3,966 matches
-
Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul decadent, scenariul erotic își are parcursul sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru crima din dragoste, acest sărut dizolvă senzualitatea nimfetei pentru a-i croi un alt veșmânt decât cel al vălurilor magice, de un colorit și rafinament ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sus, îl privi mult, îngândurată, în lumina lunei care acum o învăluia și pe ea, apoi dulce, cu evlavie, sărută ochii închiși ai Botezătorului. [...] A doua zi o găsi tot acolo, nemișcată. Dar minune! Din lacrimile femeei se țesuse un veșmânt alb ca zăpada, care'i acoperea goliciunea. Orice urmă de trecut dispăruse din privirile ei"537. Povestea Salomeii este reluată în contextul fatalităților mondene, asociind luxura și violența. Chiar și o modestă povestire, Pedeapsa 538, al cărui autor nu este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o face tablourilor Lucrezzia Karnabatt, trebuie să fi existat și în tablourile lui Emilian Lăzărescu. Pictorul este fidel convenției decadente pe care o pune în ecuație estetică piesa lui Oscar Wilde, focalizând momentul climactic al sărutului mortifer, iar veșmântul de pietre prețioase care o lasă dezgolită pe această făptură malefică deschide posibilitatea unei influențe din pictura lui Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade, s-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul pe care fiica Herodiadei îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui virtuți coregrafice, se distinge de toate celelalte personaje înveșmântate prin culorile vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast între oroarea actului crud, înfățișat în consecința sa directă, capul sfântului, și frumusețea delicată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribute mariologice, chiar dacă substituția nu este clar precizată, ci doar sugerată. Salomeea este singura care are capul acoperit cu un fel de văl-maramă, care poate fi considerat un semn al doliului, are picioarele goale, precaritate asociată mai degrabă smereniei, iar veșmintele sale, cu o mulțime de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seninătate, ci mai degrabă un fel de detașare vecină cu nepăsarea. Dacă Salomeea ține ochii închiși, ochii reginei sunt larg deschiși. Ea pare să fie deplin conștientă de greutatea actului tocmai împlinit, al cărui instrument a fost fiica ei. Dacă veșmântul Salomeei are o sobrietate nu lipsită de eleganță, cel al Herodiadei este mai viu. Pe fondul alb al pânzei care o acoperă asemeni unui sari, se află flori. Chipul ei are ceva din hieratismul mut al tahitiencelor lui Gauguin, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
albastru care lasă să se vadă în transparența sa ceva similar unei mâini aflate deasupra capului femeii. Această prezență străină, precum și deschiderea cortinei către o zonă obscur-indescifrabilă, conferă nota subversivă tabloului lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție, veșmântul negru care-i învelește picioarele corespunde acelei zone de umbră, de indistinct, reluată în ecou de umbrele pe care le fac pliurile cortinei. Prin urmare, există o amenințare abia întrezărită, schițată în spatele cortinei, care conferă tabloului același caracter teatral de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două catrene, În finalul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta este piatra de hotar care simbolizează "prima intrare în Europa" a societății românești (Boia, 1997, p. 11). Schimbarea pendulului dinspre orient spre occident a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
le putem găsi în vifosorul nostru trecut" (p. III). Totuși, pe urmele lui Kogălniceanu din Cuvântul pentru deschiderea..., Patrașcanu optează pentru subiectivismul național: "Pentru noi, Românii, istoria patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mare vechime a bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769, dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar cu tendință de generalizare treptată. În procesul acesta de slăbire a solidarității și a vechilor legături dintre obșteni se modifică esența elementului primordial care asigura coeziunea obștii, acela numit ascultare, căci, de la o vreme, el începe să poarte două veșminte și anume: 1) cel vechi, când ascultarea, ca instituție, semnifica și satisfăcea reciprocitatea de interese între conduși și conducători, ambele părți datorând ascultare una alteia, în sensul că cei mulți ascultau, respectau și urmau reglementările ce asigurau bunul mers al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulți ani, până în 1883, dovadă că proprietăreasa Umbrăreștilor nu era dispusă să contribuie la repararea ei. În acest răstimp, odoarele cu care ctitorii ei o înzestraseră în 1794, vase de aur și de argint, icoane poleite cu folii de aur, veșminte, cărți etc., au fost date în păstrarea preoților Gheorghe Sobieschi, paroh, și Ilie Călugăreanu, tânăr hirotonisit (1864), precum și bisericii din satul Torcești. Abia în iunie 1883, meșterul Neculai Velea se angajează prin contract să efectueze următoarele lucrări de reparație: - „pridvorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]