13 matches
-
p. 96) Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și prozatoarea Melania Cuc, brodează chipul Maestrului: „Artur Silveștri avea caracter, avea cuvânt de onoare și se bucură cu adevărat să dăruiască, nu să primească... Veșnicirea lui este răspândită în monadele pe care le-a împărțit că un nabab prin toată România Tainică-o Țară care îi aparține... Artur Silveștri a fost un semn de la Dumnezeu pentru a ne demonstra că totul ține de noi, de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
munți și, din curcubeul încrustat în inimi, voi desface-n fire noi iubiri pe frunți. Dă-mi, iubito, mâna să te iau cu mine, ochii tăi mi-s iarăși vrajă și suspin fi-vom armonia-n irizări senine spre o veșnicire într-un nou destin. Leonid IACOB Referință Bibliografică: pasăre phoenix / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1055, Anul III, 20 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PASĂRE PHOENIX de LEONID IACOB în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Pasare_phoenix_leonid_iacob_1384976491.html [Corola-blog/BlogPost/342111_a_343440]
-
floare / Se-aud din muguri șoapte că viața-i Sărbătoare...” Sărbatoare și pentru mine noua carte de poezie a prietenei de suflet și de spirit Camelia Cristea, din care mi-a dăruit și de această dată o pagină, spre împreună- veșnicire. ------------------------- Din volumul de poezii, „Pe Aripi de Cuvânt” de Camelia Cristea, Editura SINGUR, 2016) Dorina STOICA București iulie 2016 Referință Bibliografică: Dorina STOICA - POETA CU SUFLETUL ALBASTRU DE CER SENIN / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul
POETA CU SUFLETUL ALBASTRU DE CER SENIN de DORINA STOICA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1470815559.html [Corola-blog/BlogPost/380573_a_381902]
-
In noaptea asta dulce și plină de ardoare! In pletele-mi, în valuri, te-afunzi, Iubirea mea La pieptul tău mă frângi și plâng de fericire! Când clipa, iar, gonește, o implorăm să stea Să devenim doi îngeri în marea Veșnicire. D. Theiss Referință Bibliografică: La pieptul tău mă frângi / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA PIEPTUL TĂU MĂ FRÂNGI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1427486777.html [Corola-blog/BlogPost/377121_a_378450]
-
strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ, uneori domol, alteori furtunos, empatia specială cu lectorul său, doza pronunțată de nostalgie, dar și subtilitatea umorului din unele versuri ale sale, toate acestea constituie armele unei prize de necontestat la public. Poetul novăcean adună, între paginile cărților
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1402316884.html [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
evadând cu firave aripi de rouă spre „Anotimpul Viselor” - povești care încă de această treaptă de văratice zări se întrevăd a fi nemuritoare; vrem sau nu, acest Mini-scriitor, ca vârstă, trebuie scris cu majuscule și să i se dea spre veșnicire Muntele de talent ce i se cuvine. Scriitorii nu au vârste, nici stele, nici grade spre a-i servi onoruri, ci au Har primit de la Dumnezeu, spre împlinirea celor mai nobile țeluri ale vieții, spre a da lumii aripile care
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
confratelui de condei, neasemuitul Grigore Vieru: „De-acuma-s doi luceferi”: „La moartea lui Grigore Vieru./ El a murit pentru iertare, / Să poată urca în vecie, / Lângă Luceafărul, cu care, / Să-mi fie cer de Românie. // El a murit spre veșnicire,/ Să fie-a noastră lăcrimare, / Că și-a iubit cea Românie / Cu Prutul încă drept hotare. // El a murit spre pomenire, / Să știm cu toții, că-i durere, / Când Basarabia-i iubire / În gândul său, de re-nviere. // La groapă, muc
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ, uneori domol, alteori furtunos, empatia specială cu lectorul său, doza pronunțată de nostalgie, dar și subtilitatea umorului din unele versuri ale sale, toate acestea constituie armele unei prize de necontestat la public. Poetul novăcean adună, între paginile cărților
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1402645553.html [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
deținut-o jumătate de veac. Anulat ca semn. Preschimbat în iluzie. Fiindcă încetează a mai fi indicele unei stări de fapt. Acest indice devine, acum, certificatul de deces, notează în exegeza ei Mirela-Ioana Borchin (p. 519). Descătușat prin spiritualizare întru veșnicirea spiritului, poetul trăiește diferit, într-o diacronie firească, moartea tatălui, moartea mamei și moartea iubitei, după natura și încărcătura iubirii cu care i-a nemurit în versuri laolaltă. Lamentația sinceră e simultan emoțională și reflexivă: „Mi-e greu, iubita mea
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
răspunsul autohton”. Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și prozatoarea Melania Cuc, brodează chipul Maestrului: „Artur Silveștri avea caracter, avea cuvânt de onoare și se bucură cu adevărat să dăruiască, nu să primească... Veșnicirea lui este răspândită în monadele pe care le-a împărțit că un nabab prin toată România Tainică-o Țară care îi aparține... Artur Silveștri a fost un semn de la Dumnezeu pentru a ne demonstra că totul ține de noi, de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), "Vre o zgatie de față" (patru catrene pe tema tipologiei feminine în trecerea / petrecerea vârstelor), "Revedere" (meditație asupra raportului efemer-peren / etern, unde se pro-jetează "codrul" ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), " Fiind băiet păduri cutreieram" - despre care notele lui Perpessicius relatează în acest sens: că ar fi compuneri «din 1878, cam de pe vremea când traducea (...) fragmentele lui Hurmuzaki» (EPpos, 647) - etc. Numind
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
durerea lumii pe istoria mai veche sau mai nouă până în ziua în care înțeleg, în sfârșit înțeleg că marii mutilați ai războaie lor, ai refugiilor au fost în primul rând femeile și deasupra lor mamele, scuturi vii ale existenței și veșnicirii prin copii, esențialele boccele de speranță ale peregrinărilor deloc victorioase. și abia acum, în momentul când ar trebui să încep cu adevărat să scriu rând cu rând și pătimire cu pătimire Vieți între două refugii, abia acum simt apăsarea obligației
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
durerea lumii pe istoria mai veche sau mai nouă până în ziua în care înțeleg, în sfârșit înțeleg că marii mutilați ai războaie lor, ai refugiilor au fost în primul rând femeile și deasupra lor mamele, scuturi vii ale existenței și veșnicirii prin copii, esențialele boccele de speranță ale peregrinărilor deloc victorioase. Și abia acum, în momentul când ar trebui să încep cu adevărat să scriu rând cu rând și pătimire cu pătimire Vieți între două refugii, abia acum simt apăsarea obligației
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]