21,931 matches
-
am lua-o, proprietatea continuă să rămână la noi un termen dubios, dacă nu de-a dreptul un indiciu al vinovăției. Cum să accepți proprietatea, adică dreptul unui individ anume asupra unui obiect, serviciu sau acțiune, când trei sferturi de veac de mancurtizare te-au învățat că tu ești stăpânul a tot ce mișcă sub privirea-ți de vultur? Cum să-ți intre în cap că există limite în poftele și abuzurile tale, când ai fost învățat de mic s-o
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
bărbat un înger sau un demon. Această teză, specifică romantismului, în general, este însă structurată, în romanul lui D. Bolintineanu, pe coordonatele proprii romantismului românesc, pe direcția ideilor active, de progres național și dreptate socială. în Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea (vol. III, 1909), N. Iorga admitea că romanul Manoil ,nu este numai o fantezie romantică. Satira socială își are și ea partea sa, și pentru dânsa se scriu paginile cele mai bune și mai trainice." Romanul prezintă
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
destul de amar. Autorul s-a născut în vechiul sat Lisa, din Făgăraș, ocolit, parcă, o vreme, de istorie. Este epoca ,preistorică", ,mitologică" a scriitorului și, abia acum dându-și seama, ,paradisul său pierdut". Mai precis, el situează satul Lisa în veacul al XVII-lea, când a fost atestat de un document semnat de principesa Anna Bornemisza - numele doamnei fiind demn de un vers dintr-un hai-ku. De fapt, este vorba de satul Vitoriei Lipan, a cărui viață tăcută e ritmată, silită
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
pe continuitățile, permanentele și evoluțiile lente, privilegierea ca domeniu de cercetare a Evului Mediu. Astfel, din perspectiva ,noii istorii", cele două volume abordează fascinantă tema a ,Evului Mediu amoros", primul dând la iveală cea mai consistentă corespondență particulară de la începutul veacului al XII-lea, circumscrisa temei predilecte a studiilor de literatură medievală - l'amour courtois, iar cel de-al doilea comentând, în tradiția Annalelor, statutul cuplului erotic, cu miză pe imaginarul feminin. Tema iubirii medievale - căreia cele două lucrări îi oferă
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
a cercetării mai târziu formulate); dar variațiunile encomiastice deseori just aplicate? Poate că s-ar fi simțit jenat în modesta lui privire către sine, jenat de atâta răscolire a operei sale compusă ,încet și tainic". Sigur, în jurul anilor ^50 ai veacului trecut nu avea cum să intuiască cât de puternică, europeană școală de compoziție și muzicologie avea să se formeze în România; în ciuda constrângerii politice care îl determinase să părăsească țara. Acestui avânt creativ îi datorăm revenirea lui Enescu acasă. Comunicări
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
Cătălin D. Constantin Se spune că Aretino i-a reproșat lui Tintoretto, într-o discuție particulară care trebuie să se fi petrecut cu un an sau doi înainte de mijlocul veacului al XVI-lea, că nu vede în culoare, asemenea lui Tițian, scopul ultim al picturii. Iar Tintoretto, care era fiul unui fabricant de vopsele, i-a răspuns acestuia destul de simplu: , se găsesc, gata pregătite, la Rialto". Citez acest schimb de
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
al unui Raymond Aron care a pledat o viață pentru valorile liberale în Franța, în pofida unei stîngi cu certe și deloc nevinovate filiații moscovite. Cînd el s-a despărțit de prietenul său columbian, Marquez, Llosa l-a acuzat pe autorul Veacului de singurătate de slugărnicie ideologică față de stînga castristră, de mare audiență în America de Sud și chiar în aceea de Nord, pe care Marquez o masca prin relația sa personală cu Fidel Castro.
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
interviurile luate de Mircea Iorgulescu și publicate în Lettre... în două ediții la rând, primăvara 2005 și vara 2005, respectiv numerele 53 și 54, "cele de acum - citez din șapoul lui M. I. intitulat Alte patru convorbiri de la sfârșit de veac - fac parte tot din seria realizată între februarie 1997 și august 1999 pentru Radio ŤEuropa Liberăť unde au fost difuzate în emisiunea de autor ŤOameni, destine, istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
utopic: ,lumea să mă cheme/ de la ușă/ să împrospătez aerul/ din cutiile urbane". Ori notează vise inocente, îmbibate de efluviile naturii: ,visez că merg din nou/ prin lunca ieșită la soare/ ca o fecioară în/ întîmpinarea iubirii// mirosul ierbii din veac/ în viața din vis/ să-mi fie de leac" (visez că merg din nou). Așteptările sale sînt naiv-fabuloase, în continuitatea unei copilării care nu s-a epuizat, care-și trăiește intens uimirile, dezvoltîndu-le fin imaginativ: ,și astăzi a fost/ o
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o jumătate de veac departe de țara sa de la o analiză atentă a acestuia. Ne propunem acum a-i urmări articulațiile principale în cuprinsul unor pagini memorialistice, intitulate Suflete cu umbră pe pămînt și editate de Nicolae Florescu. Exilul i se înfățișează lui Vintilă
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
spiritului? Nu doar prin detașarea de accidentele impure ale diasporei, ci și prin distanțarea de contextul însuși al exilului, printr-un efort de ,scuturare" de ruinele proprii și ale celorlalți, printr-un act de insubordonare lustrală, de ,neascultare" nici de veac și nici de oameni. Cu privirea înălțată pe un orizont intemporal, Vintilă Horia blamează ,timpul istrionului devenit zeu al mulțimii", timpul ,sîngeros și fără vlagă" ce l-a circumscris: , Tot ceea ce mă înconjoară, în afară de soția și de copiii mei, de
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
ce sesiza o relație între idolatrizarea ,rațiunii instrumentale", lipsite de orizontul spiritualității, așa cum a fost promovată de iluminism, și ,sistemele de dominație extrem de raționale", bazate pe forță. Dezgustul ,reacționarului" în raport cu ,vechile băltoace" ale materialismului determinist, de unde au răsărit cruzimile ultimului veac, este imens: ,Dacă democrația, de la dreapta sau de la stînga lui Hegel și a urmașilor, cît și a predecesorilor lui, își trage rădăcinile din determinismul materialist al secolului al XVIII-lea (Marx n-a fost nici el decît o continuare a
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
lua cerneala pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură și nelegați în lanț, lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile... Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi de gură și nelegați în lanț, lătrând pe la ostrețe încoace și-ncolo după bietu' trecătoriu de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile... Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-a refugiat
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
revizioniste, înstrăinarea resurselor și a teritoriilor naționale și pierderea suveranității, chiar și a celei bazate pe interdependențe. De aici până la dezmembrarea unora dintre țările europene, pe primul plan fiind chiar țara noastră, condusă în mod dezastruos în ultimul sfert de veac de o clasă politică incapabilă de a înțelege interesul vital al României, nu mai este decât un pas. Problemă baltica, problema Mării Negre și, legat de aceasta, problema Gurilor Dunăriise înscriu și ele în acest context al re-paradigmării geopolitice și geostrategice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a respectării frontierelor geopolitice. De fapt, astfel de frontiere sunt extrem de fluide și de perverse. Trec totdeauna pe acolo pe unde triumfă rațiunea intempestiva și conjuncturala a intereselor și nu interesul rațiunii strategice suficiente. Iată că, la un sfert de veac după căderea Cortinei de Fier și a faliei strategice de pe Elba, aceasta falie a renăscut în inima geografică a Europei, reostilizând Rusia, agasând Statele Unite și scoțând din confortul postbelic Uniunea Europeană, obligată să joace din nou, în pofida forței sale economice și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
falia strategică Marea Neagră - Marea Baltica, este deosebit de primejdioasa pentru România. Țara noastră nu se înscrie în nici un fel în efortul modernizării forțelor sale armate, ci, dimpotrivă, prin iresponsabilitatea tradițională a celor care au condus țara în acest din urmă sfert de veac, distrugându-și industria de apărare și structurile de pregătire a populației pentru un posibil efort de război, s-a vulnerabilizat la maximum, în speranța că va face NATO ceea ce, în mod necesar, trebuie să facem noi, că membrii cu drepturi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
română abia după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea ș.a. nu sunt străini de lucrările ce nutresc mișcările socialiste din întreaga Europa a veacului lor. Autori esențiali precum Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes circulau în original și în traducere franceză 29, precum o dovedește fondul BCU "Mihai Eminescu" Iași. Precizam că în același fond de carte am putut descoperi trei române semnate de Benjamin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Ridzi pleacă. Mulțumesc, Tolo! Mulțumesc, GSP! În sfârșit ALELUIA! Și-a venit Plăcintă... sinceră să fiu mă așteptam să fie Bitang... Sincer devenea jenantă situația... și veacul are un sfârșit.. Ne bucurăm pentru o bătălie, dar războiul nu e gata. Eu cred că demisia asta a fost doar un truc politic. Suntem în al electoral. Imaginea PDL trebuie refăcuta și dacă nu acum, când e vară și
O demisie mai lungă decât veacul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82719_a_84044]
-
Manneken Pis al nostru? Mai ales că românii nu se plâng de ieri, de azi. Bocitul e o institutie cu tradiție în satul românesc și, când spun asta, nu mă refer doar la bocitoarele de profesie. Știrile de acum un veac și jumătate confirmă acest lucru: “Bună seară, doamnelor și domnilor, începem jurnalul din această seară cu o corespondență specială de la Iași. Mihai, ai legătură, spune-ne care e starea de spirit a oamenilor.” “Bună seară, Andreea, sincer îți spun, nu
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
Dragoș Bucurenci Summit-ul NATO cel spre ordine și curățenie Dă-ni-l nouă și urbei noastre Și acum și la anul și-n vecii vecilor Amin Și nu ne mai lăsa pe mâna nici unui primar Și ne izbăvește de tot cel viclean Amin! Și nu ne mai lăsa pe mâna nici unui primar cu “hâr” Și ne izbăvește de tot cel videan.
Rugăciune by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82875_a_84200]
-
sponsorul să beneficieze de vizibilitate. A dat bani, s-a făcut ceva cu ei. Nu-i ridică nimeni statuie, nici lui, nici nouă, după cum vezi. Dacă ție a promova un proiect ți se pare deturnare de cauză, o sa polemizam în veci degeaba. Let’s agree to disagree și să vedem, în câteva luni, cum stau lucrurile la Cicloteque. @Curly Ce se lansează acum a fost maximul posibil cu resursele pe care le-am avut la dispoziție. Exact asta ne dorim, o
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
să ne-mbrăcăm în țoale Bucci, să ne parfumam cu Dihor, iar gorilele noastre sunt gata oricând să-l facă terci pe prost-crescutul care are tupeul să ne atragă atenția că am uitat să facem dus. În ultima jumătate de veac, demnitatea și suveranitatea naționale au fost invers proporționale cu sănătatea democrației și dezvoltarea economică. Poporul acesta n-a fost niciodată mai demn și mai suveran că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. E drept că nici mai sărac și nici mai
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
să le hrănești cu hoitul unui subiect fisiit. Vas’că după tonele de analize ale rasolului lui Olteanu, vine și meta-analiza. De-abia în lumina ei “crepusculara” înțelegem de unde vine frichinitul paranoic al Olteanului, vine din “din ultima jumătate de veac( adică de prin anul 1957, după calculele lui Bucu, cînd stalinismul era instaurat de mai mult de un deceniu),perioada cînd demnitatea și suveranitatea nat au fost invers proporționale cu democrația” etc. După obligatoria ieșire cu sorcova, cu steaua și
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]