120 matches
-
sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alți cercetători, ca Joanna Porawska (Universitaea din Cracovia) și Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) și-au împărtășit din experiența lor de predare a limbii române ca limbă străină. Universitatea din Padova a fost reprezentată de trei cercetători. Lorenzo Renzi, care
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de exereză, care să continue să păstreze o funcție bună a sfincterului velo-faringian. La obezi, se indică începerea curei de slăbire și aplicarea presiunii pozitive nazale preoperator pentru diminuarea edemului și a secrețiilor salivare. Complicațiile acestei intervenții sunt multiple: •insuficiență velară, •reflux nazal de lichide în timpul deglutiției, •sinechii velo-faringiene, •rinolalia, •stenoze parțiale faringiene. Rata de succes a intervenției variază între 30% și 70% și este condiționată de scăderea AHI postoperator cu mai mult de 50% și abolirea sforăitului. Rezultatele inconstante ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea sunetelor este suficientă pentru identificarea lor: vibrante/dentale/fricative/sonante/surde/sonore/lichide/spirante/siflante/velare etc. Vom arăta mai departe că și în limbajul sportiv se regăsesc numeroase exemple de substantivizări ale adjectivelor. Bine-cunoscutele exemple de tipul mondialele, europenele, naționalele se regăsesc pe mai toate paginile publicațiilor cu profil sportiv: Și acum, revenim la Mondialele
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
6.1, fig. 6.2), radiologice, stroboscopice, electromiografice și electroglotografice Diagnosticul diferențial presupune evitarea confuziei cu tulburări vocale prin afecțiuni ale cavităților de rezonanță supraglotice: stomatolalia (vocea faringiană), datorată unei tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și parkinsonienilor) și tulburările „suflătorului” pulmonar (disritmie respiratorie, insuficiență
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
limbii, cuvîntul registru întrunește cîteva semnificații repartizate unor discipline distincte. Astfel, fonologia îi atribuie înțelesul de "sumă a trăsăturilor vocale ale unui fonem sau ale unei silabe", încît, o vocală palatală, de exemplu, se înscrie în registrul acut, în raport cu vocalele velare, ce se situează în registrul grav. În prozodie, registrul este intonația sau nivelul melodic (mijlociu) cu care se rostește un enunț (sau o frază). În lingvistică, termenul registru este uneori considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care cointeresarea multisenzorială permit realizarea pronunție fonemice în diverse poziții în cuvânt și în care se progresează spre componenta semantică a exprimării; - exercițiile de fixare și automatizare a coordonării neuro-musculare ce permit realizarea trecerii de la pronunția unor consoane cu ocluzia velară a fluxului nazal (de exemplu p, pa) la consoane cu suflu nazal m. Exercițiile se adaptează accesibil, progresiv, intuitiv, conștient și programatic fiecărui pacient până la instituirea unor automatisme corecte în exprimare. (228, 322) II.5.3. Protocoale tehnice în recuperarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fi fost recoltate din apele naționale ale țării de origine; ... c) moluștele trebuie să fie originare dintr-o zonă care a fost declarată de către autoritatea sanitară veterinară competența, liberă de mikrocitoza și de iridoviroza - cunoscută și sub denumirea de boală velara a stridiilor, în conformitate cu procedurile de eșantionare și metodele de diagnostic stabilite de anexă nr. 2 și în care nu există nici o altă boală importantă a moluștelor bivalve, cu excepția marteiliozei - Marteilia refrigerens - si bonamiozei - Bonamia ostreae; ... d) înainte de încărcare, moluștele vor
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 decembrie 2002 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi cerinţele de certificare pentru importul în România din tari terţe de Crassostrea gigas, în scopul repopularii pentru purificarea apelor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
secțiuni pentru fiecare stridie. Stadiile de dezvoltare ale lui Mikrocystos, parazit intracelular de 2-3 æm diametru, pot fi observate în celulele țesutului conjunctiv vezicular de la periferia leziunilor, în celulele musculare și în hemocitele din interiorul leziunilor. b) Iridoviroza sau boala velara a stridiilor ... PREGĂTIREA ȘI EXAMINAREA PROBELOR PENTRU IRIDOVIRUS 1. Examenul citologic Se efectuează o secțiune prin glanda digestiva și branhii de-a lungul planului sagital; se absoarbe excesul de apă prin aplicarea unei hârtii absorbante, apoi se presează pe o
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 decembrie 2002 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi cerinţele de certificare pentru importul în România din tari terţe de Crassostrea gigas, în scopul repopularii pentru purificarea apelor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
incluzie intracitoplasmatici (cu diametrul de 1,2 - 2,4 æm) și care sunt sferici, denși și bazofili în faza precoce a infecției devin apoi neregulați și mai puțin bazofili în formă de virioni. Corpii de incluzie apar ocazional în epiteliile velare auxiliare esofagiene și orale, si mai rar în epiteliul mantalei. 3. Microscopia electronică Celulele epiteliale velare cu viroplasme, observate histologic sub formă de corpi de incluzie, formează particulele virale. Particulele virale au simetrie icosaedrica, diametru 228 ± 7 mm și o
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 decembrie 2002 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi cerinţele de certificare pentru importul în România din tari terţe de Crassostrea gigas, în scopul repopularii pentru purificarea apelor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
bazofili în faza precoce a infecției devin apoi neregulați și mai puțin bazofili în formă de virioni. Corpii de incluzie apar ocazional în epiteliile velare auxiliare esofagiene și orale, si mai rar în epiteliul mantalei. 3. Microscopia electronică Celulele epiteliale velare cu viroplasme, observate histologic sub formă de corpi de incluzie, formează particulele virale. Particulele virale au simetrie icosaedrica, diametru 228 ± 7 mm și o capsida compusă din două membrane cu dublu strat. Particulele virale complete posedă un miez dens, separat
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 decembrie 2002 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi cerinţele de certificare pentru importul în România din tari terţe de Crassostrea gigas, în scopul repopularii pentru purificarea apelor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
crescute și recoltate în apele naționale ale țării de origine; have been raised and harvested în the na'f7ional waters of the country of origin; 3. provin dintr-o zonă care a fost declarată liberă de Mikrocytos mackini și boală velara a stridiilor, conform metodelor și procedurilor de diagnostic stabilite în anexa numărul ÎI la Decizia Comisiei 95/352/CE, transpusa în legislația națională că "Normă sanitară veterinară stabilind condițiile de sănătate a animalelor și cerințele de certificare pentru importul din
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 23 decembrie 2002 care stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor şi cerinţele de certificare pentru importul în România din tari terţe de Crassostrea gigas, în scopul repopularii pentru purificarea apelor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
de la o etapă la alta sau chiar într-o aceeași etapă (între expunerea teoretică și întrebuințarea concretă în scris), cu diferite motivări. Un exemplu: în Proiectul de ortografie din 1904, prezentat de Titu Maiorescu, litera î trebuia să păstreze natura velară a consoanelor c și g; de aceea, în aceste contexte fonetice nu se va folosi litera î: „Sonul î se scrie cu î, însă acolo unde este imediat precedat de consoanele c și g se scrie cu î.” (Critice, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pluralul substantivelor feminine. Dezinența -i exprimă și pluralul unor substantive feminine cu dezinența -ă la singular, fiind impusă de structura fonetică a temei lexicale; primesc dezinența -i la plural majoritatea substantivelor (reprezentate de termeni lexicali vechi) cu tema terminată în velarele c, g (lunc-ă, dung-ă etc.), care se africatizează (lun¥-i, dun©-i etc.), în spiranta -ș (ușă-uși), în lichida r (urătură-urături, trăsătură-trăsături). Observații: Unele substantive feminine formate prin sufixul diminutival -ică exprimă pluralul prin dezinența -le, asemeni substantivelor de tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie simplă sau monomorfa, cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise: i, î, u (liniile orizontale ale triunghiului de mai sus); * locul de articulare: vocale anterioare (palatale) e, i; vocale mediane (centrale) a, ă, î; vocale posterioare (velare) o, u (liniile verticale ale triunghiului). Acestor criterii li se adaugă diferențierea, după labializare (rotunjirea sau nu a buzelor), a vocalelor labiale (labializate): o, u de vocalele nelabiale (nelabializate): a, e, i, î, ă. Contextual, sunt folosite și: * vocalele implicite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior limbile indo-europene, uralice și altaice. Sînt reconstituite și 203 rădăcini comune ale grupului proto-boreal228. Acest idiom arhaic ar fi avut și un fonem specific, pe care Andreev îl numește spiranta velara X. Un argument în favoarea existenței acestei macrofamilii este faptul ca distincția satem-centum, existentă în limbile indo-europene, apare, de fapt, și în limbile uralo-altaice. În grupul satem, răsăritean, al limbilor indo-europene există consoane palatalizate, în timp ce în grupul centum occidental aceste consoane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
345, 346, 355, 356, ~ arhaica 305, ~ clasică 305, ~ colocviala din Gibraltar (llanito) 323, ~ medievală 272, ~ primitivă 305, castiliana veche 272, creola ~ 114, 227, 228, 250, 291, 305,324, iudeo-~ (ladino, judesmo/djudezmo) 115, 117, 149, 269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil 29, ~ de limbă 29, 34, 35, 38, ~ discursiv-pragmatic 195 stilistic 195, registru ~ 195, 309 stilistica 26, 34, 79, 205, ~a limbii 35, 258, ~a respectului 243 structuralism 25, 29, 32, post~ 25
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1931; Robert West și Loon Kennedy, 1947; R. Husson, 1958; A. Luchsinger și Arnold, 1959, folosesc termenul de „nasonanță” care „poate fi produsă și din lipsa de coordonare dintre mișcările limbii și ale vălului” (85; p.337). Nefuncționalitatea sau insuficiența velară lasă ca o parte din aerul respirator să treacă prin cavitățile nasale, adăugând timbrului un sunet nasal. Alți autori includ rhinolalia în categoria dislaliilor, definind-o ca atare „datorită unei reale comunicări între cavitatea orală și cea nasală”. Astfel Herman
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasalizarea, nasonarea, deperdiția nasală, caracterizează sgomotele specifice care se suprapun sunetului fundamental vocal, tulburând secundar pronunția” (20; p.147;185; p. 38; 118; p.199). Shelton, Brooks, Youngstrome citați de Arnold, au demonstrat în 1964, raportul dintre gradul de închidere velară și calitatea articulației și au dovedit că ea nu este lineară (4; p.614). În plus interesantele lucrări ale lui Zwirner R. asupra fonometriei au ilustrat radiografic variațiile de poziție ale organelor fonatorii în timp ce sunetul emis pare invariabil auditorului (214
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]