40 matches
-
est un temple ou de vivants pilliers Laissent parfoit sortir de confuses paroles... S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri. Ascensiunea corespondentei subțiază - coborând-o în infinită tristețe - coloana ființei duse a cetății venete, vestită sibilin din înecuri unde pădurile nu-și mai trimit simboluri. Începutul prin cuvinte se încheie prin parfumuri, care cântă dintr-o parte, paradisiacă, răspunde în reducția bizantino-venetă: “Miresei dulci i-ar da suflarea vieții”; nu-s și n-au
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Stelian Barboiu, Nicolae Brăguță, Costel Gîlie, Constantin Grigore, Ioan Munteanu, Dumitru Nicolae, Radu Stanciu, Mitică Stoica, Ion Trifu, Eduard Vasile, Doru Venete și Doru Veselina în Dosarul nr. 3.200/120/2013 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 617D/2013. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261442_a_262771]
-
din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Stelian Barboiu, Nicolae Brăguță, Costel Gîlie, Constantin Grigore, Ioan Munteanu, Dumitru Nicolae, Radu Stanciu, Mitică Stoica, Ion Trifu, Eduard Vasile, Doru Venete și Doru Veselina, cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect "asigurări sociale". În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia, plecând de la cele reținute de Curtea Constituțională în deciziile nr. 255/2005 , nr. 65/1995 și nr. 83/1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261442_a_262771]
-
ET DU CYCLE Autodrome de Linas F-91310 Montlhery UNION TECHNIQUE DE L'ELECTRICITE (UTE) Immeuble Lavoisier 4, Place des Vosges La Defense 5 F-92052 Paris-La Defense Cedex V VALE OF GLAMORGAN BOROUGH COUNTY COUNCIL 2-6 Holton Road GB-CF63 4HD Barry VENETA ENGINEERING SRL Traversa Destra 2A di Via dei Caduti sul Lavoro I-Isola della Scală (VR) VDE - VERBAND DEUTSCHER ELEKTROTECHNIKER e.V. VDE - PRUF- UND ZERTIFIZIERUNGSINSTITUT Merianstrabe 28 D-63069 Offenbach VERIFICATION OFFICE BREGENZ Rheinstrabe 32 A-6900 Bregenz VERIFICATION OFFICE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116255_a_117584]
-
ostrogoților, francilor și venețienilor. Istoria orașului a continuat să reflecte amplasarea și importanța să, la fel ca cea a regiunii, în redesenarea granițelor europene. Identificarea istorică și etnică a teritoriului poate fi stabilită de prezență, pe siturile arheologice, a instalațiilor venete, marcate de caracterul materialelor specifice și a urnelor funerare, adesea denumite "venete", fără o altă specificație.
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
popoarelor italice pe care le întâlneau în trecere). În Sardegna trăiau în schimb Sarzii, identificați în Shardana, supunându-se înfluenței culturale a punicilor dar a rămas pură de-a lungul câtorva secole. Venetii și Apulii, probabil cu rădăcini ilirice (originea venetilor este controversată) ocupau spațiul actual al provinciei Veneto și Apulia. Trăiau în Galia Cisalpină și populații ca liguri și reti. În vremurile istorice se înregistrează oprirea elenilor (vorbitori de limbă indo-europeană ) și a punicilor, dominând toată forța de muncă din
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
Pula (în , , venetă "Poła", istriotă "Puola", , ) este un oraș în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Este o renumită stațiune heliomarină și un important centru turistic, cunoscut pentru climatul său moderat, apele domoale, natura bine conservată dar și pentru
Pula, Croația () [Corola-website/Science/298036_a_299365]
-
și sub comanda sa o importantă parte a armatei romane: unități poziționate la granița sudică a Germaniei. Cezar a desfășurat campanii de succes, eclipsandu-l pe Pompei: campania helvetă în 58 i.en., campania belgica din 57 i.en., campania venetă în 56 i.en., campania germană în 55 i.en. și campania britanică în 54 i.en. Cezar avea sub comandă patru legiuni veterane: Legiunea VII, Legiunea VIII, Legiunea IX Hispana și Legiunea X. Personalitatea lui Cezar era binecunoscută de
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
și femeie în pribegie, poezia Eugeniei Bulat poartă în sine un viu durernic, care ne face martori la o reîncarnare dar și părtași la o călătorie îndărăt. Sedusă de acest burg ireal, creația ei împrăștie „o stare de vrajă”. Placenta venetă îi hrănește visătoria. Dar și însingurarea, insomniile, febra scrisului, retrospecția. „Bântuită de faceri”, poeta cunoaște bucuria rodului. Dincolo de ușoara contaminare cezarivănesciană, preaplină de logos, simte cum fierbe în ea sămânța rodirii, atunci când, „cu unghii înfipte în carne” se încredințează paginii
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
viață, dură, acumulată într-un spațiu al interminabilelor confruntări, permite autoarei a se simți „un vas plin, mult prea plin”, purtând, de aici încolo, lumea cu sine și în sine, încrâncenată a rezista tuturor încercărilor vieții prin evoluție ființială. Experiența venetă demonstrează această reîncarnare. O „altă” poetă pare a se fi ivit. Suspendată între Est și Vest („cu ochi bifocali, care văd simultan două lumi”), Eugenia Bulat ne încredințează această carte a saltului calitativ, a rupturii. S-a eliberat, s-a
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
de preț a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în verde”. În prefața sa, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă pe bună dreptate acest aspect: „trăirea venetă”, trăirea venetă ca o racordare la un univers civilizat, al civilizației antice, ale civilizației unor simboluri magistrale ale culturii universale, dar, în același timp, un univers la care s-au mai racordat și alți autori ai culturii române, de la Eminescu
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în verde”. În prefața sa, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă pe bună dreptate acest aspect: „trăirea venetă”, trăirea venetă ca o racordare la un univers civilizat, al civilizației antice, ale civilizației unor simboluri magistrale ale culturii universale, dar, în același timp, un univers la care s-au mai racordat și alți autori ai culturii române, de la Eminescu la Eugen
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
italiana standard. nu trebuie confundată cu italiana venețiană. Deși cele două limbi s-au influențat reciproc, sînt clasificate pe ramuri diferite ale limbilor romanice italo-vestice: limba italiană aparține de grupul limbilor italo-dalmate (împreună cu limbi precum dalmata și siciliana), în timp ce limba venetă face parte din grupul limbilor galo-iberice, înrudindu-se astfel mai îndeaproape cu limba franceză decît cu italiana. De asemenea, limba venetă nu trebuie confundată nici cu limba venetică, o limbă indo-europeană dispărută, care se vorbea în aproximativ aceeași regiune și
Limba venetă () [Corola-website/Science/311998_a_313327]
-
ale limbilor romanice italo-vestice: limba italiană aparține de grupul limbilor italo-dalmate (împreună cu limbi precum dalmata și siciliana), în timp ce limba venetă face parte din grupul limbilor galo-iberice, înrudindu-se astfel mai îndeaproape cu limba franceză decît cu italiana. De asemenea, limba venetă nu trebuie confundată nici cu limba venetică, o limbă indo-europeană dispărută, care se vorbea în aproximativ aceeași regiune și care s-a păstrat numai sub forma cîtorva sute de inscripții datate în secolele VI î.Hr.-I î.Hr.
Limba venetă () [Corola-website/Science/311998_a_313327]
-
Bogdan Piticariu (sezoanele 1, 3-5) Regia: Lucia Rogoz (sezonul 1), Gabriela Codrea (sezoanele 1-3), Ion Ruscuț (sezoanele 4-5), Adrian Moraru (sezoanele 4-5) Dublajul a fost realizat de studioul Fast Production Film. Traducerea: Cătălin Rotaru Ingineri de sunet: Ovidiu Mitrica, Adrian Venete Regia muzicală: Gabriel Pândici Regia: Alexandra Radu Au dublat în limba română: Dublajul a fost realizat de studiourile BTI. Traducerea și adaptarea: Bogdan Piticariu Regia: Adrian Moraru (Jocurile Prietenei)/Ion Ruscuț (Legendă Taberei Mereu Libere) Au dublat în limba română
Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/325017_a_326346]
-
prin Veneto, ocupând repede Tarvisium (Treviso), Vicentia (Vicenza), Verona, Brixia (Brescia) și Bergomum (Bergamo). Longobarzii au întâmpinat dificultăți doar în Opitergium (Oderzo), pe care Alboin a decis până la urmă să îl evite, după cum a renunțat și la capturarea principalelor orașe venete de coastă, de pe Via Annia, precum Altinum, sau a Patavium (Padova), Mons Silicis (Monselice), Mantovei și Cremonei. Invazia regiunii Veneto a stârnit frică mare și a dus la valuri de refugiați spre regiunile de coastă controlate de bizantini. S-au
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
de "sfumato", tipică lui da Vinci, este, se pare, cea care l-a atras pe Giorgione Influență s-a datorat probabil prezenței lui Leonardo la Veneția în anul 1501. Pe tânărul pictor îl interesează și artiștii care trăiesc în afara Republicii Venete. Este de presupus că Giorgione a luat contact și cu pictură lui Perugino (1450-1523) care a vizitat Veneția în 1494. În sfârșit, pictură flamanda, aflată la mare cinste la Veneția, a influențat de asemenea activitatea artistică a lui Giorgione. Talentul
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
de la hanul Albergo dei Leonidin Udine, Alexandru simțise că Îndepărtarea de munți nu va mai putea fi definitivă. Cu mai bine de doi ani În urmă, Într-o copilărie mult mai adâncă și mai luminoasă, aproape dincolo de orice vârstă, câmpia venetă i se păruse fără sfârșit și fără timp. Nimic nu se putea Întâmpla În legănarea blândă a lagunei și a palatelor parcă ivite În fiecare dimineață din Canal Grande numai pentru el, copilul mirat și răsfățat al contesei Frassetti și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ei fiu. Era, cu siguranță, un blestem pe această familie... După deschiderea făcută de Însuși dogele Pasquale Malipiero, Începuse muzica, iar măștile se amestecaseră, creând grupuri mereu schimbătoare. Unele cupluri trecuseră la dans. Se beau șampanie și vin din regiunea venetă, dar și vinuri aduse din Franța, Spania și din Orient. Pe mese se aflau fructe exotice care Îl fermecau pe Alexandru. Muzica era antrenantă. Golful San Marco se vedea pe ferestrele largi ale sălii, plin de bărci cu pânze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ne bucură și ne uimește faptul că luminatul emir a ales Moldova, și nu Ungaria, nici puterile Poloniei, ale Austriei sau ale Cavalerilor Teutoni din Prusia. În viziunea sa, se creează un triunghi Între ținuturile Persiei, Țara Moldovei și Republica Venetă. Un triunghi care Încercuiește, pe mare și pe uscat, Imperiul Otoman. - Stăpânul meu are o mai mare Încredere În domnitorul Ștefan Mușatin, fiul lui Bogdan și nepotul Înțeleptului Alexandru cel Bun. Și În luptători ca cei pe care Înălțimea Voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cireș. Într-o toamnă rece, ploioasă, plină de tristețe și de sânge. Atunci când musonul de noiembrie alungă corăbiile mai jos de Kyushu, spre Nagasaki, și de acolo spre insulele Însorite din mările Indiei. Te voi aștepta. 11 noiembrie 1474, câmpia venetă Călărind În câmpia venetă, sub vântul rece de toamnă plumburie și apăsătoare, Alexandru nu putea scăpa de amintirea biciuitoare a ultimei seri venețiene. Pe care o stricase tuturor invitaților, cu un sarcasm pe care nu și-l cunoștea. Gianluca anunțase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
rece, ploioasă, plină de tristețe și de sânge. Atunci când musonul de noiembrie alungă corăbiile mai jos de Kyushu, spre Nagasaki, și de acolo spre insulele Însorite din mările Indiei. Te voi aștepta. 11 noiembrie 1474, câmpia venetă Călărind În câmpia venetă, sub vântul rece de toamnă plumburie și apăsătoare, Alexandru nu putea scăpa de amintirea biciuitoare a ultimei seri venețiene. Pe care o stricase tuturor invitaților, cu un sarcasm pe care nu și-l cunoștea. Gianluca anunțase evenimentele, iar Alexandru, plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
aduse un clește și două ciocane de dimensiuni diferite. Mâna dreaptă. Cea cu care mânuise spada o viață Întreagă. Ogodai așteptă o vreme. Apoi, cu o clătinare aproape tristă din cap, făcu semn călăilor să Înceapă. 21 ianuarie, Marea Adriatică, Laguna Venetă Prin cețurile albe ale iernii, țărmul se zărea ca o superbă inexistență. Ca o linie Înșelătoare trasă de un pictor care trăia doar În imaginație. Alexandru privea, de la prova corabiei care navigase de la Istanbul, și nu recunoștea nici aerul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Research, 52 (1979), pp. 17-20. Livi, Carlo, "Tumulto di Bernardo Nardi", în Pel calendario pratese del 1846, Guasti, Prato, 1845, pp. 69-78. Lopez Ceferino, Caro, "Gli Auditori nuovi e îl dominio di Terraferma", în Stato società e giustizia nella Repubblica Veneta (sec. XV-XVIII), Gaetano Cozzi (ed.), vol. I, Società Editoriale Jouvence, Romă, 1980, pp. 259-316. Machiavelli, Niccolò, Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, III.1, III. 6, în Machiavelli, Tutte le opere, Mario Martelli (ed.), Sansoni, Florența, 1971. ---, "Sommario
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
est aussi le créateur des symboles d’expression verbale ou des formes symboliques”. <reflist> 1. D. Baffier, 2005. La grande grotte d’Arcy-sur-Cure (Yvonne, France), persistance de l’iconographie aurignacienne, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005, p. 76-81. 2. A. Besançon, 1996. Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandiski, Humanitas, București. 3. G. Bosinski, 1990. Homo sapiens. L’Histoire des chasseurs du Paléolithique
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]