145 matches
-
impersonal" pentru papalitate 76, a fost foarte îndurerat în Considerațiile lui asupra Discursurilor lui Machiavelli să arate extinderea la care ideile lui Machiavelli erau în afara sau în contextul începutului de secol XVI. Astfel, Guicciardini a susținut că guvernările florentine și venețiene nu au fost slăbite ci întărite prin lărgirea jurisdicțiilor lor și prin "internalizarea" vecinilor 77. Machiavelli, am văzut, a privit supunerea imediată a puterilor vecine că mecanism de creare a unor limitări prompte și inutile a expansiunii unei republici. Chestiunile
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
jurisdicții pentru a asculta plângerile referitoare la conduită rectorilor florentini. Însă măsură nu a fost niciodata adoptată, deși a fost prezentată de mai multe ori. Discuțiile înregistrate în consulte în decembrie 1495 și ianuarie 1497 clarifica faptul că o magistratură venețiana de apel, cunoscută sub numele de Auditori Novi, instituită în 1410 și reformata în 1492, furniza modelul pentru propunerea florentina 72. Era mândria sistemului judiciar venețian că judecătorii săi de apel să călătorească în mod regulat în zonele supuse pentru
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui. A sa De origine urbis Venetiarum rebusque ab ipsa gestis historia [Istoria Originii și Realizările Orașului Veneția], nu prea era la înălțimea modelului anunțat, dar respingea o serie de legende frumoase cu privire la fondarea orașului. Era justificată, de asemenea, regula venețiana ținând de imperiul ei maritim și de statul ei terraferma susținând că armonia internă excepțională a cetățenilor Veneției le impunea obligația de a exclude alte persoane care nu fuseseră atât de binecuvântate 36. De origine urbis Venetiarum rebusque ab ipsa
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
thirteen colonies, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1959. 17 Observație personală. A se observă, totuși, ca în cartea Bouwsma, Venice, cît., p. xiii, autorul atribuie prima propunere lui Baron. Deși unii au preferat să citească această carte că o versiune "venețiana" a Crizei lui Baron (de exemplu R. Pecchioli, Dal "mito" di Venezia all'"ideologia americană": itinerări e modelli della storiografia sul repubblicanesimo dell'eta modernă, Marsilio, Veneția, 1983), operă a fost scrisă cu scopul de a verifica validitatea faimoasei teze
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1390-1460, Princeton University Press, Princeton, 1963, p. 177, care tratează cariera lui Manetti la pp. 176-191. 73 Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966, pp. 246, 259, 269 and 277. 74 Despre ambasada venețiana a lui Manetti, vezi Nadia Lerz, "Îl diario di Griso di Giovanni", Archivio storico italiano, CXVII, 1959, pp. 247-278; și Francesca Trivellato, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în pragul prăbușirii, unde "domnește numai teroarea inchizitorilor și legea plăcerii". Având o descendență picarescă, Pietro Gralla a fost corsar, rob la galeră, sclav, pilot de corabie, cunoscător a mai multor limbi, conte roman, cavaler de Malta, comandant al flotei venețiene slăbită, atacată de pirații mării. Iubirea pentru Alta este totală, ea fiind monada: "Iar deasupra lor, a tuturor celorlalte femei, ești tu, monada mea care mi-ai descoperit iubirea". Pentru el, Cellino, descendentul dintr-o ilustră familie venețiană este un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fața arsă de soare și fruntea palidă, îmbrăcați în negru, cu haină și vestă, cu lanțul de la ceas petrecut peste pântece; fete mergând pe jos sau pe bicicletă, îmbrăcate aproape ca la noi, care ar fi putut fi luate drept venețiene sau din Abruzzi. Capre, oi, vaci, porci, găini". După ce are surpriza să vadă și o cămilă încărcată cu saci, tot în acel perimetru, Primo Levi, aproape șocat, continuă: "La fel de duplicitar ne sună în urechi limba locului: rădăcini și desinențe cunoscute
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
guvernului se întâlnesc pentru a lua o decizie importantă. Loredano, membru al Consilului și prietenul său Barbarigo sosesc. Cei doi observa că Dogele, desi calm și seren, i-a precedat în încăperea de consiliu: înainte de a intra, toți proslăvesc justiția venețiana. Adus din închisoare, Jacopo Foscari, fiul Dogelui, așteaptă să fie citat în fața Consiliului: el își salută Veneția lui iubita pe care nu a mai revăzut-o de mult timp deoarece fusese exilat și izgonit din oraș (Dal più remoto esilio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a ajuns cu o zi după moartea lui, care survenise în exil. Tatăl său, îndureratul Doge, a murit 7 luni mai tarziu. Soția Dogelui Francesco Foscari, Marină Neni (mama lui Jacopo), a refuzat să permită înhumarea corpului defunctului de către Republică Venețiana pe motivul că același stat a provocat atâtea nedreptăți familiei sale, încât nu avea dreptul moral să se ocupe de înmormântare și a declarat că va suporta cheltuielile de înmormântare, chiar dacă ar fi să se vândă pe ea însăși pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
repetiții. Teatrul La Fenice l-a forțat pe Verdi și pe Piave (acesta din urmă în calitatea sa de director al premierei) să abandoneze plasarea acțiunii în contemporaneitate și să o relocheze înspre anul 1700. Este adevărat că nici cenzură venețiana nu i-ar fi permis lui Verdi să aducă pe scena o costumație de toate zilele. Această măsură l a supărat enorm pe Verdi, dar în final el a acceptat situația gândindu-se că libretul trecuse relativ repede de cenzură
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu i-ar fi permis lui Verdi să aducă pe scena o costumație de toate zilele. Această măsură l a supărat enorm pe Verdi, dar în final el a acceptat situația gândindu-se că libretul trecuse relativ repede de cenzură venețiana și fără să se lovească de marile problemele cu care Verdi era obișnuit să le întâmpine la Veneția. S-ar părea că aproape cele mai multe din cele mai iubite și de succes opere ale lui Verdi au avut soarta de fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
poate, chiar pentru ivirea unor strofe neștiute! În 1888 se afla, la Liceul Național, elevul intern-bursier State Dragomir, viitorul june prim al scenei Naționalului. Predecesorul lui în tezaurizarea grației publicului, actorul Teodor Popescu, urma să joace în premiera cu piesa "Venețiana". Era marele eveniment cultural al târgului (și unul dintre ultimele, fiindcă în acel an 1888 avea să fie incendiat "din patru părți odată" teatrul de la Copou și Iașii au rămas multă vreme fără sala cu trei rânduri de loje (!) despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
poetul nu dă nici o importanță reprezentației. Răsfoiește agitat o carte. Ceva îl enerva, drept pentru care începe să rupă filă după filă, exclamând în gura mare: "Dobitoc! Dobitoc!" Șuțu comentează: Nimeni n-a înțeles nimic din actul I al dramei "Venețiana" ce se reprezenta în seara ceia, fiindcă drama ce se petrecea în stal cu una dintre cele mai mari minți pe care le-a avut până acum neamul românesc era mai interesantă și mai îngrozitoare decât cea de pe scenă..." * C
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu gusturi diferite. Acum pictorii nu mai sunt toți monahi, drept urmare, își permit să iasă din anonimat și să‑și semneze lucrările. Încet, începe să se remarce școa‑ la venețiano‑cretană sau italico‑cretană, ale cărei icoane continuau să fie puse în valoare în număr mare chiar și după cucerirea insulei Creta de otomani în anul 1669; după aceea, artiștii s‑au refugiat în Veneția unde exista un comerț profitabil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de la Râpa Galbenă. Am uitat, scuzați, vă rog, l-aș invita respectuos și pe Heraclit, cel al fluviului veșnic în schimbare, în ideea că și apele Bahluiului vor curge mai zâmbitoare, purtând pe umerii lor mici elegante gondole, pentru început venețiene apoi... ieșene. Până atunci, de ajungeți în stația din piața cu numele poetului, priviți prelung și frumos în jur, priviți încă o dată florile și ce mai e pe acolo, pronunțând în șoaptă versurile: Când scutul falnic o să se scufunde,/ căzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
anu-l 1998, când soția mea și cu mine am petrecut o scurtă vacanță în Creta. Bineînțeles, mă așteptam să nu semene cu Creta minoică (motivul cultural pentru care mă dusesem eu acolo), nici cu cea bizantină, nici cu cea venețiană. Dar am fost tulburat de infrastructura precară, câinii vagabonzi, mormanele de gunoaie etc. Întradevăr, vedeam multe case și hoteluri bine făcute, unele chiar elegante, toate acestea erau presărate într-un spațiu public haotic, chiar devastat. Coasta fusese supradezvoltată și distrusă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint. Varietatea tezaurelor, numărul lor destul de ridicat și distribuția geografică a acestora
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu gusturi diferite. Acum pictorii nu mai sunt toți monahi, drept urmare, își permit să iasă din anonimat și să‑și semneze lucrările. Încet, începe să se remarce școa‑ la venețiano‑cretană sau italico‑cretană, ale cărei icoane continuau să fie puse în valoare în număr mare chiar și după cucerirea insulei Creta de otomani în anul 1669; după aceea, artiștii s‑au refugiat în Veneția unde exista un comerț profitabil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu gusturi diferite. Acum pictorii nu mai sunt toți monahi, drept urmare, își permit să iasă din anonimat și să‑și semneze lucrările. Încet, începe să se remarce școa‑ la venețiano‑cretană sau italico‑cretană, ale cărei icoane continuau să fie puse în valoare în număr mare chiar și după cucerirea insulei Creta de otomani în anul 1669; după aceea, artiștii s‑au refugiat în Veneția unde exista un comerț profitabil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
veche; Ribeiro 1995 pentru portugheza veche; Fontana 1997 pentru spaniola veche i.a.) și consolidată ulterior prin analiza unor varietăți romanice ajunse în atenția cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008, 2009 pentru napolitana veche; Wolfe 2015b pentru siciliana veche, venețiana veche și sarda veche). Conceptul de gramatică / sistem V2 a fost propus inițial de den Besten (1983) în analiza limbilor germanice (în special neerlandeza și germana); în sistemele V2, în propozițiile principale, verbul se deplasează în domeniul complementizatorului, deplasare obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și a germanei, extinsă ulterior la analiza generală a limbilor germanice (cu excepția englezei) (v. Vikner 1995; Zwart 1998) (v. §3.1.1 infra). Majoritatea fazelor mai vechi ale limbilor romanice (italiana veche, franceza veche, spaniola veche, napolitana veche, siciliana veche, venețiana veche și sarda veche) au fost analizate ca prezentând sub diverse forme regula V2 (v. Benincà 1983, 1995, 2006; Vanelli 1986, 1998; Adams 1987; Fontana 1993, 1997; Roberts 1993; Lemieux și Depuis 1995; Ribeiro 1995; Vance 1997; Salvi 2001, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
despre Solomon că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
siciliana veche; Wolfe 2015a) b. ela... la quala dis... ea DEF care zice.PS.3SG "çeto che viti che Maria... " accepta.PREZ.1SG că vedea.1SG.PST că Maria 'ea, care a zis "Eu accept că am văzut că Maria ... "' (venețiana veche;Wolfe 2015a) c. Dichi, adunca, sanctu Gregori u ki... spune.PS.3SG apoi sfânt Grigore că ' Zise apoi sfântul Grigore că...' (siciliana veche; Wolfe 2015a) d. Passau lu sincundu e lu terzu iornu trece.PS.3SG DEF a-doua
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
folosește denumirea italiană veche; în analiza napolitanei vechi, Ledgeway (2007, 2008) se folosește textul Libro de la destructione de Troya, datând de la începutul secolului al 14-lea; în analiza structurilor V1, Wolfe (2015a) folosește un corpus de texte romanice (siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche, sarda veche) din secolele 12-14; în analiza portughezei vechi, Ribeiro (1995) are în vedere texte din secolul al 14-lea. 1 Opțiunea V-la-C este încă prezentă în româna modernă (ca opțiune generală, la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]