17 matches
-
vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă albă), "Narcissus stellaris, Narcissus radiiflorus" (coprine) sau "Narcissus seriotinus". În arealul "Poienii
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
arbori, arbuști, ierburi și flori specifice zonei depresionare a Transilvabiei. Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia) și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă - stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
veritabilă plută de piatră spre obârșii. Dar nu în mod simplist. Mai întâi, desprinderea se face prin multe și obișnuite "întâmplări" (cam ca la noi, cu găina care naște pui vii): o femeie lovește în pământ cu o nuielușă de velniș și atunci câinii care în acea localitate erau "din moși strămoși" muți, încep să latre. Un bărbat ridică o piatră de pe țărm și o aruncă în mare: piatra era însă foarte mare și distanța la care a aruncat-o, incredibilă
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
perceperea amănuntelor prin "oameni normali", sporește bugetul de credibilitate al parabolei. Până unde putea autorul să-și permită însoțirea derivei? Până undeva în larg. Moartea unuia dintre personajele premonitorii și înmormântarea sa simbolică (i se înfige la căpătâi nuielușa de velniș) are menirea unei reînsămânțări a solului iberic cu darul fanteziei, căutării, cultivării fantasticului. José Saramago. Pluta de piatră. Traducere și note de Mirela Stănciulescu. Posfață de Mioara Caragea. Seria de literatură universală a Bibliotecii Polirom, coordonată de Denisa Comănescu. Editura
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
STB 63. Stejar pufos STP 64. Stejar roșu STR 65. Taxodium TA 66. Tei argintiu TE 67. Tei frunză mare TEM 68. Tei pucios ȚEP 69. Tisa ȚI 70. Tuia TU 71. Ulm câmp ULC 72. Ulm munte ULM 73. Velniș ULV 74. Vișin turcesc VIT Anexă 4 ANEXĂ 4 ------- la metodologie -------------- Detalii referitoare la informațiile de caracterizare generală a sondajului D.S. Se înscrie denumirea județului de pe raza direcției silvice și codul acestuia, identificate în tabelul de mai jos: ─────────────────────────────────────── Județul Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
așa se spune nu?, În zona portugheză -, chiar și-n cazul de față, unde n-a avut ce face decît să traducă ce era deja scris, Păcat, Încheie cîinele. Și Joana Carda trase o linie pe pămînt cu nuiaua de velniș. *José Saramago, Peștera, Editura Polirom, 2005. UN SOCIALIST ÎN PIRAMIDĂ* NUME: Amenhotep, schimbat apoi În Akhenaton. PORECLĂ: Ereticul. SEX: nici bărbat nici femeie. ESTETICĂ: scîrbos. PĂRINȚI: Amenhotep al III-lea și Marea Regină Tiye. FRAȚI: Tuthmes (care moare repede) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
făceau frecții cu un prosop rece și un masaj energic din cap până În picioare. Benefice În caz de paralizii ale diferitelor organe și eficiente sunt cu tinctură de traista ciobanului, macerată În alcool (spirt medicinal sau rachiu). Se fierb leuștean, velniș și slăbănog și se fac spălături sau se pun comprese pe frunte. Se fac frecții pe zona bolnavă cu spirt de camfor și se Învelește cu o țesătură sau flanelă de lână. EPILEPSIE Boală cunoscută și sub numele de samcă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]