509-514. Zingheim P.K., Sandman C.A., „Discriminative control of the vaginal vasomotor response”, în Biofeedback and Self-Regulation, nr. 3, 1978, p. 29-41. Sunt într-adevăr fetele mai fricoase decât băieții? Explicația diferențelor dintre sexe în teama de violență Ne-am obișnuit să spunem că fetele se tem de orice, în timp ce băieților nu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lui C. I. Parhon). Reflectând concepția școlii anatomo-clinice a școlii de la Salpêtrière, opera științifică a lui Al. Brăescu stabilește o interpretare strict materialistă în etipatogenia bolilor mentale. Sunt semnificative nu numai lucrările, dar și titlurile sub care le comunică: tulburări vasomotoare psihogenetice în istorie (oedemul albastru), creșterea acidității gastrice în melancolie și confuzia mintală, etiologia neurogenă a claudicației intermitente și altele. Al. Brăescu este, totodată, unul dintre primii autori care sesizează (pe plan internațional) existența formei juvenile a sclerozei în plăci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai ales, prin folosirea următoarelor metode: masajul clasic, masajul reflex, masajul sub apă, shiatsu și stretching, presopunctură, punctoterapie. Efecte indirecte (reflexe) Influențarea circulației și a metabolismului, contribuind la îmbunătățirea funcției de termoreglare; stimularea producerii unor substanțe hormonale cu puternic efect vasomotor, a căror acțiune este reglată prin intermediul sistemului nervos vegetativ, prin: masajul clasic, masajul reflex, reflexoterapia, shiatsu și stretching, metodele tradiționale asiatice; Prin procedee și tehnici de masaj aplicate pe zone sau segmente cutanate (dermatoame) bine delimitate (corespunzătoare unor țesuturi și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
constatat următoarele: Edgecombe și Barn au stabilit că masajul crește u șor presiunea venoasă; Kleen a stabilit că apare o reală accelerare a vitezei sângelui; Despard sugerează că această accelerare se datorează, în același timp, presiunilor mecanice și stimulării nervilor vasomotori ai venelor. Cum sistemul este în circuit închis, se poate trage concluzia că, dacă debitul sanguin venos este crescut, cel al capilarelor, arteriolelor și arterelor va fi, de asemenea, crescut. Analiza tuturor acestor observații a asigurat, în timp, justificarea eficienței
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]