3,478 matches
-
critică etc., etc. Nici vorbă de așa ceva. Astfel încât am ajuns în situația cât se poate de dâmbovițeană ca la o conferință de presă - organizată pentru jurnaliști - întrebările să nu fie puse de aceștia, ci de cititorii adevărați ai lui Llosa, veniți acolo fără să-i convoace nimeni, din pură admirație pentru marele peruan. Reîntorși la redacție, evident că aveau carnetele goale - și atunci a început delirul incriminărilor: că într-un loc n-au fost suficiente căști, că în altul s-a
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
de vedere sonor, a primat intuiția actului de cultură, conștiința faptului că ,acolo se petrece ceva foarte important". Se poate vorbi chiar de un anume snobism benefic care aureolează în social dar și la nivel individual actul de cultură. Cei veniți prima oară spre muzică - poate din considerente extra-artistice - vor reveni și cu alt prilej; de vreme ce au revenit la concertele Festivalului. Pe de altă parte, indiferent de culoarea politică a administrației de stat, în fiecare dintre edițiile ultimilor 15 ani am
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de contracarare extrem de violență și de rapidă a ofensivei islamiștilor asupra civilizației non-islamiste. Rusia a lovit puternic ȘI nu doar pentru a-l apară pe Bashar Al-Assad, ci mai ales pentru a-i scoate din lupta și pe islamiștii ceceni veniți aici și a descuraja, astfel, fenomenul islamist de pe teritoriul Rusiei. Rusia are 22 de republici cu populație islamistă, în cele mai mute dintre ele chiar majoritară, numărul musulmanilor din Rusia (autohtoni sau imigranți) fiind, după unele estimări, mai mult de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mi-a dat nici sentimentul de ură, nici sentimentul de invidie. Cu asta, mi-a dat un pașaport pentru fericire. Merită să vă faceți timp pentru toate cele trei povești realizate de Toni Dohotaru. Sunt o gură de aer proaspăt venit, paradoxal, dintr-o Românie mai degrabă apusa. :: partea 1 | partea 2 | partea 3 Seara trecută am văzut seria de reportaje. Fără să îmi dau seama, îmi șiroiau lacrimile de obraji, iar subiectul mă urmărește de atunci. Am inceput o documentare
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
de targetare. Căci, doar nu toți or să prefere o bicicletă cu coș și fără viteze care seamănă cu pegasul. CU atat mai mult cu cât sediul e în incinta unui cămin studențesc. Niște bikeuri erau mai mult decât bine venite! Taxa de înscriere în minus era binevenită și ea! cum văd că mulți au idei bune și păreri despre cum trebuia făcută treaba asta, stau și mă întreb de ce nu s’au adunat ei să o facă. și vreau să
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
ale «pietarilor»), ci ca să surprindă, din nou, ceea ce riscă să treacă neconsemnat: nu extazul și agonia, ci tușa, mai putin spectaculoasă, a omenescului, a cotidianului. Cartea Irinei e singura sursă care dă mărturie despre aerul pe care-l respirau cei veniți să protesteze, să cânte sau să se roage la cel mai mare fenomen de masă de după Revoluție, pe care Irina l-a numit așa de frumos . Irina Nicolau este foarte des pomenita în legătură cu Muzeului Țăranului Român, unde a construit, alături de
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
povestește că «era un domeniu în care nu-i plăcea să colaboreze cu Horia, cănd visa ea o anume expoziție mică, o salita. Aștepta să plece el din țară și începea: Adună obiecte din gunoaie, de pe stradă, chema pe toată lumea - veniți, veniți, acum e momentul! - se făcea, se termină și venea . Și el se uită și zicea: Irina a profesat întreaga viață o poetica a prieteniei și a intervenit cu grație salvatoare în destinul mai multor tineri pe care i-a
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
că «era un domeniu în care nu-i plăcea să colaboreze cu Horia, cănd visa ea o anume expoziție mică, o salita. Aștepta să plece el din țară și începea: Adună obiecte din gunoaie, de pe stradă, chema pe toată lumea - veniți, veniți, acum e momentul! - se făcea, se termină și venea . Și el se uită și zicea: Irina a profesat întreaga viață o poetica a prieteniei și a intervenit cu grație salvatoare în destinul mai multor tineri pe care i-a învățat
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
desfășurarea livrescă, ceremonialul sau piesa de sforile căreia personajele sînt dependente fără să-și dea seama. Teatrul pătrunde în viață făcînd-o de nerecunoscut: criticul își susține analiza într-o reprezentație cu public, actorii ucid - la început doar din greșeală - spectatorii veniți în sală, țiganii măturători își povestesc Romeo și Julieta sau Comedia erorilor, iar fraze din aceeași proză trimit la Othello ș.a.m.d. "ACTORUL-îNGER (ia o suliță din recuzită; o aruncă în sală, la nimereală): Na! Luați și voi. (Sulița
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
trei ori și stufoși, sugrumând perspectiva. Spațialitatea de altădată liberă,... s-a dus. Țin minte, noaptea mai ales, când, pe bulevardul nemărginit străbătut de mașini, parcă ar fi fost azvârlite tone de diamante. Natura, la Paris, nu e întotdeauna bine venită. Astfel încât, azi, în iulie 2002, îmi vine să spun, parodiind străvechiul paradox, nu că pădurea nu se mai vede de copaci, ci însăși glorioasa Cale victorioasă de la Napoleon încoace. Împăratul, care a cerut să fie construit Arcul, dar care nu
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
de circumstanțe, Virgil Nemoianu rămîne un observator atent al fenomenului românesc, un analist penetrant al acestuia, cu mobiluri simpatetice care presupunem că-i dictează disocieri tranșante, cîteodată dureros caustice, totdeauna la antipodul indiferenței. Ele n-au deloc aerul unor propoziții venite "de departe", ci pe acela al intimității cu subiectele avute în vedere, abordate precum momente "fierbinți" ce "încălzesc", la rîndu-le, comentariul. Astfel dl. Nemoianu se ocupă de faptul că în filosofia românească nu există o tradiție constituită a problemei etice
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
publică o casetă în care e evident că ea face strip-tease pentru el cu camera lui video. Mihai Iacob, patron de presă, s-a făcut părtaș la colportarea unei murdării care a pornit de la fostul prieten al ziaristei. Această dezvăluire venită din partea lui Mihai Iacob, patron de presă, ar trebui să producă vid în jurul acestuia. Vid de ziariști, căci nu se poate ca un patron de publicații să acționeze pentru murdărirea imaginii publice a unei ziariste, fără ca ziariștii care lucrează la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
apele ondulate ale mătăsii vișinii. Femeile își vedeau de treaba lor, tăiau, potriveau și coseau cu gesturi uriașe viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși spectacolul de pe terasa plină de zăpadă: o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche cunoștință: o consideram veverița casei și îi puneam în fiecare zi nuci și alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
sprijinul pe care Putin pare să-l dea americanilor în privința "pacificării" unor țări-huligan precum Irakul, într-un cuvânt, povestea de amor est-vest are toate șansele să afecteze profund visele noastre de-a înlocui MIG-urile cu navele invizibile Stealth. Semnalele venite, chiar zilele trecute, dinspre centrul militar de la Bruxelles indică, în perfectă rimă cu lucrurile de mai sus, conturarea unui nou scenariu: tradiționala tragere de timp. Un fel de țurcă pe bază de integrare - dezintegrare. Deloc convinși de oportunitatea anexării acestor
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
Cimpoieșu, una din revelațiile prozei postdecembriste. Cronicarul semnalează și scrisorile inedite, cinci la număr, plus o carte poștală dintre noiembrie 1987 și ianuarie 1989, adresată de Nicolae Steinhardt lui Aurel Dumitrașcu. Le prezintă dl Adrian Alui Gheorghe. O rubrică bine venită, ce ar putea sta sub deviza maiorescianului În lături!, este Topul Cărților Proaste. Citatele din versurile unor oarecare George Tănsănică sau Rodica Dehelean sînt demne de cel mai sever prostologhikon liric. România surprinzătoare Inițiativa ministrului Turismului, Dan Matei Agathon, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
care au ieșit, cultura etniei lor. Lărgind evident cercul, nu cumva, această fericire a acestor emigranți, la nivel material, social și spiritual se clădește tocmai pe exploatarea drepturilor și libertăților pe care acea lume le pune la dispoziție tuturor? Noii veniți nu trebuie să se schimbe și să se adapteze lumii care-i adoptă pentru a supraviețui: ei sînt acceptați și bine primiți așa cum sînt! E în firea emigranților ca, o dată ce se depărtează de cultura proprie, să-i descopere, la distanță
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
cerc în jurul celor care declamau, ca să nu permitem să aibă loc provocări, în plus, publicul spectator ținea totdeauna cu noi. Și de data aceasta era la fel, numai că agenții erau foarte furioși, pentru că în mulțimea strânsă erau mulți oameni veniți întâmplător și unii erau și turmentați. A început o adevărată luptă corp la corp, celor mai mulți nefiindu-le clar cine anume cu cine se bate, iar unii săreau la bătaie numai din distracție. Cât ai clipi din ochi, piața a devenit
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Iulia Popovici Pe 10 iulie 1941, celor 1600 de evrei din comuna poloneză Jedwabne li s-a cerut să se adune în piață, pe motivul participării la curățenie. Vecini ai lor, catolici polonezi, unii venițI chiar din satele din jur, păzeau cîmpurile și ieșirile din localitate și verificau casele ca să fie siguri că nimeni nu fuge sau nu se ascunde. Sub privirile cîtorva jandarmi germani, a căror intervenție s-a limitat la a face fotografii
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
realitatea înconjurătoare, deși încearcă să o mimeze, construcții din carton, unde oamenii îmbracă straie ciudate, vorbesc despre dragoste, se agită nefiresc, de parcă ar fi trași pe sfori, râd între ei, cântă, dansează și emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și replica directoarei de la Odeon, Dorina Lazăr adresată autorului Ștefan Caraman: "așa mizerie de text n-am mai citit de multă vreme". Și nu e decât
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
zguduit istoria Mexicului, Biserica și-a pierdut din autoritate și din proprietăți. Regizorul rus, Yuri Kordonsky, stabilit în Statele Unite a venit la Guanajuato: revedere emoționantă cu actorii, cu tehnicienii, cu piesa după mai bine de 17 luni; scenografa Elena Dmitrakova, venită și ea de departe, din St. Petersburg mai revăzuse Unchiul Vanea în urmă cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
personalitatea "din mers", în concordanță cu cerințele școlii și ale mediului social în care au ajuns. Oarecum deprimantă, să admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține totuși o contradicție de nerezolvat. În realitate, noii veniți pot acționa, pînă la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în care au fost educați, își pot păstra identitatea colectivă și personală. America e, din fericire, un mediu al unei largi toleranțe, rod, în bună măsură
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
având atuncea trei ani și trei luni; am plâns pentru că nu vedeam defilarea - până la urmă m-a luat cineva pe umeri, apoi, de la fereastra Legației (înainte de 1930 România nu avea "ambasade" ci "Legații"), am împărțit țigări și ciocolată soldaților români veniți să defileze (erau vreo 50, ca să fie și România prezentă printre aliați). Firește că am multe alte amintiri, dar pe acestea (dintre primele) le pot data cu precizie. - Care sunt rădăcinile familiei dumneavoastră? Este o familie veche și știu că
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
complet echilibrul clasei conducătoare de la noi; și totuși continuă, pe nevăzute, legături cu vechea aristocrație de conducere; vă dau vreo patru nume dintre oamenii cei mai distinși dintre cele două războaie (1920 - 1940), despre care ai crede că sunt nou veniți: Titulescu, I.G.Duca, Gafencu, Tătărescu. Ei bine, toți au o mamă din marea boierime! Titulescu era fiul unei Urdăreanu, Gafencu era fiul unei Lupu- Costachi - mare familie din Moldova, Tătărescu era fiul unei Pârâianu - foarte mare familie de boieri prin
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
rol de cheie franceză în viața politică actuală. Este argumentul suprem, menit să încheie triumfal orice discuție în contradictoriu și să justifice orice decizie, fie ea cît de aberantă. În numele democrației vorbesc miile de demonstrați ieșiți în stradă și forțele venite să-i reprime, adepții privatizării și cei ai etatismului, naționaliștii și antinaționaliștii, globaliștii și antiglobaliștii, cei care sprijină actualul război din Irak și cei care i se opun, ecologiștii, socialiștii, liberalii, social-democrații și creștin-democrații. Chiar și marii dictatori ai secolului
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]