195 matches
-
În ziua aceea, adâncit în gânduri, mergeam încet pe o stradă flancată de castani, cu mâinile înfundate în buzunarele hanoracului larg și călduros, încercând să adun cu încălțările cât mai multe frunze veștejite, ale căror culori să le admir și să le simt mirosul specific de octombrie, de miez de toamnă adânc înfiptă pe acele meleaguri. Ceva mai devreme trecusem prin parcul, uriaș cândva și plin de vegetație, numit în vremea amintirilor mele
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456724692.html [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
o ”viață viitoare”.) Superbă imagine artistică aceea a frunzelor, care, ”în amorțire”, privesc ”cu jale” potecile, ca pe mormântul în care vor intra ”îmbălsămate cu rugină”! Ramurile sunt „triste” pentru că vântul „strânge frunzele-n ponoare” și le presează în ”straturi veștejite”. ”Stropii reci”, ”amorțirea”, plânsul naturii, sugerează o înfrigurare a lumii materiei, dar și a celei spirituale, interioare. Seara ”grăbește”soarele către asfințit, alungă lumina, ca pentru a pregăti totul pentru intrarea într-o etapă de somn adânc, de retragere din
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1411325948.html [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
acela reconstituit de Nicolae Iorga. Același lucru se poate spune și despre Țara celor doi mari creatori - Țara Românească - situată dincolo de nimicurile cotidiene, de timpurile aspre și de oamenii mărunți. Este în această Țară o lume criticată adesea de amândoi, veștejită, dăruită cu ironii și invective, dar această lume nu a afectat niciodată esența perenă a Țării, privită ca loc de conservare și de organizare a neamului românesc. Iorga spune undeva frumos, cu aparență metaforică, dar cu rădăcini într-o viață
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
obosiți de a citi cuvinte / ce numesc și fac / umbre fără carne, / știind că despre aceasta este vorba / de a zămisli absență; / dacă eu aș fi febra sa / fructul său mușcat, unica sa/ pasăre în vânt / sau brațele sale, frunziș veștejit / transparențe în lumina cerului / iubitoare resturi ale unei biografii. / Traversând această lume dinspre celălalt țărm / de-a curmezișul retinei sale / de la balustrada bărcii/ în laguna Estigia / toată noaptea aș zice: / cu ochii mei îi ascult pe cei morți” (VII). În
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
un foc de lirism tainic, într-o atmosferă realistă. În narațiuni ca „Ucigă-l toaca” și „Pui de găi” urzesc și se destramă pseudodrame : Tam, nisam în goană Se ivio cucoană Cucoană cu pălărie ... Arătare, stafie ... Avea pantofi și fuste veștejite Și parc-ar fi avut și copite. Venea din cimitir Ca o momâie ... Ce să vezi? Putoarea cu brățară Era muiere doar pe din-afară Că pe sub poale Avea, ca omul, de toate, și două pistoale. Grație aceluiași magnetism poetic pe
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Toți cei ce-și vor prăși poteca de iarba arsă și de pir. Ce de ciulini, și ce vigoare! rosti un galben trandafir. -Suntem din ce în ce mai mulți și vița, noi ne-am primenit Cu o mlădiță de scaiete...că era neamul veștejit... Acum suntem pe culmi înalte și câmpul, noi împărățim Scaieți, ciulini și alte ace, cu mare poftă ne-nmulțim... Referință Bibliografică: Ciulini - după fotografia Ciulinica - Sanda Nicucie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ciulini_dupa_fotografia_c_violetta_petre_1361538650.html [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
abate, Stelele se scurg în galben, unduind sclipiri te-alină, Zugrăvind un proaspăt farmec prin sculpturi de astre date. Unduiești argint în drumuri, vântul nopții-i rece, Doamnă, Stropi de apă-n rouă-ngheață brumărind în luciul verde, Plec petale veștejite, soarta lor e-n semn de toamnă, Scursă-n sălcii plângătoare, ruga-ți galbenă se pierde. Anii trec, se duc din cale, părul său vâlvoi pe creștet, Plini se numără prin nuferi, toamna ta, aniversară, Mișcă-n aer fructe coapte
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1453666149.html [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
o cortină a nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă pentru părinți” e cântecul care neprimind răspuns de la cine-l ascultă înseamnă că a nimerit într-o inimă veștejită. Cu acest cântec Ștefan Hrușcă a urcat în vârful scenei folkului, la spectacolele Cenaclului „Flacăra”. Venea de la Sighetu Marmației unde ajunsese învățător, plecat de la Ieud, din Țara Maramureșului. Învățase să cânte la vioară, la contreabas (adică la „scroafă”, cum îl
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397888336.html [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
cea dintâi care încarcă viața celor ce preferă așa ceva, dar și a celor care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor desfătării cu necântece zbierate, zguduitoare sau veștejite. Și-atunci, din șoapte profetice urcând lent la cer, căzând înapoi ca grindina de safire albastre, la ureche, face de o vreme, în lumea melomanilor cumsecade, o cursă legănătoare în brațele visului, cântecul lui Naidin. L-a auzit și l-
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434557469.html [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului LĂSAȚI COPIII SĂ SURÂDĂ A FLOARE! Iubind Cuvântul, cuvintele mi-s muze, lumina lor balsam, mir și cântare. Doamne, lasă-mă în această rugă de floare! Alungă-mi din păr frunzele veștejite! E atâta primăvară în bulbul de floare, că rodul lui dă binecuvântare și pace. In cuibul Nădejdii, Credința e Floarea românului, ce nu-și scutură niciodată petalele, ci numai mireasma. Cu zăvoare de crin. ferestrele inimii îmi sunt închise... Ce
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Privind_floriile.html [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
poate. Te simt în mine,-acuma-,n miez de vară Un câmp de flori ce-abia au înflorit... Să-și piardă-al lor parfum și colorit, M-aș ofili și eu... să nu mă doară. Și-aș adormi pe paturi veștejite, Până-ntr-o zi când am să simt că mor, Iar ție, de va fi să-ți fie dor, Să mă-nvelești cu flori de câmp, iubite. Referință Bibliografică: FLORI DE CÂMP / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FLORI DE CÂMP de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1471155105.html [Corola-blog/BlogPost/365211_a_366540]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOAR ... VORBE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017 Toate Articolele Autorului Doar ... vorbe Când mănâci scaieți și iarbă arsă, iarba veche și veștejită ți se pare delicatețe. Omul care din grajd nu a ieșit, că-i slugă, nu știe unde ar putea duce drumul lui! Când aștepți să-ți dea altul pentru că poarta vieții-ți pare închisă, te faci vinovat că nu te
DOAR ... VORBE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_muha_1493802778.html [Corola-blog/BlogPost/369553_a_370882]
-
deschid bobocii pe cel mai vechi bulevard și unde trecutul și-a lăsat încă firava și bine înmiresmata adiere a florilor de primăvară: Galați, locul ce amintește de faptul că timpul pare o substanță confesivă perenă, dar și un pic veștejită. Arhitectura franceză a unor clădiri somptuoase îți mai aduc aminte încă de trăsurile cu cai ce se plimbau odinioară prin centrul orașului și parcă revezi cu ochii minții coregrafiile grațioase ale aleilor idilice pe unde defila dragostea tânără a inocentelor
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1431009877.html [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
nota de plată a părinților. Este și așa un efort consistent și o gaură însemnată în economiile familiei. - Da... băi, dar parcă am fi vrut să vedem stripteuzele înfigându-și fesele lor dolofane în bară, mânca-le-aș țâțele lor veștejite. - Aveți fetele cu voi, belelelor. Puneți-le să danseze cum doriți, pipăiți-le dacă vă dă mâna, poate vă oferă ceva din plăcere. Nu aveți curajul să le propuneți, ori nu aveți cecul la voi? îi persiflă Cris pe cei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394033082.html [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
de literatură care nu îl interesează, îl lasă deoparte, neidentificat. Criticii complexați sunt adunătorii obsedați de obiecții, împiedicați în definirea corectă a sensului de a evalua lucrarea și nicidecum autorul. Sunt pierduții în expresii fără sens, neajutorații cu diplome, pseudointelectualii veștejiți, mărginiți și răi: Numai un prost poate să critice, să condamne și să se plângă - și majoriatea proștilor o fac(Dale Carnegie). Sunt cei care caută nume pe care să le împroaște cu noroi, cu cuvinte căutate în dicționare însă
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
lungi, reci și înălbite Sufletul mi-e greu la ceas adormit... Amintiri muiate-n clipe rătăcite Le ascund, tăcută, în gându-mi obosit. Trecătoare-i viața din inimi ce mai bat Cu zvâcniri de aripi ne-nălțăm spre Cer. Trăiri veștejite gându-mi îl străbat Viața asta toată se pierde... în Mister. Părerile de rău, când gândesc la Viață Cât de scurtă este, mi-amărăsc ființa. Ochii vor să plângă dar inima mă-nvață Să-mi trăiesc, Acum, clipa și... dorința
A FI CĂLĂTOR PE ACEASTĂ LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doina_theiss_1476369238.html [Corola-blog/BlogPost/384323_a_385652]
-
chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei prin sat mult mai bătrâne decât ea și tot umblă ca fetele mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tanța lui Ghiță, Maricica lui Ilie...tot un leat ! Veștejite și uscate, cu picioarele strâmbe, unele fără dinți, altele aduse din spate... Ptiuuu! Își făcu semnul crucii, scuipă în sân și deschise ușa chilerului . Aici era locușorul ei, refugiul în ceasul greu al încercărilor, aici își petrecea puținul răgaz ori
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TEATRU-N PIAȚĂ DE TREI Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului scena întâi pe un platou de poezii veștejite cade o frunză transparentă prin care se vede întrebarea din rândul patru așteptând să se-întâlnească cu o atingere femeia tușește-n culise se șterge de ciori pe copaci trage o gură de aer prin plămânii unei picături de ploaie
TEATRU-N PIAŢĂ DE TREI de VASILE PIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Teatru_n_piata_de_trei_vasile_pin_1389453864.html [Corola-blog/BlogPost/361009_a_362338]
-
ascundeau și cheie și inel, dar tu te-ai scuturat de rouă și te-ai dus. Acum târziul tău mi-l taci, iar nu tăcerea crudă când iubești și-noți un cântec de la mal la mal, ci una îngăimată în veștejit apus. Nu te întreb: Cum te-ofilești, iubita mea? Și cum să fiu gelos că altă inimă te ține în brațele celui mai scump cristal? ATAC DE INIMĂ Et tu, Brutus? Întâi doctorul a răsfoit nervos dosarul integru și a
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401149541.html [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
Capitolul V /1 ÎMPLINIRI ȘI DEZAMĂGIRI După aproape două săptămâni din prima lună de toamnă, capitala a început să-și schimbe aspectul puțin câte puțin. Pe alei cădeau frecvent frunze veștejite și parcurile și-au modificat coloritul. Ruginiul, galbenul și roșiaticul erau la mare preț. Vântul ușor, mai ales pe timpul serii și al nopții, aduna cu râvnă frunzișul prin toate locurile adăpostite. Oameni de toate vârstele și perechi de tineri îndrăgostiți
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_17_.html [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
a identifica apariția simptomelor. Se numără plantele care prezintă simptome. C. m. ssp. sepedonicus provoacă la pătlăgeaua vânătă o veștejire a frunzelor, care se poate manifesta în primul rând printr-o flaciditate pe margini sau între nervuri. La început, țesutul veștejit poate lua o culoare verde închis sau un aspect pestriț, dar pălește înainte de a se necroza. Veștejirile dintre nervuri prezintă adesea aspectul gras al țesuturilor saturate cu apă. Țesutul necrozat prezintă adesea o margine de culoare galben viu. Plantele nu
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
recurge la o colorare Gram pentru a distinge C. m. ssp. sepedonicus de Erwinia spp. 7.9. Odată cu apariția simptomelor la pătlăgelele vinete trebuie să se efectueze noi operațiuni de izolare, pe baza segmentelor de țesut care provin de la frunzele veștejite sau pe baza tulpinii plantei (pentru macerarea țesuturilor, a se vedea punctul 3.1.3). Se dezinfectează suprafața frunzelor și a tulpinilor de pătlăgea vânătă, frecându-le cu etanol la 70 %. Se efectuează un test IF sau PCR pe seva
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
dacă testele în captivitate, în tunel sau pe teren au furnizat informații suficiente. Condiții de testare Este obligatoriu să se determine timpul letal de 50 % (TL 50) (exprimat în ore) după 24 de ore de expunere la reziduuri pe frunze veștejite timp de 8 ore. Dacă TL 50 este mai mare de 8 ore, nu trebuie să se mai realizeze alte teste. 10.4.3. Teste în captivitate Scopul testului Testul trebuie să permită obținerea de informații suficiente pentru evaluarea riscurilor
jrc2989as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88144_a_88931]
-
Cerințe minime În toate clasele, sub rezerva dispozițiilor speciale și a toleranțelor acordate, prazul trebuie să fie: * întreg (această cerință nu se aplică, totuși, rădăcinilor și capetelor de frunze, care pot fi tăiate), * proaspăt ca aspect, cu frunzele ofilite și veștejite îndepărtate, * nu foarte maturizat (sub rezerva dispozițiilor speciale din clasa III), * sănătos: produsele afectate de deteriorare și putreziciune și neadecvate pentru consum sunt excluse, * curat, practic fără materii străine vizibile, cu excepția rădăcinilor, pe care poate fi pământ, * fără umezeală externă
jrc696as1981 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85834_a_86621]
-
nevătămat; produsele afectate de putrezire sau deteriorare astfel încât să le facă necorespunzătoare consumului se exclud, - curat, practic lipsit de orice urme vizibile străine; cu toate acestea, rădăcinile pot avea pământ pe ele, - proaspăt în aparență, prin îndepărtarea frunzelor ofilite sau veștejite, - practic lipsit de dăunători, - practic lipsit de stricăciuni cauzate de dăunători, - din care nu curg semințe, - lipsit de umezeală externă anormală, de exemplu "uscat" corespunzător dacă a fost spălat, - lipsit de orice miros și/sau gust străin. În cazul tăierii
jrc5436as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90606_a_91393]