247 matches
-
naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne înșele o rețea telefonică, o linie ferată, o șosea nouă: nu le fac pentru noi și unde ne trebue nouă, ci pentru ei și i unde le trebue lor. Să nu ne înșele forfota comercială, economică, financiară
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
de vădană: nici pustie și nici vie. De aceea suntem țara lui „a-da, bine-bine, lasă-lasă". Una dintre ursitoare - naționalismul român - a fost înșelată: în loc de sfat propriu s'a trezit cu tejghea străină. Acest contuar al burgheziei apusene și-al vechililor ei trebue dărâmat fără zăbavă și în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie și minciună, trebuie să se înalțe adevăratul stat al Românilor, un stat național în care să se poată munci cu dragoste și elan, un stat al
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
la cărți și cu muierile la Paris. Acum, cu o săptămână înainte, conu Iorgu anunțase că vine la moșia lui din Făurei/Surdila direct de la Paris împreună cu secretara lui care era franțuzoică get-beget. Aranjamentul era ca să-l aștepte în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
anunțase că vine la moșia lui din Făurei/Surdila direct de la Paris împreună cu secretara lui care era franțuzoică get-beget. Aranjamentul era ca să-l aștepte în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
să-i îndrume pe alții, nu pe ai săi sau mai bine zis, pe cei care au început purtînd o mască asemănătoare cu figurile lor. Masca a căzut însă, de mult, și nu a mai rămas decît imaginea hîdă a vechilului purtînd ca pe un sceptru gîrbaciul cu care a stîlcit trupurile și sufletele celor somați să-i închine eterne osanale. - Pînă în această seară noțiunea de “eroism” mi-a sunat cam exterioară și golită de sens, dacă nu împopoțonată cu
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
al șaptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe și Raluca Eminovici. Botezat la Biserică Uspenia, aflată aproape de casă natală, din centrul urbei. Azi dispărută, casa făcea parte din zestrea mamei. Tatăl Gheorghies avea rangul de căminar și muncise că vechil pe moșia din Dumbrăveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de farmec la Ipotești, alături de
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
pun la căpătâi calvarul și tâlcul cuvintelor topesc iernile de gheață ce-mi înhață altă plecare-n pustii ca să știi rătăcesc ades prin volburi veghea în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s umil precum un vechil servituții suveran și nobil ca un bumerang urcior cu apă vie pe tipsie freamăt dulce ce-nfioară boncăluit de căprioară cu balans de talang doar cununa zorilor stă pe coama norilor veghind poala aștrilor și un univers de gânduri să pun
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Risipiri_george_nicolae_podisor_1373344376.html [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
sfredele. O încordare permanentă, jerbele memoriei anciente, o sete de armonie pian - royală, astfel trecurăm de o portală, profesorul își amintea de școala unde o iubise pe Lala, lăcașuri vechi de rugăciuni, spitalul, plimbarea pe ultimul drum, spăimoase lătrături, zăvozi, , vechili, vânători, boieri, voievozi, fete cuminți, mai roșii-n obraji ca maharadjahii din Pendjab, sfeșnice galbene plângând pe mese, bunica-mi spunea o altă poveste. Coșmarul vieții sale era să cadă în gol de undeva și a căzut, brațe vânjoase l-
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1402813256.html [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
informația, bine narată, are irizări de comentariu critic. Spuneam la început că Emil Istocescu este un cercetător avizat, un exeget, al vieții și operei lui Gib I.Mihăescu.El a descoperit în arhive piesa de teatru al autorului amintit, intitulată”Vechilul “, tot el s-a aplecat asupra manuscriselor lui Gib I.Mihăescu, analizândule, interpretândule în studiu”Gib.I.Mihăescu- atelier literar inedit “, apărut în decembrie 1969 în Suplimentul social-cultural al ziarului ”Orizont “ din Rm.Vâlcea. Despre care în ”România literară “, anul
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
sinonim cu „în regulă” sau „bine”. Să ne amintim de Caragiale care a ironizat întotdeauna exprimarea coruptă. De unde a năvălit acest OK? O poveste spune că ok-ul vine din vremea sclavilor de pe plantațiile americane. La sfîrșitul unei zile de muncă, vechilul nota pe o tăbliță numărul morților: 0k (killed), 2k, 3k, 4k, și așa mai departe. O alta, spune că în războiul de secesiune din S.U.A., după o zi de bătălie se afișau răniții și morții. Cînd nu erau pierderi, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-k-ul-si-dresajul/ [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
rabdă că-i recesiune, al lor salariu e-n ascensiune... Au privilegii, pensii și diurne, fond forfetar (ca de pe altă lume!) Cu ei n-avem nici o speranță , să țină țara-n vreo balanță, Oportuniști și infantili, se poartă ca niște vechili... Fabrici, resurse au vândut și-astăzi trăim din împrumut, Toți, fară de excepție, sunteți pentru popor decepție! Ați merita un Țepeș să v-adune, în Bărăgan ca-n vremurile „bune”... Cu palmele să câștigați tainul și poate ați comensura veninul
CIOCOII POLITICIENI de NELU PREDA în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430223923.html [Corola-blog/BlogPost/366209_a_367538]
-
ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare, amândouă bune creștine, nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era greu de răspopit
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era greu de răspopit, iar de mutat din sat
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era greu de răspopit, iar de mutat din sat, și mai greu. Mai ușoară însă îi păru vechilului încercarea de a unelti la
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era greu de răspopit, iar de mutat din sat, și mai greu. Mai ușoară însă îi păru vechilului încercarea de a unelti la mutarea hotarului, astfel încât biserica să ajungă pe moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
mutat din sat, și mai greu. Mai ușoară însă îi păru vechilului încercarea de a unelti la mutarea hotarului, astfel încât biserica să ajungă pe moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști vecine avea de-acum o posesoare nouă - fata vechilului din Verșeni. (Prelucrare după însemnările învățătorului Gheorghe Cojocaru din Verșeni.) Referință Bibliografică: DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
vezi pe cumnata patronului că face contabilitate (deși ea poate că e învățătoare). Dacă citiți „Evgheniți, ciocoi, mojici“ a Constanței Vintilă-Ghițulescu, minunat istoric al mentalităților, vedeți că dintotdeauna în Țările Române clanul era și grup de lucru. Primarul boteza copilul vechilului, vechilul își punea cumnatul arendaș etc. Relația personală întărește relația de lucru... Oare? Azi, în mediile de lucru complexe în care evoluăm, rolurile ar trebui să fie mai clar precizate din capul locului. Un manager fragilizat de o prietenie nelalocul
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați by https://republica.ro/seful-de-gasca-e-deseori-un-manager-prost-povestea-anei-sau-pana-unde-poate-merge-prietenia-dintre-sefi [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
pe cumnata patronului că face contabilitate (deși ea poate că e învățătoare). Dacă citiți „Evgheniți, ciocoi, mojici“ a Constanței Vintilă-Ghițulescu, minunat istoric al mentalităților, vedeți că dintotdeauna în Țările Române clanul era și grup de lucru. Primarul boteza copilul vechilului, vechilul își punea cumnatul arendaș etc. Relația personală întărește relația de lucru... Oare? Azi, în mediile de lucru complexe în care evoluăm, rolurile ar trebui să fie mai clar precizate din capul locului. Un manager fragilizat de o prietenie nelalocul ei
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați by https://republica.ro/seful-de-gasca-e-deseori-un-manager-prost-povestea-anei-sau-pana-unde-poate-merge-prietenia-dintre-sefi [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
că s-a născut evreu", tocmai publicase Secolul nostru cel de toate zilele, în care, printre altele, spunea ce importantă a fost pentru el, în Brașovul anului '44, distanța de câțiva kilometri care a separat viața de moarte: evreii din Vechilul Regat erau persecutați în continuare, dar "au scăpat de Auschwitz-ul", care i-a înghițit însă pe cei din Transilvania de Nord. Al doilea dintre participanții la această întâlnire știa "ce pățise și câte pătimise Lustig". Oricum, toți trei citiserăm între
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]
-
de golănia împotriva căreia, iată, ne-am manifestat votul. E rușinos, e chiar jalnic pentru intelectualul adevărat să se ajungă a i se spune că este „intelectualul cutărui, sau cutărui politician”. Intelectualul care nu ascunde în el o înclinație de vechil, sau de ciocoi, nu are dreptul să fie omul cuiva, tocmai pentru că, intelectualicește el provine din vocația de a se manifesta în cadrul înțelegerii unor doctrine și a alegerii raționale a uneia dintre ele. Alegere pe care are și obligația să
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1345608747.html [Corola-blog/BlogPost/355234_a_356563]
-
ce le spunea învățătorul era primit cu încredere. Promisiunile celor din legiune se dovediseră mai lesne de îndeplinit. Moșia boierului Arion era în satul lor. Însuși Arion era un simpatizant la mișcării. Sătenii nu l-au văzut pe Arion, numai vechilul atunci când îl chema la București, spre a-i prezenta încasările roadelor moșiei. Cum stăpânul moșiei era la București, legionarii nu se putea atinge de el. Atunci se gândiră la cei care aveau pământ precum Șoican. Însă aceștia erau puțini și
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
În această Uniune, în care o bună parte a Europei s-a strâns cu mari speranțe, tot ce pare a nu își pierde influența - nici încet, dar sigur; nici rapid și definitiv — este aroganța gândirii de tip junckerian. Gândire de vechil ajuns de la țară în capitală. În această Uniune, în care bună parte a Europei s-a strâns pentru a fi mai puțin singură, anumite politici dau fiori la fel de reci ca unele viziuni ale Frontul Național. Interesul comunitar a ajuns să
Francezii – încă cinci ani hollandezi? by https://republica.ro/francezii-inca-cinci-ani-hollandezi [Corola-blog/BlogPost/337863_a_339192]
-
1812, în satul Călinești și mort în 1877, se desprinde de satul său natal și urmează școala la Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]