4 matches
-
în scrierile unor optzeciști apărute către sfârșitul anilor ’80 și mai ales în anii ’90, precum și în contribuția unor promoții mai noi. Caracteristice o. în poezie sunt considerate renunțarea la gravitatea modernistă, refuzul înfiorării patetice sau a tonului înalt, de vaticinație pe teme ontice, respingerea exprimării măiestrite și promovarea tonului familiar, colocvial, ironic și autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
o reîntoarcere la un soi de sociologism reacționar" și nu altceva decît (atenție: o ,actualizare"!) un ,fundamentalism ideologic". Evident ,neliniștitoare" i se prezintă exegetului echinoxist ,exigențele" unor Lucian Boia, Eugen Negrici, Caius Dobrescu, pe marginea cărora d-sa lansează și vaticinații: ,Cu vremea se va constata, de pildă, că Paul Goma este un prozator minor". Pe liniatura binecunoscută a postideologiei, dl Poantă blamează demersul criticii la adresa perioadei totalitare, drept un ,tip de discurs ideologizant la rîndul său". De ce mă rog? Să
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
fi spus în chip estetic, într-o limbă în care profunzimea și frumusețea încetează să fie rivale. Hegel nu a scris niciodată frumos, și cu toate acestea fascinația jargonului îi e indubitabilă, grație atracției venite din partea unei limbi impostate, de vaticinație ce înaintează în cadențe cultice. Și în 1806, cînd Hegel termina la Jena manuscrisul Fenomenologiei, fiind silit nu numai să părăsească orașul sub șarja trupelor napoleoniene, dar chiar să-și ia gîndul pentru zece ani de la cariera universitară, în 1806
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
procopsit/ cu un copil hidrocefal, ce bine!)/ ce spui, popo, roagă-te pentru noi/ dacă folosește, la tine, în biserică,/ noi nu mai ajungem, viața e prea scurtă,/ înțelegi, cînd mai gustăm din toate?" (Call Jesus!). Sau în raza unei vaticinații decepționate ce reneagă luciditatea din care purcede: "Viscerele dilatate la maximum, ce plăcut!/ mîine vom redeveni ce-am fost, inși cenușii/ între alți inși cenușii, într-un șir de zile cenușii,/ în autobuze, tramvaie, automobile cenușii/ în birouri cu pereți
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]