31 matches
-
pelamis - Pălămidă: Sarda sarda - Ton cu înotătoare galbene: Thunus albacares - Ton negru de Atlantic: Thunus atlanticus - Ton de Mediterana: Euthymus spp. - Ton roșu din sud: Thunus maccoyii - Auxide: Auxis spp. - Plătică de mare (castaniola): Bramidae - Marlini: Tetrapturus spp.; Makaira spp. - Velari: Istiphorus spp. - Pește-spadă: Xiphias gladius - Zărgan de Atlantic: Scomberesox spp.; Cololabis spp. - Corifenă mare; corifenă mică: Coryphaena hippurus; Coryphaena equiselis - Rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae Rhincodon typus; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae - Cetacee (balene și marsuini): Physteridae; Belaenopteridae; Balenidae; Eschrichriidae
jrc5266as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90435_a_91222]
-
cu coadă galbenă Limanda ferruginea 3LNO Mari migratori Pești-spadă Xiphias gladius Oceanul Atlantic/Oceanul Indian/Oceanul Pacific/Marea Mediterană Toni (ton Albacora, ton dungat, ton obez, ton alb, ton roșu) Thunnus albacares; Katsuwonus pelamis; T. obesus; T. alalunga; T. thynnus Oceanul Atlantic/Oceanul Indian/Oceanul Pacific/Marea Mediterană Velari Oceanul Atlantic/Oceanul Indian/Oceanul Pacific/Marea Mediterană Toni, pălămide, bonite Euthynnus, Sarda, Auxix Oceanul Atlantic/Oceanul Indian/Oceanul Pacific/Marea Mediterană Rechini Oceanul Atlantic/ Oceanul Indian/Oceanul Pacific/Marea Mediterană Copace FAO 34 Merluciu Merluccius spp. Atlanticul Central și de Est Caracatiță Octopus vulgaris Maroc-Senegal Crevetă de adâncime Parapenaeus longirostris Maroc-Guineea-B
jrc4736as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89902_a_90689]
-
de fixator. Probele sunt apoi prelucrate după metodele histologice convenționale. Mai mulți coloranți nespecifici permit evidențierea corpusculilor iridovirali interni, cum ar fi hemalaun-eozina, colorantul tricromic al lui Masson și alții. Se recomandă examinarea a două secțiuni pentru fiecare stridie. Epiteliul velar ciliat cu corpi de incluzie intracitoplasmatici (cu diametrul de 1,2 - 2,4 æm) și care sunt sferici, denși și bazofili în faza precoce a infecției devin apoi neregulați și mai puțin bazofili în formă de virioni. Corpii de incluzie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
în apele naționale" și în care nu există nici o altă boală importantă a moluștelor bivalve, alta decât marteilioza (Marteilia refringens) și bonamioza (Bonamia ostreae); originate în a zone which hâș been declared free of the diseases Mikrocytos mackini and Oyster Velar Velum Disease, în accordance with the diagnostic methods and procedures laid down în Annex ÎI of Commission Decision 95/352/EC, transposed în național legislation aș "Sanitary veterinary norm laying down the animal health condițions and the certification requirements for
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148868_a_150197]
-
listao: Katsuwonus pelamis - Pălămidă: Sarda sarda - Ton cu înotătoare galbene: Thunnus albacares - Ton negru de Atlantic: Thunnus atlanticus - Ton mic: Euthynnus spp. - Ton roșu din sud: Thunnus maccoyii - Auxide: Auxis spp. - Plătică de mare: Bramidae - Marlini: Tetrapturus spp., Makaira spp. - Velari: Istiophorus spp. - Pește-spadă: Xiphias gladius - Zărgan de Atlantic: Scomberesox spp., Cololabis spp. - Corifenă mare; corifenă mică: Coriphaena hippurus, Corriphaena equiselis - Rechini: Hexanchus griseus, Cetorhinus maximus, Alopiidae, Rhincodon typus, Carcharhinidae, Sphyrnidae, Isuridae, Lamnidae - Cetacee (balene și marsuini): Physeteridae, Belaenopteridae, Balenidae, Eschrichtiidae
jrc5392as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90562_a_91349]
-
Ton negru de Atlantic Euthynnus alletteratus Ton mic Katsuwonus pelamis Ton dungat sau listao Sarda sarda Pălămidă Auxis thazard Auxide Orcynopsis unicolor Pălămidă argintie Acanthocybium solandri Macrou de India Scomberomorus maculatus Macrou de Atlantic Scomberomorus cavalla Macrou regal Istiophorus albicans Velari de Atlantic Makaira indica Marlin negru Makaira nigricans Marlin albastru Tetrapturus albidus Marlin alb Xiphias gladius Pește-spadă Tetrapturus pfluegeri Marlin Scomberomorus tritor Macrou din Africa de Vest Scomberomorus regalis Macrou regal Auxis rochei Ton negru Scomberomorus brasiliensis Macrou de Brazilia ANEXA III
jrc5392as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90562_a_91349]
-
sensibile Haplosporidiosis Haplosporidium nelsoni Haplosporidium costale Crassostrea virginica Crassostrea virginica Perkinosis Perkinsus marinus Perkinsus olseni Crassostrea virginica Haliotis rubra H. loevigata Mikrokytosis Mikrokytos mackini Mikrokytos roughleyi Crassostrea gigas O. edulis O. puelchana O. denselomellosa Tiostrea chilensis Saccostrea commercialis Iridovirosis Oyster velar virus Crassostrea gigas Marteiliosis Marteilia sidneyi Saccostrea commercialis 1 JO C 285, 13.10.1994, p. 9. 2 JO C 109, 01.05.1995, p. 2. 3 JO L 46, 19.02.1991, p. 1. Directivă modificată ultima dată de
jrc2759as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87914_a_88701]
-
Sibilants. În plus în timpul secolelor 17 și 18 dialectele centrale și cele vestice a limbii Galiciene au dezvoltat o pronunnție a lui /ɡ/ asememănătoare consoanelor surde(un fenomen numit gheada). This may be glottal [h], pharyngeal [ħ], uvular [χ], or velar [x]. În secolele 20 și 21 spaniola a cunoscut o nouă schimbare în care consoana laterală / ʎ / a ajuns să fie pronunțată ca o consoană surdă / ʝ / (a se vedea yeísmo). Această fuziune a influențat oarecum alte dialecte vorbite în
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
conform unor filologi germani din germanicul „*burg” care înseamnă loc central. Acesta probabil că a dat goticul „baúrgs”-„castel, citadelă”. Alte cuvinte similare sunt „burg”, „burgh”, „burc(h)”, „burk”, „bureg”, „buruc”, „purg” și „purch”. În proto-germanică sunetul /g/ era un velar sau un palatal fricativ la fel ca și „g” din spaniolul „agua” („apă”). „*Burg” ar putea proveni din proto-indo-europeanul „*bhurgh-”. Între anii 12 î.H. și 9 î. H., guvernator al Germaniei era Drusus, fiul vitreg al lui Augustus. În
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
logo-grafice (cum ar fi Hanja), silabice (cum ar fi Kana) sau segmentare (sisteme de scriere alfabetice cum ar fi cel latin). Hangeul merge și mai departe în anumite cazuri, indicând caracteristici distinctive cum ar fi locul de articulare (labial, coronal, velar, sau glotal), modul de articulare (ocluziv, nazal, sibilant, aspirat) pentru consoane și iotația (un sunet i precedent), i-mutația sau clasa armonică pentru vocale. De exemplu, ㅌ este compus din trei liniuțe, fiecare având o semnificație aparte. Liniuța de sus
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
nu sînt conștienți. Atunci cînd "n" este urmat de o consoană velară, în particular și , în loc de se pronunță consoana nazală velară . Astfel litera "n" din cuvintele "Ana" și "Anca" se pronunță în locuri complet diferite, alveolar în primul caz și velar în al doilea. Totuși varianta de "n" pronunțată depinde exclusiv de sunetul care urmează și nu poate determina sensul cuvintelor, altfel spus nu există nici o pereche de cuvinte care să difere "numai" prin acest sunet, deci cele două variante sînt
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
limba română ar avea o ortografie fonetică în sens strict, în locul literei "n" din cuvintele "bandă" și "bancă" ar trebui folosite litere diferite, pentru că fonemul se realizează în cele două cuvinte ca sunete diferite: un alveolar în "bandă" și un velar în "bancă". Ortografii fonetice propriu-zise sînt de exemplu transcrierile fonetice precise. Totuși, pentru notarea curentă în scris a unei limbi o asemenea precizie nu este necesară, încît se folosesc ortografii fonemice, nu fonetice. În limbajul curent, o limbă în care
Ortografie fonemică () [Corola-website/Science/302243_a_303572]
-
În limba română apare ca alofon al consoanei nazale alveolare atunci cînd aceasta este urmată de o consoană velară sau de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt distincte întrucît au un loc de articulare complet diferit, unul velar și celălalt alveolar. Din punct de vedere fonologic însă, în limba română ele sînt percepute ca unul și același fonem, deci înlocuirea unuia cu celălalt nu poate produce schimbarea sensului cuvintelor. De exemplu, cuvintele "Ana" și "Anca" se pronunță și
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
inițială; e și o apar mai rar și nu sînt totdeauna foneme distincte); la consoane număr mare de puncte articulare (rareori sub 4, uneori chiar 7). Limbile australiene dau o impresie auditiva caracteristică, la cre contribuie și frecvența lui η velar la inițială de silaba și de cuvînt. Accentul, plasat mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
271) aceste manifestări se clasează în sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Rhinolalia se construiește astfel cu o simptomatologie specifică în anomaliile congenitale și dobândite ale organelor periferice ale vorbirii, determinată de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență se repercutează și asupra elementelor de articulare neafectate, antrenând tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Sistemul fonologic normal - la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formate exclusiv din nasalele m, n și vocale chiar dacă în intenția copilului este de a imita silabele ta-ta, da-da, pa-pa. Imitația și perfecționarea progresivă ce are loc în mod firesc la copilul normal, stagnează la copilul cu defect velar amplificând dificultățile de emisie a sunetelor. În literatura de specialitate se observă două puncte de vedere opuse: pentru unul învățarea se face printr-un proces gradat de la simplu la complex, pentru altul echipamentul fonetic original al individului este foarte larg
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
multe elemente, de unde eficacitatea ei în ceea ce privește studiile de limbă și vorbire” (1; p.6). Aplicată la studiul tulburărilor instrumentale ne dă posibilitatea de a stabili elementele generale și specifice unei categorii de subiecți, constrânși să adapteze funcția fonetică la defectul velar, prin acte compensatorii, în scopul combinării de semne, cât mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare diversitate. Astfel, a fost necesar un studiu statistic al fenomenelor dislalice pentru a extrage ponderea lor pentru fiecare fonem, precum și cantitatea informației transmisă de mesaj. Din acest punct de vedere, scopul unui sistem este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ele sunete, litere etc. se repetă cu o frecvență determinată într-o limbă dată, limba fiind formată dintr-un cod limitat probabilistic, care utilizează anumite reguli combinatorii” (1; p.9). 5.1. Aspecte fonetice și fonologice specifice. Copilul cu defect velar congenital exceptează de la aceste reguli, nereușind să efectueze forma și articularea fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit grad de neinteligibilitate a mesajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
găsim că este de 1,8 ori (1,81/0,998) mai ridicat în cadrul categoriei de subiecți ce beneficiază de influența psihoafectivă a mediului familial în procesul complex de formare și dezvoltare a vorbirii corecte, în pofida dificultăților impuse de defectul velar. Învățarea limbii și limbajului se face sub influența directă a modelelor explicite pe care le oferă mediul ambiant cu o anumită încărcătură afectivă și sub aceasta actul compensator are posibilități multiple. Adesea, conflictul care se naște în momentul apariției copilului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de 2-3 ori pe zi cu excitații electrice simultane pentru a provoca mișcări active. Masajul electric simultan pentru a provoca mișcări active. Masajul electric pe care l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o condiție esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Odată deprins, sunetul r are calitatea că nu se pierde niciodată. Fonemul r obișnuit se produce prin vibrarea vârfului limbii, dar mai există și alte variante: r labial - produs prin vibrarea buzelor, și r velar îgraseiat) - emis prin vibrarea vălului palatin lipit de peretele posterior al laringelui. Fonemul r anterolingual are un caracter distinct care asigură transparență sunetelor învecinate prin ușurința de transfer interfonemic al articulării, pe când fonemul r articulat labial sau velar crează o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și r velar îgraseiat) - emis prin vibrarea vălului palatin lipit de peretele posterior al laringelui. Fonemul r anterolingual are un caracter distinct care asigură transparență sunetelor învecinate prin ușurința de transfer interfonemic al articulării, pe când fonemul r articulat labial sau velar crează o dificultate în legătura interfonematică și îngreunează inteligibilitatea. Deprinderea vibrației linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]