2,333 matches
-
-te, du-te, se grăbi acesta să-i ofere favoarea. Ești într-adevăr palid și indispus. Nici un cuvânt despre barba de care fusese nedespărțit atâția ani... La policlinica, se așeză la rând, cât mai anonim posibil. Vreo doi îl salutară, vecina Malca și Ithak zarzavagiul de la care cumpără el în ultimii doisprezece ani... - Cu ce necazuri, reb Fisel? Dar nimeni nu era interesat în răspuns, trecură repede la alt subiect: „ce spui ce vreme imposibilă? Nici nu știi cum să te
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420107543.html [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
TALE ȘI A TUTUROR FEMEILOR, DE 8 MARTIE! Vreau să-ți mai spun, în încheiere, că anul trecut am fost acasă. L-am văzut pe tata, dar i-am văzut și pe toți vecinii. Știi că are 78 de ani! Vecina de apartament mi-a spus că de câte ori vine acasă, de la fetița ta cea mai mică unde are grijă de nepoței, îl aude cum te plânge. Îți duce lipsa, mamă! Toți îți ducem lipsa, chiar și nepoțeii tăi care au apucat
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
lacrimi ultimile evenimente petrecute în viața lor, căci pentru oamenii satelor, granița dintre viață și moarte nu este chiar un abis. Acasă nimeni nu se atinge de bucate până nu dau mai întâi pomană pentru cinstirea morților. Începe forfota între vecine cu străchinile cu bunătăți, ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracul! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma: Sunt în sticla de mastică... CEC
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410068053.html [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
într-o viață de om, fără exagerare, a citit mai mult de jumătate din biblioteca comunală), invită la taclale, în casa stil vilă, dichisită de mâinile pricepute și harnice ale celor doi soți, o veche prietenă din copilărie, amică și vecină, plecată de mult din satul natal. Ce frumos este când întâlnești, după decenii, prieteni ai copilăriei, de pe aceeași uliță a copilăriei. Discuții, amintiri frumoase, și câte și mai câte, privite azi cu ochii maturului. În sufrageria modernă a gazdei, într-
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
boierul a uitat de „catastifele blestemate” și nu-l mai sâcâie cu întrebări incomode, dar nu putea să nu profite de slăbiciunea stăpânului care se dădea în vânt după Didinica. Într-o jumătate de oră, Didina urmată de două fetișcane, vecinele coanei Floreasca, au ajutat-o să aducă gostările: țuica, lichiorul și vișinata (băuturi pregătite de Costică barmanul, mare specialist care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
iubirea pe căile doar de ea știute. Am iubit-o mult, ca și pe mine dar... un „prieten" mi-a luat-o. Cum să-i reproșez? O iubea și el ca pe el însuși. Ulterior, m-am îndrăgostit de o vecină. Era căsătorită, avea și copii, era evlavioasă, frumoasă de nedescris, dar, oficial aparținea soțului ei. Numai eu știam câte flori, atenții, felicitări, versuri i-am trimis. Nu am convins-o. Mi-a spus într-o bună zi după o supărare
IUBEŞTE-ŢI APROAPELE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1410102211.html [Corola-blog/BlogPost/361128_a_362457]
-
scrise de mai mulți autori. E valabil și în cazul meu, pentru că eu de azi nu mai sunt același cu cel care a scris senryurile cu ani de zile în urmă. Iată câteva din aceste kyoka. Nu mai sunt singur - vecina are defect televizorul. De două zile mă simt tânăr și neliniștit. Nu prea reușesc să îmi dresez maimuța - dar invers merge. Când îți citesc opera îmi ies niște strâmbături... Țânțarii lui Bashō - i-am lăsat să mă înțepe sperând că
KYOKA de DAN NOREA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410687121.html [Corola-blog/BlogPost/349893_a_351222]
-
lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în calea fericirii nevesti-sii
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu neuitatele compoturi la borcan, ofrande în numele iubirii visate și ILLÉS, soțul Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în calea fericirii nevesti-sii
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Și, nu după multă vreme, mi-am dat seama că urma să mai am un copil. Eram disperată. Cum, cu ce aș fi putut să te cresc, când nici pentru noi nu ajungea mâncarea? M-am sfătuit cu câteva dintre vecinele care erau cu mine acolo și până la urmă, m-au convins și ele că era prea riscant să mai aduc pe lume - și ce lume! - încă un copil. Câte nu am încercat, ca să scap de sarcina pe care nu mi-
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca oaia la televizor, deși numele respectivelor țări erau scrise cu majuscule. Domnul Arsu a încercat să o ajute: -Fii atentă! Vecina noastră de la apus este...Un...ga...ri...a. Nu te uita la mine, uită-te pe hartă! Scrie mare de tot. Așa, mai jos, hai...citește...Iugo... slavia. E simplu...reține: Iugoslavia! Acum, uită-te mai sus. Așa! Vezi ce
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Ce azi au devenit conducte Sau butelii cu ape plate. Mi-e teamă c-un deșert imens Va stăpâni planeta toată Că sunt oameni cu-n interes: Ca pentru apă, să ia plată! Oare așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi locuitori Și-au supt seva internă, Fiind proprii prădători De populație indigenă? Memoria omului e scurtă Și n-avem codificat în genă Nu ne-amintim decât de burtă
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433610000.html [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
este vorba. Am primit un telefon de la poșta din Ciocănești, ca să te duci la spitalul din Călărași, la serviciul de Urgență că a luat-o salvarea pe mama dumitale. A suferit un atac cerebral și a fost găsită de o vecină într-o stare critică. - Vai, săraca, cum ajung eu așa de repede la spital? se frământa Săndica. - Schimbă-te și urcă repede în IMS - ul gospodăriei. Te va duce la spital. Am dat dispoziție șoferului să te aștepte în fața sediului
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
De ce? Nu știu. Iau niște crizanteme din Piața 700 și urc într-un taxi. “La cimitirul de pe Stuparilor, vă rog!” Lacrimile mi se preling pe palton, fară să vreau... “Ați cunoscut-o pe Ely? La înmormântarea ei mergeți?” “Da, era vecina mea ... ” Timișoara, 18.11.2011 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: De ce plâng oamenii? Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
mă mai pune la masă, mamei i se scurge o lacrimă din tablou, tata încă mai spune povești din război, tablourile au prăfuit pe pereți, prin cameră parcă zboară ereți, văd umbre de oameni trecând pe lângă mine, unul mă strigă: vecine! se scutură praful lunii peste privirea mea și glasul stăruie mereu, îmi cade în cap o stea, în patul în care dormeam se-aștern iernile și zăpezile, bate vântul prin cotloanele copilăriei, un regat cu visterii celeste a căzut peste
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vecernie_ion_ionescu_bucovu_1359790987.html [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
anii trecând, autoarea se vede în oglinda copilăriei și a adolescenței, care nu diferă cu mult de cea a tuturor copiilor acelui timp. Atmosfera tulbure, apăsătoare din casa Danei, faptul că a avut o mamă mai rigidă, predispusă bârfei cu vecinele de bloc și un tată căruia îi plăcea mult păhărelul și scandalurile se țineau lanț, au făcut-o să se simtă oarecum stingheră în propria familie. Curând a venit timpul despărțirii de familie și traiului pe cont propriu. Conflictul între
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
și cu finaluri total neașteptate. Totuși, în Paper Towns au fost câteva lucruri care mi s-au părut interesante. Acum mă refer la stilul autorului. A folosit un șiretlic foarte interesant. Personajul principal este Quentin. El este îndrăgostit de Margo, vecina lui. Ceea ce a făcut autorul a fost să facă simțită prezența lui Margo în fiecare moment în care ea a fost de fapt departe de Quentin, prin simplul fapt că el a vorbit despre ea în mare parte din carte
GABRIELA DAGMAR PREDA by http://confluente.ro/articole/gabriela_dagmar_preda/canal [Corola-blog/BlogPost/378912_a_380241]
-
și cu finaluri total neasteptate.Totusi, în Paper Towns au fost câteva lucruri care mi s-au părut interesante. Acum mă refer la stilul autorului. A folosit un șiretlic foarte interesant. Personajul principal este Quentin. El este îndrăgostit de Margo, vecina lui. Ceea ce a făcut autorul a fost să facă simțită prezența lui Margo în fiecare moment în care ea a fost de fapt departe de Quentin, prin simplul fapt că el a vorbit despre ea în mare parte din carte
GABRIELA DAGMAR PREDA by http://confluente.ro/articole/gabriela_dagmar_preda/canal [Corola-blog/BlogPost/378912_a_380241]
-
frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n bloc fără ca ea să știe. Bisericosul se face vișiniu și urcă la volan...cu greu. Are nevastă-să un palton gros la șolduri...Pe lângă ea, chiar mă simt balerină! Stau lipită de perete în balcon
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
fata...la mama sau la soacra...ea fuge la spital. El e mai liber...program flexibil...e artist. “Văd că dormi, e întuneric la tine...și eu am chef de povești. Sau ai program de joacă pe sub plăpumioară?” îmi scrie vecina, perete comun cu mine. „Mă duc până la cumnată-mea.” Dorica e o fată tare de treabă. Are un soț blând și vesel. Au un băiat mai mare, frumușel și tăcut, care și-a întrerupt facultatea, ca să o întrețină pe prietena
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
familie. Și eu simțeam că fără el nu aș putea trăi, dar nici ochii aceia „rivali” nu-mi ieșeau din minte. Chiar dacă îl iubeam și m-aș fi căsătorit cu el, îmi doream să urmez și o facultate. Priveam la vecinele mele mai mari și vedeam că o căsătorie nu poate fi și piedică în calea împlinirilor profesionale, ci mai degrabă un ajutor necesar. Au urmat alte luni, în care totul decurgea la fel de frumos, dar ideea că el m-ar putea
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
M-a durut atat de tare întrebarea lui, încât am luat scările la urcat plângănd și spunându-i printre lacrimi: ─Ai să afli asta în seara nunții! Până atunci vei ști tot atâta cât știu și eu despre tine și vecina ta. Dar mai bine NU ! Hotărât NU !... Revenind în Spania și amintindu-mi de revederea prietenei mele dragi, care m-a făcut să mă gândesc iar la acei ani minunați ai inocenței mele − ce nu-i pot concepe simplist, ca
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
gânduri! L-am privit cu ochi triștii și, luându-mi inima în dinți, i-am povestit... Am început cu concediul anului trecut, exact așa cum a fost, și cu acea „noutate” dureroasă ce am aflat-o de la buna mea prietenă și vecină. Și el − cum nici nu mă așteptam −, după ce am terminat, făcând o micuță pauză, mi-a spus: De ce nu scrii povestea asta a ta? Ar ajuta, în mod sigur, fetelor de azi, zăpăcite de mass-media asta jegoasă și de audiovizualul
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
pentru a se sfătui cum să procedeze. Fetița a fătat o vițică foarte frumoasă. Sugea toată ziua și creștea văzând cu ochii, pe zi ce trecea. Nu avea cine să mulgă surplusul de lapte de la Fetița, așa că a rugat pe vecina Lenuța să o ajute și împărțeau laptele. Și așa nu avea ce face cu el. Era prea mult pentru nevoile personale. De grija lui Ghiță a scăpat, făcându-l cadou singurei sale rude rămase în localitate. Era și el om
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]