41 matches
-
Celulele maculei densa ale tubului distal sunt în conexiune cu peretele arteriolei aferente ce secretă renină și cu celulele lacisului, care se prelungesc prin mezangiumul glomerular. Variațiile debitului urinar sau concentrațiile în NaCl în tubul distal sunt susceptibile să influențeze vasomotricitatea arteriolei aferente și, astfel, să regleze filtrarea glomerulară a nefronului omolog. 1.6. Funcția endocrină a rinichiului se exercită prin: - hormoni produși de rinichi: renina, eritropoietina, vitamina D3 activă; - hormoni produși de rinichi și de alte organe: prostaglandine, adenozină, oxid
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
masajul nu are efect asupra afecțiunii neurologice ̀ n sine (în care se ̀ ntâlnesc tulburări trofice, senzitive și motorii). în afecțiunile sistemului nervos periferic masajul are ca obiective: a. profilaxia tulburărilor trofice cutanate și musculare, contribuind la ̀ ntreținerea vasomotricității superficiale și profunde, ținând cont de fragilitatea relativă a structurilor; b. întreținerea elasticității structurilor musculo-articulare condamnate la inactivitate. Pentru atingerea acestor obiective, în afară de procedeele și tehnicile cu efecte preponderent sedative, se folosește frământatul lent și profund, combinat cu întinderea progresivă
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
fluxul limfatic normal (Elkins) și că proteinele injectate într-o articulație sunt mult mai rapid resorbite dacă se practică masajul și mobilizarea pasivă (Bauer și colab.). B. Circulația capilară Masajul superficial s-a dovedit a fi un excelent stimulator al vasomotricității vaselor pielii. Ca urmare a aplicării sale, se pare că, într-un prim timp, are loc o vasoconstricție, urmată rapid de o vasodilatație. De asemenea, s-a constatat că aplicarea masajului are ca efect deschiderea capilarelor inactive (”adormite”) și mărirea
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Efectele benefice ale antagoniștilor canalelor de calciu asupra funcției endoteliale au fost confirmate și pentru patul vascular coronarian prin infuzia intracoronariană a două tipuri 121 de medicamente: o dihidropiridină (nicardipina) și o benzotiazepină (diltiazem). S-a demonstrat o îmbunătățire a vasomotricității dinamice, endotelial dependentă, indusă de efortul fizic, la nivelul vaselor epicardice stenozate sau normale ale bolnavilor cu hipertensiune arterială esențială (98). În plus, trialul clinic ENCORE a arătat că tratamentul cu nifedipină determină o îmbunătățire substanțială a răspunsului la acetilcolină
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prima recanalizare a arterei femurale utilizând ultrasunetele 6. 1977 - Ferid Musad arată că nitroglicerina eliberează NO ce are efect de relaxare a musculaturii netede vasculare. În 1980 Robert F. Furchgott (fig. 1.40) evidențiază rolul determinant al endoteliului în medierea vasomotricității prin intermediul EDRF în articolul The obligatory role of endothelial cells in the relaxation of arterial smooth muscle by acetylcholine. (Nature 1980; 288: 373-376) pentru ca în 1986 Louis J. Ignarro (fig. 1.41) să demonstreze că EDRF este identic cu NO
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Importanța distensiei peretelui arterial depinde de rigiditatea sa determinată de compoziția și grosimea parietală. 1. Din cauza heterogenității peretelui vascular (fibre elastice, fibre de colagen, fibre musculare netede) apar modificări de distensibilitate (fig. 4.21). La aceasta se adaugă și intervenția vasomotricității. Influenței exercitate de diversele componente normal prezente în perelele arterial patologic se adaugă acumulările lipidice, fibroza intimei, calcificările parietale, toate aceste modificând proprietățile biomecanice ale regiunii afectate. Impactul structurii asupra biomecanicii arteriale se traduce prin: 1. comportamentul constitutiv complex: perete
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rezervorului vascular din amonte (al vaselor cu diametru mare) - efect Fahreus (fig. 4.25). curgerea se face cu o viteză redusă, la nivel capilar existând tendința de formare a rulourilor de hematii, cauză de creștere a vâscozității aparente a sângelui; vasomotricitatea de cauză locală și nevoasă determină deschiderea/ închiderea unor rețele capilare generând variații ale geometriei sistemului conform activității MFRS (sistemului de reglare a fluxului microvascular Dormandy, 1996)6. Funcționează servo-controlul precapilar al tensiunii arteriale cu ajustarea postcapilară a fluxului tisular
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce adaptează activitatea cordului la vasomotricitate și la necesitățile în oxigen. Cele mai importante conexiuni sunt stabilite însă cu centrii din hipotalamus, sistemul limbic și cortex, stabilindu-se reflexe complexe de adaptare a activității cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități ale acestuia
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să se mărească
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de tentația de a face dramaturgie și, în 1824 de a rămâne farmacist în Lyon. Stagiul de intern și de extern pe lângă Magendie i-a format spiritul de observație și neastâmpărul experimentării, pasiunea pentru laborator în special pentru neurofiziologie. Studiază vasomotricitatea de origine nervoasă, vasodilatația, acțiunea drogurilor, otrăvurilor, precum stricnina, oxidul de carbon ș.a. în fiziologia sistemului digestiv hepatic face descoperiri în premieră privind sucul gastric și rolul său în nutriție, fapt ce a dus la descoperirea sucului pancreatic, a invertinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
plexurilor nervoase intraparietale mienteric (Auerbach) și submucos (Meissner), SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC. Componenta enterică a SNV controlează și coordonează întreaga activitate intrinsecă a tubului digestiv, începând cu autoreglarea motilității, secrețiilor și fenomenelor de absorbție și sfârșind cu vasomotricitatea locală și modularea răspunsurilor imune și endocrine. Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici sub formă de plexuri și microcircuite locale complexe, l-a determinat pe Gershon (1998) să numească SNE „Brain of Gut” sau „Al doilea creier” (The
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipuri neuronale care exprimă cea mai mare parte a neuromediatorilor prezenți în SNC. SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC și în absența input-urilor cerebrospinale, reglează întreaga activitate motorie a tubului digestiv, coordonează procesele de secreție și absorbție, controlează vasomotricitatea locală și modulează răspunsurile imune și endocrine (2). Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici în microcircuite locale complexe, efectorii și senzitive, l-a determinat pe Gershon să numească SNE „the second brain” (3). Pe de altă parte, SNE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dublat de tonusul cardiac vagal. Referitor la factorii de întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formația reticulată mezencefalică, hipotalamus, rinencefal și scoarță. Prin relații intercentrale de diverse tipuri, centrii supraiacenți influențează atât în sens excitator, cât și în sens inhibitor, activitatea centrilor vasomotori din bulb. Hipotalamusul îndeosebi joacă un rol esențial în integrarea și coordonarea vasomotricității prin intermediul centrilor vasomotori bulbari. Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic periferic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop, în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi etc. Integrând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cerebrale. Complexul rinencefalo-hipotalamic, având un rol important în viața psihoemoțională, afectează profund activitatea centrilor organovegetativi din hipotalamus; și, prin intermediul acestora, echilibrul simpaticoparasimpatic periferic. Pe această cale, emoțiile, starea de anxietate sau furie produc binecunoscutele modificări ale ritmului cardiac și a vasomotricității. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altă parte, uniformizarea și transformarea scurgerii sacadate în scurgere continuă cu debit crescut. b) Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare din mezarteră de a se contracta și relaxa sub influența diverșilor factori nervoși și umorali. Fenomenul, cunoscut sub numele generic de vasomotricitate, are loc mai ales la nivelul teritoriului arteriolar, bogat în musculatură netedă și deosebit de sensibil la factorii neuroumorali de reglare a tonusului vascular. Prin mecanismul vasoconstricției și vasodilatației arteriolare se realizează scăderea sau creșterea rezistenței vasculare într-un anumit teritoriu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de interdependența existentă între mecanismul reglării extrinseci cu cel al autoreglării intrinseci (fig. 73). Acestea au la bază stimularea simpatică a frecvenței și contractilității miocardice, dependentă de intensitatea întoarcerii venoase și a distensiei telediastolice. Factorul vascular, dependent de elasticitatea și vasomotricitatea sistemului arterial, constituie ceea ce în termeni consacrați poartă numele de rezistență periferică. Aceasta este în funcție de lungimea vasului, de diametrul lui și de vâscozitatea sângelui. Cu cât un vas este mai lung, cu atât rezistența sa este mai mare și debitul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, realizând o veritabilă balanță abdominoperiferică. La rândul său, calea eferentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
multipli, începând cu forța și frecvența de contracție a inimii și sfârșind cu întoarcerea venoasă și calitatea peretelui vascular. Rezistența conductelor vasculare reprezintă cel de al doilea factor determinant al presiunii arteriale. Depinzând de diametrul vaselor și de elasticitatea și vasomotricitatea acestora, forța oponentă a aortei și vaselor mari este neglijabilă. Rezistența crește considerabil la nivelul arterelor terminale, arteriolelor și, într-o măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale cu răsunet tensional adeseori general. În cazul unei vasoconstricții arteriolare de natură simpatică, de exemplu, presiunea sanguină va prezenta valori mai ridicate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Complexul rinencefalo-hipotalamic, guvernând prin bucla Papez viața psiho-emoțională, afectează profund activitatea centrilor organo-vegetativi din hipotalamus și, prin intermediul acestora, echilibrul simpatico-parasimpatic cu răsunet cardio-vascular periferic. Pe această cale, emoțiile, starea de anxietate sau furie produc modificări ale ritmului cardiac și de vasomotricitate. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activatoare și inhibitoare asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) provoacă reacții vasoconstrictoare și presoare generale, excitarea cortexului motor determină, odată cu răspunsul, contracții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Răspunsurile vasculare de un sens sau altul depind, după Ahlquist (1948), de predominanța receptorilor adrenergici de tip alfa (vasoconstrictori) sau beta (vasodilatatori) din intimitatea peretelui vascular. În afara simpaticului cu cele două tipuri de receptori adrenergici, un rol important deține, în vasomotricitate, simpaticul dilatator colinergic. După Folkow și Uvnăs (1954), acesta ar produce pe cale cortico-hipotalamo-spinală vasodilatația neuroreflexă de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate. Printr-un mecanism similar, de natură simpatico-colinergică, se realizează și vasodilatația cutanată din timpul secreției sudorale. Fenomenul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatico-adrenergică se datorește creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor reflexe vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic, de exemplu, dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, determinând o veritabilă balansare circulatorie abdomino-periferică. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și eficientă deplasarea sângelui și difuziunea gazelor sanguine prin membranele capilarelor pulmonare în condițiile unui gradient redus de presiune sanguină pulmonară. Variațiile presionale ale deplasării sângelui în diferite segmente ale arborelui vascular sistemic și pulmonar sunt prezentate în figura 85. Vasomotricitatea circulației pulmonare deține un rol important în reglarea schimburilor gazoase, ca urmare a adaptării perfuziei la ventilație prin intermediul inervației simpatico-adrenergice și colinergice de la nivelul plexurilor anterior și posterior pulmonare. Vasele pulmonare fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Numeroase substanțe endogene și exogene influențează circulația pulmonară. Spre deosebire de acetilcolină care acționează ca mediator chimic vagal în sens vasodilatator numai pe vasele pulmonare contractate, catecolaminele produc vasoconstricție prin intermediul receptorilor alfa-adrenergici și vasodilatație prin mecanism beta-adrenergic. Stimulul cel mai important al vasomotricității pulmonare este hipoxia alveolară. Efectele sale sunt potențate de acidoza metabolică sau respiratorie, care și prin acțiunea proprie exercită efecte vasoconstrictoare. Pe această dublă cale, hipoxia produce vasoconstricție în teritoriul arterial pulmonar, contribuind la adaptările locale ale perfuziei la ventilație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]