121 matches
-
modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
fi fost recoltate din apele naționale ale țării de origine; ... c) moluștele trebuie să fie originare dintr-o zonă care a fost declarată de către autoritatea sanitară veterinară competența, liberă de mikrocitoza și de iridoviroza - cunoscută și sub denumirea de boală velara a stridiilor, în conformitate cu procedurile de eșantionare și metodele de diagnostic stabilite de anexă nr. 2 și în care nu există nici o altă boală importantă a moluștelor bivalve, cu excepția marteiliozei - Marteilia refrigerens - si bonamiozei - Bonamia ostreae; ... d) înainte de încărcare, moluștele vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
secțiuni pentru fiecare stridie. Stadiile de dezvoltare ale lui Mikrocystos, parazit intracelular de 2-3 æm diametru, pot fi observate în celulele țesutului conjunctiv vezicular de la periferia leziunilor, în celulele musculare și în hemocitele din interiorul leziunilor. b) Iridoviroza sau boala velara a stridiilor ... PREGĂTIREA ȘI EXAMINAREA PROBELOR PENTRU IRIDOVIRUS 1. Examenul citologic Se efectuează o secțiune prin glanda digestiva și branhii de-a lungul planului sagital; se absoarbe excesul de apă prin aplicarea unei hârtii absorbante, apoi se presează pe o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
incluzie intracitoplasmatici (cu diametrul de 1,2 - 2,4 æm) și care sunt sferici, denși și bazofili în faza precoce a infecției devin apoi neregulați și mai puțin bazofili în formă de virioni. Corpii de incluzie apar ocazional în epiteliile velare auxiliare esofagiene și orale, si mai rar în epiteliul mantalei. 3. Microscopia electronică Celulele epiteliale velare cu viroplasme, observate histologic sub formă de corpi de incluzie, formează particulele virale. Particulele virale au simetrie icosaedrica, diametru 228 ± 7 mm și o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
bazofili în faza precoce a infecției devin apoi neregulați și mai puțin bazofili în formă de virioni. Corpii de incluzie apar ocazional în epiteliile velare auxiliare esofagiene și orale, si mai rar în epiteliul mantalei. 3. Microscopia electronică Celulele epiteliale velare cu viroplasme, observate histologic sub formă de corpi de incluzie, formează particulele virale. Particulele virale au simetrie icosaedrica, diametru 228 ± 7 mm și o capsida compusă din două membrane cu dublu strat. Particulele virale complete posedă un miez dens, separat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
crescute și recoltate în apele naționale ale țării de origine; have been raised and harvested în the na'f7ional waters of the country of origin; 3. provin dintr-o zonă care a fost declarată liberă de Mikrocytos mackini și boală velara a stridiilor, conform metodelor și procedurilor de diagnostic stabilite în anexa numărul ÎI la Decizia Comisiei 95/352/CE, transpusa în legislația națională că "Normă sanitară veterinară stabilind condițiile de sănătate a animalelor și cerințele de certificare pentru importul din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri și timpuri verbale. Participii și gerunziu. - Adverbul. Clasificare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
modificată: 2 5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2 6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2 7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 2 8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2 9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2 10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2 11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2 12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
În fonetică, consoana oclusivă palatală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . În limba română apare ca un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și , variantele lor semivocalice sau i-ul nesilabic. Ca urmare, grupurile de litere ghe și ghi se pronunță cu varianta palatală a acestei consoane. Trebuie totuși remarcat că
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
nu are efect semantic asupra cuvintelor. În exemplele următoare transcrierea este fonetică (indicată de parantezele pătrate) și nu fonemică: "ghem" , "neghină" , "unghi" . Într-o transcriere fonemică se impune folosirea unui singur simbol pentru ambele sunete: , , "unghi" , etc. Diferența dintre consoana velară și cea palatală constă în locul de articulare diferit: în articularea palatală partea mijlocie a limbii atinge palatul (partea tare a cerului gurii), în timp ce articularea velară se produce prin atingerea rădăcinii limbii atinge vălul palatului (partea moale). Perechea surdă a acestui
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
fonemică se impune folosirea unui singur simbol pentru ambele sunete: , , "unghi" , etc. Diferența dintre consoana velară și cea palatală constă în locul de articulare diferit: în articularea palatală partea mijlocie a limbii atinge palatul (partea tare a cerului gurii), în timp ce articularea velară se produce prin atingerea rădăcinii limbii atinge vălul palatului (partea moale). Perechea surdă a acestui sunet este consoana oclusivă palatală surdă .
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
eficiente strategii evolutive. Se fac cercetări cu privire la proprietățile și posibilele utilizări ale proteinei fibroase din mucusul Myxinilor, mai ales ca o alternativă regenerabilă la produse sintetice, în prezent fabricate din petroleum. Myxinii respiră absorbind apă în faringele lor, după camera velară. Apa ajunge la branhiile interne, în număr de 5-10 perechi (depinde de specie) Ochiul Myxinilor, care nu are nici cristalin, nici mușchi extraoculari. Are trei nervi cranieni motori (III, IV, VI). Ochiul lor este semnificativ pentru evoluția ochilor complecși. Nu
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
vocalic al arabei constă numai din trei foneme (/i/, /u/ și / a/), aceasta influențează vocalele franceze în următoarele moduri: /R/ se poate realiza ca [ʁ] (fricativă uvulară sonoră), [ʀ] (vibrantă uvulară), [r] (vibrantă alveolară), [ɾ] (bătută alveolară) sau [x] (fricativă velară surdă), în funcție de poziția consoanei și de factori sociologici (vârsta, sexul, mediul social al vorbitorului). Împrumuturi există în franceza din Magreb din mai multe limbi, unele pe tot teritoriul, altele numai în anumite țări. Printre acestea sunt și cuvinte care au
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
prin sufixe, și de asemenea prin articole hotărâte sau nehotărâte. Din punctul de vedere al prozodiei, suedeza prezintă atât accent prozodic cât și aspecte tonale. Suedeza este foarte bogată în vocale și este de asemenea notabilă pentru existența consoanei fricative velare dorsopalatale surde, ce reprezintă un fonem forte variabil. Suedeza este o limbă indo-europeană și face parte din familia limbilor germanice de nord, cunoscute și sub denumirea de limbi scandinave. Din punct de vedere lingvistic, ea aparține ramurii estice a limbilor
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
specifice suedezei centrale în noua Biblie. Câteva schimbări importante a sunetelor în timpul perioadei suedezei moderne au fost reprezentate de asimilarea graduală a câtorva grupuri diferite de consoane în fricativa iar apoi în . De asemenea, s-a produs și transformarea consoanelor velare și în consoana palatală și înainte de vocală anterioară. Fricativa velară sonoră a fost transformată în oclusiva velară sonoră . Între secolele XIII și XX, existau unele comunități vorbitoare de suedeză în Estonia, în special în insule (de exemplu pe insulele Hiiumaa
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
sunetelor în timpul perioadei suedezei moderne au fost reprezentate de asimilarea graduală a câtorva grupuri diferite de consoane în fricativa iar apoi în . De asemenea, s-a produs și transformarea consoanelor velare și în consoana palatală și înainte de vocală anterioară. Fricativa velară sonoră a fost transformată în oclusiva velară sonoră . Între secolele XIII și XX, existau unele comunități vorbitoare de suedeză în Estonia, în special în insule (de exemplu pe insulele Hiiumaa, Vormsi, Ruhnu, cunoscute în suedeză ca "Dagö", "Ormsö" și respectiv
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
reprezentate de asimilarea graduală a câtorva grupuri diferite de consoane în fricativa iar apoi în . De asemenea, s-a produs și transformarea consoanelor velare și în consoana palatală și înainte de vocală anterioară. Fricativa velară sonoră a fost transformată în oclusiva velară sonoră . Între secolele XIII și XX, existau unele comunități vorbitoare de suedeză în Estonia, în special în insule (de exemplu pe insulele Hiiumaa, Vormsi, Ruhnu, cunoscute în suedeză ca "Dagö", "Ormsö" și respectiv "Runö") de-a lungul coastei Mării Baltice, comunități
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
consoană sonoră și nu are o pereche surdă. Trebuie remarcat că deși litera "N" din limba română se citește în cele mai multe cazuri există și excepții, de care vorbitorii nativi nu sînt conștienți. Atunci cînd "n" este urmat de o consoană velară, în particular și , în loc de se pronunță consoana nazală velară . Astfel litera "n" din cuvintele "Ana" și "Anca" se pronunță în locuri complet diferite, alveolar în primul caz și velar în al doilea. Totuși varianta de "n" pronunțată depinde exclusiv de
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
remarcat că deși litera "N" din limba română se citește în cele mai multe cazuri există și excepții, de care vorbitorii nativi nu sînt conștienți. Atunci cînd "n" este urmat de o consoană velară, în particular și , în loc de se pronunță consoana nazală velară . Astfel litera "n" din cuvintele "Ana" și "Anca" se pronunță în locuri complet diferite, alveolar în primul caz și velar în al doilea. Totuși varianta de "n" pronunțată depinde exclusiv de sunetul care urmează și nu poate determina sensul cuvintelor
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana este sonoră și
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite. Locul său de articulare este dublu, pe de o parte în zona velară și pe de alta la nivelul labial. Simbolul său fonetic este . Consoana este sonoră și nu are o pereche surdă. În limba română nu există o literă separată pentru acest sunet, el se notează cu litera U la fel ca
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
O analiză fonetică va stabili totuși că sunetele inițiale din cuvintele amintite nu sînt identice, ele fiind articulate în locuri diferite pe calea vocală: "h" din "haină" este o consoană fricativă laringală notată "fonetic" , "h" din "heliu" este consoana fricativă velară , iar "h" din "hidră" este consoana fricativă palatală . Astfel de sunete care sînt diferite fonetic, dar identice fonemic, se numesc alofone. A se observa de asemenea că transcrierea sunetelor se face cu bare oblice atunci cînd se analizează perceperea lor
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
În fonetică, consoana nazală velară este un sunet consonantic care apare în unele limbi. Simbolul său fonetic este (a nu se confunda cu alte simboluri asemănătoare: , sau ). În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]