54 matches
-
vase. La început, derivate din galera antică greacă și romană și din drakkar-ul viking, vasele au evoluat spre ceea ce am putea numi o paradigmă navală occidentală. Ea s-a definit, în primul rând, prin mărirea corpului principal, introducerea suprastructurilor, complicarea velaturii și apariția unor catarge suplimentare. Istoria navigației occidentale, între secolele al XV lea și al XIX-lea, a însemnat, pe lângă progresul tehnologic al instrumentelor de orientare pe mare și umplerea golurilor teritoriale de pe hărți, perfecționarea treptată a obiectelor plutitoare. De la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
spre alte lumi, navele occidentale s-au adaptat, începând cu sec. XV, unor voiaje de luni și ani de zile, cu săptămâni în care nu acostează la niciun țărm. Spațiul interior trebuia mărit, pentru locuire și depozitare, iar arborada și velatura au devenit mai complicate, mai flexibile și mai eficiente. Bordurile s-au înălțat, au apărut suprastructuri la pupa și prova, pentru cabine, s-a ivit bompresul (catargul orizontal de deasupra etravei), velele au fost puse pe vergi transversale, s-au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
supremația militară, în epocă. În Mediterana, galera a fost concurată până la începutul secolului al XVII-lea de vasele engleze și nordice numite de italieni bertoni : semănau cu galerele, dar erau mai robuste, cu bordaj înalt, navigând cu trei catarge și velatură pătrată. Deși voluminos, galionul a fost, în secolul al XVI lea, cea mai reprezentativă navă care a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la teugă și dunetă și catarge lungi, alcătuite din trei arboreți asamblați unul în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în secolul al XVI lea, cea mai reprezentativă navă care a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la teugă și dunetă și catarge lungi, alcătuite din trei arboreți asamblați unul în continuarea celuilalt, cu gabie circulară, cu velatură pătrată pe trinchet și arborele mare și triunghiulară pe artimon, cu 2-3 punți și cârmă-pană, manevrată cu eche, din interior, galionul a făcut trecerea de la vechile corăbii alungite spre cele noi, mai voluminoase. El a constituit o nouă paradigmă navală
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
focurile (vele triunghiulare, la bompres), randa (velă trapezoidală, la artimon, care a înlocuit, treptat, la catargul din spate, vela triunghiulară latină), velastraiurile (vele triunghiulare și trapezoidale, suspendate între catarge) și aripile de zburător (vele adău gate suplimentar, la capătul vergii). Velatura era dispusă, în principal, pe trei etaje, pe primii doi arbori, trinchetul și catargul central : începând de sus - zburătorul, gabierul și vela mare. Doar artimonul, de obicei mai scund, avea doar gabierul și randa. Castelele de la prova și pupa și-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă 3. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire a pirateriei occidentale, au apărut aceste tipuri contribuit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la bord și, din motive de spațiu, nici un echipaj numeros. Goeleta, brigantina, sloop-ul, schooner-ul, bricul, corveta erau astfel de vase, cu o construcție suplă, cu pescaj mic, fără suprastructuri sau cu suprastructuri joase, cu câte un catarg-două și o velatură simplă. Au fost puțini pirații care au folosit corăbii de mare tonaj, cu trei catarge, mai multe punți și suprastructuri. Între secoleleal XVII-lea și al XIX-lea, epoca de înflorire a pirateriei occidentale, au apărut aceste tipuri de nave
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
aceste tipuri de nave mici și mijlocii, foarte fiabile, capabile să ancoreze în ape scăzute, dar să navigheze și în larg, timp îndelungat, suple și elegante, cu 10-15 tunuri, având două catarge și bompres lung, pe care se putea ridica velatură pătrată și triunghiulară. Mai apăreau, uneori, tunuri mici, pivotante, cu bătaie scurtă și calibru redus, montate suplimentar pe stâlpi, pe copastie. Dintre toate, cel mai des folosit era, totuși, sloop-ul, o corabie rapidă, de aproximativ 30-35 de tone (pentru comparație
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sloop-ul și brigantina au fost, după cum se vede, cel mai des întâlnite corăbii în acțiunile piraților, peste Atlantic, în secolul al XVIII-lea. Diferența între ele și celelalte vase mici - goeleta, bricul - nu e semnificativă, ea ține îndeosebi de felul velaturii și ansamblul punții. Goeleta nu ar avea vele pătrate, ci doar aurice (rande trapezoidale), deși se pot întâlni și goelete cu vele pătrate pe catargul din față (trinchet), la fel cum sloop ul poate. Obiecte necesare : hartă a Caraibelor din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sloop-ul și brigantina au fost, după cum se vede, cel mai des întâlnite corăbii în acțiunile piraților, peste Atlantic, în secolul al XVIII-lea. Diferența între ele și celelalte vase mici - goeleta, bricul - nu e semnificativă, ea ține îndeosebi de felul velaturii și ansamblul punții. Goeleta nu ar avea vele pătrate, ci doar aurice (rande trapezoidale), deși se pot întâlni și goelete cu vele pătrate pe catargul din față (trinchet), la fel cum sloop ul poate. Obiecte necesare : hartă a Caraibelor din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
hartă a Caraibelor din secolul al XVIII-lea, instrumente medicale folosite între secolele al XVII-lea-al XIX-lea, jurnal de bord, cufăr, octant, busolă-compas, sticle de alcool (commons.wikimedia.org) avea și două catarge, ca bricul sau brigantina, cu velatură mixtă. Sloop-ul și schooner-ul ar fi mai mici decât goeleta, iar aceasta mai mică decât bricul și, de regulă, nici unele nu au dunetă sau teugă. Cert e că dimensiunea redusă a vasului și simplitatea arboradei asigurau atât viteza și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sunt, de asemenea, specifice secolului al XVIII-lea. Pirații care scăpaseră din confruntarea de la cârciuma Admiral Benbow au fugit cu un cutter sau cu un lugger, conform terminologiei originale din roman, o ambarcațiune mică, ușoară, cu un singur catarg și velatură mixtă, asimilabilă unui sloop, corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin velatura mai numeroasă, pătrată și triunghiulară, o mai bună manevrabilitate, combinată cu necesitățile transportului îndelungat, asigurat de un corp mare. Tot la Nesebar apar și galerele, vase lungi, cu o vele triunghiulare și rame, vase prezente, de pildă, într-o tabără
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Principatelor, în secolele al XVII-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
primplan, ceea ce pare să fi fost pierdut, bătălia cu timpul. Dar și această refacere este una tragică, pentru că chipul rămâne neschimbat, iar rememorarea sugerată poate fi un parcurs dureros spre sertarele memoriei, în care se închid semnele luminoase ale tabloului. Velatura întunecată a lucrărilor este străfulgerată uneori de semne care pot fi citite în grilă simbolică, cum este acela al spiralei pe care s-ar înălța cuvintele în poemă, ori ar coborî înlăuntrul ei. Sugestia rătăcirii în labirint este, însă, permanent
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
memorabil lupanar din Cádiz, o dimineață fără greșeli în fața mormântului lui Ibn’Arabi într-o suburbie a Damascului, trupul Manuelei întins printre trestiile din Doñana, cafeneaua aceea din Bogotá unde mergeam adesea cu prieteni care au murit, gemânda încordare a velaturii în volta aceea înainte de primul naufragiu... Asemenea lucruri simple și minunate. Dar din toate acestea ce-aș mai putea salva, păstrând în amintire după atât de volubilele apariții ale uitării? Nimic decât o umbră încrucișându-se în noapte cu umbra
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
aceea! Nici un copil, niciodată, nu ajunsese până la corabia din marele golf de dincolo de dig. Îi auziseră doar pe părinți vorbind, când se adunau mai multe rubedenii în jurul mesei. Barcazul eșuat acolo dinainte de primul război era una dintre ultimele nave cu velatură, la care se adăugase mai târziu, e drept, și o mașină cu aburi. Tocmai cazanul ei sărise-n aer, nu se știe cum, pe ruta spre Rotterdam, ucigând câțiva marinari și scufundând nava pe jumătate în marea puțin adâncă. Celor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și jucînd cărți. Japonezii beau bere În ghereta de pază. Sute de stele sclipeau deasupra rîului Yangtze și, odată cu ele, luminile de navigație ale avioanelor militare. La vreo trei kilometri spre nord, dincolo de linia movilelor funerare, Jim văzu luminile de pe velatura unui cargou japonez care se Îndrepta spre largul mării, suprastructura lui albă plutind ca un castel peste cîmpurile fantomatice. Un miros putred se ridică dinspre una dintre misionare. Soțul ei ședea lîngă ea pe podea, sprijinindu-se de picioarele doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
el, în scurtă vreme. Îți reții pornirea de a duce o înghițitură de apă la buzele-ți uscate. Ți-ai uscat degetele din nou, cu grijă, ca să poți păstra strînsoarea pe vîslă. Ai potrivit opritoarele pe întinzător, în locașul pentru velatură. Totul este întins. Soarele arde. Pe mîinile și pe degetele tale, care, din nou, apucă strîns lemnul vîslei. Pe umerii tăi, pe care i-ai adus aproape de genunchi. Îți miști șoldurile cu grijă, ca să păstrezi barca în echilibru, barca se
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Îi reținu atenția: menajera găsise În camera lui PM un obiect ciudat. Armelle le-o luă Înainte conducîndu-i În camera soțului ei și le arătă, așezat Îndărătul ușii, un zmeu mare. Pe o armătură ușoară, construcția avea un soi de velatură pe care era desenat chipul unei femei cu plete lungi, cu ochi Mari, verzi, Într-un giulgiu opalescent, cu gîtul tăiat vopsit În roșu sîngeriu. - Dar... Nu e asta fantoma care te-a doborît pe faleză? zîmbi Marie. Lucas nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ochi Mari, verzi, Într-un giulgiu opalescent, cu gîtul tăiat vopsit În roșu sîngeriu. - Dar... Nu e asta fantoma care te-a doborît pe faleză? zîmbi Marie. Lucas nu dădu atenție notei de umor, În schimb Îi vîrÎ sub nas velatura, arătîndu-i găurile din țesătură. - Și astea ce-s? Șase găuri de glonț, toate la țintă! Armelle, care nu pricepea nimic, se agita În jurul lor cerșind explicații. Lucas o fulgeră cu privirea. - Chiar vrei să-ți spun ce Înseamnă? Înseamnă dovada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]