984 matches
-
și se extinde-flecteaza genunuchiul, apoi se menține șoldul extins și se fac mișcări în genunchi; concomitent, independent de mișcările în articulațiile coxofemurale și genunchiului, se execută flexii-extensii ale piciorului. Aceste mișcări se antrenează (sunt facilitate) în decubit dorsal. din decubit ventral cu sprijin pe antebrațe, se flecteaza gamba, care se menține în diverse unghiuri. rularea din decubit dorsal spre laterocubit și decubit ventral din ,,patrupedie’’, se transferă alternativ greutatea corpului pe membrele paralizate: se fac balansări inainte-inapoi, dreapta-stanga; treptat se ridică
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
și genunchiului, se execută flexii-extensii ale piciorului. Aceste mișcări se antrenează (sunt facilitate) în decubit dorsal. din decubit ventral cu sprijin pe antebrațe, se flecteaza gamba, care se menține în diverse unghiuri. rularea din decubit dorsal spre laterocubit și decubit ventral din ,,patrupedie’’, se transferă alternativ greutatea corpului pe membrele paralizate: se fac balansări inainte-inapoi, dreapta-stanga; treptat se ridică un membru sănătos, apoi ambele. tot din ,,patrupedie’’, pacientul ridică întâi capul, apoi trunchiul, rămânând în sprijin doar pe genunchi. din poziția
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
bunăstarea puiului este o recompensă pentru mamă [6]. Studii foarte recente explică modificările neurobiologice din spatele acestor decizii. În creier există un circuit esențial în supraviețuirea speciei, supranumit „calea recompensei”. Acest circuit conține neuroni dopaminergici ce își au originea în aria ventrală tegmentală (VTA) și ale căror axoni se proiectează spre nucleul acumbens (NAc) și cortexul prefrontal. Substanța vehiculată pe această cale este dopamina iar rezultatul activării acestei căi este obținerea plăcerii, stării de bine, de aici numele de „calea recompensei”. Stimulii
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
face parte din clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae. Lostrița prezintă un corp alungit, cilindric și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, cu bot conic, gura largă cu dinți puternici, dispusă terminal. Înotătoarea dorsală este așezată înaintea înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală mult în urma înotătoarei dorsale. Coloritul corpului este cenușiu-brun pe spate, iar pe laturi și abdomen argintiu. Depune icrele pe funduri pietroase, în perioada aprilie-mai, când poate fi practicată și reproducerea artificială. Specia habitează în apele
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
lor cu cele observate la alte specii de dinozauri sau chiar la pterozauri, reptile zburătoare, considerate verișoare ale dinozaurilor. Scheletul descoperit în Germania are un craniu mare, "brațe" scurte și o piele acoperită cu filamente lungi de pene pe partea ventrală, pe spate, de-a lungul coloanei vertebrale, și pe coadă, ceea ce duce la presupunerea că animalul se acoperea treptat cu pene pe măsură ce creștea. Autorii studiului consideră că frecvența în evoluție a acestei caracteristici indică faptul că penele sunt probabil la fel de
Studiu: Dinozaurii carnivori străvechi aveau pene () [Corola-journal/Journalistic/66413_a_67738]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CENTRAL... Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o lume fără egal Desăvârșesc un spirit neutral... Absurdul echilateral Ascunde-n limite un simț ventral Și-n ochiul limpede-abisal Creează-un zămbet orbital... Păstrez un gând oriental Jucându-mă pe-un rost fatal Și țes cu vise-un țel final, Fundamental... Central... Blue Mireille, 28.04.2015 (inspirată de fotografia realizată de Florin Opre) Referință
CENTRAL... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384538_a_385867]
-
care femela pliază frunza în jurul acestuia cu membrele posterioare, pentru a-l proteja. Larvele apar după 1-3 săptămâni, au la eclozare 6-7 mm, au o creastă dorsală înaltă și un colorit dorsal maro-deschis spre galben, cu puncte maro, iar ventral alb-argintiu; metamorfozarea are loc de obicei în același an, rareori pot ierna în stadiul de larvă (www.amphibiaweb.org). Maturitatea sexuală este atinsă după 2-3 ani la masculi și puțin mai mult la femele (până la 7 ani) (Marnell, 1998). Dacă sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Morfologie: specia prezintă un aspect zvelt, frontalul mai lung decât lat, mai scurt decât interparietalul. Ochiul în contact cu supralabialele 3 și 4. În general, are șapte supralabiale. Solzii dorsali cu carena longitudinală sunt dispuși în 19 șiruri longitudinale. Scuturile ventrale sunt în număr de 163-183, iar subcaudalele 53-78 de perechi (Fuhn, 1969). Colorit: spatele este cenușiu, cu variații de nuanțe de la brun la negricios. În regiunea posterioară a capului, de ambele părți, prezintă câte o pată semicirculară galbenă, albicioasă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de specialitate. (3) Capturarea/Recoltarea exemplarelor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se va face folosind o plasă specială (ciorpac rotund). (4) Procesul de tamponare a fiecărui individ va dura 60 de secunde în total, pe tegument, în zonele dorsală, ventrală, flancuri/laterale, membre anterioare, membre posterioare, iar presiunea exercitată prin tamponare va fi moderat-slabă, pentru a se evita provocarea unor eventuale leziuni la nivelul tegumentului. (5) Pentru activitățile prevăzute la alin. (2) se va solicita și obține autorizația de mediu pentru
ORDIN nr. 1.482 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298995]
-
femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. In perioada de reproducere masculii au o creastă
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
branhiale largi, membrana branhială se atașează de istm. 0bișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală, Bănărescu P. M., 1964. Colorit: Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în roșcat; mai rar este cenușie-închis. Fața ventrală este galbenă-deschis sau albă, în jumătatea posterioară a corpului, 3 - 4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
netede. Deschiderile branhiale largi, membrana branhială se atașează de istm. Obișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală (Bănărescu, 1964). Colorit: Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în roșcat; mai rar este cenușie-închis. Fața ventrală este galbenă-deschis sau albă, în jumătatea posterioară a corpului, 3-4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
156-202 mm), dorsalele scunde și partea anterioară a capului îngustată, ceea ce dă acestor exemplare aspectul de Eudontomyzon mariae. Dentiția este însă de Eudontomyzon danfordi. Colorit: Adulții sunt cenușii închis, bătând în măsliniu sau bruni închis cu luciu metalic, partea ventrală este gălbuie-albicioasă. Larvele sunt mai deschise la culoare decât adulții și fără luciu metalic (Bănărescu 1969). Se deosebește de Eudontomyzon vladykovi și Eudontomyzon mariae prin compoziția ventuzei bucale. 6 Perioade critice Reproducere: se reproduce în lunile mai-iunie, în această perioadă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
solzi. Colorit: Fața dorsală e cenușie-verzuie sau brună bătând în roșcat; solzii spatelui cu margine neagră. în urma dorsalei 2-3 pete negricioase mari, foarte evidente, care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului 7-10 pete mari rotunde, rar alungite. Fața ventrală albă-gălbuie. La baza înotătoarei caudale două pete albe foarte evidente. Pe solzii liniei laterale două puncte mici negre, slab pronunțate. Pe radiile înotătoarelor dorsală și caudală (rar și a altor înotătoare) se află două rânduri de pete negre, mai slabe
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
mai mic decât ochiul. Nara anterioară prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal cu o creastă adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei (când această înotătoare este culcată). Fără creastă adipoasă ventrală. Inserția ventralelor situată la o scurtă distanță în urma marginii anterioare a bazei dorsale. Caudala ușor trunchiată. Pectoralele și ventralele rotunjite, marginea dorsalei și a analei dreaptă. Colorit: Fondul alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Dorsal 10-14 (rareori 8-9 sau 15-16
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
petele dorsale și cele laterale există o pigmentație abundentă, constând din pete mărunte și neregulate, mai mult sau mai puțin anastomozate în rețea. Această pigmentație se întinde până la caudală. La baza caudalei câte o pată cenușie dorsală și una ventrală, care în general sunt mici și distanțate. Variabilitatea este foarte pronunțată. Corpul masculilor are două îngroșări laterale înaintea dorsalei. Dimorfismul sexual al masculilor este mai pronunțat în perioada de reproducere (Bănărescu 1964). Poate fi confundat cu Cobitis elongatoides, însă aceasta
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
stadiul evolutiv, sex și starea de hrănire. Masculii sunt mai mici și măsoară 2-7 mm/1,5-5 mm, iar femelele 6-20mm/4-10 mm. Particularități morfologice ale principalelor specii: • Ixodes ricinus - căpușa cu rostrum lung, baza rostrumului reniforma dorsal și pentagonala ventral. Silonul anal este situat anterior, coxa primei perechi de picioare prezintă o prelungire sub formă de spin, picioarele sunt fine și grupate anterior. Femelă are corpul de nuanță gălbuie și sub formă de chitară. Masculul este mai mic și prezintă
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
dorsala a corpului. • Hyalomma plumbeum - rostrum lung, baza rostrumului dreptunghiulara, silonul anal posterior, coxa primei perechi de picioare bifurcata, picioarele foarte groase cu articulații de culoare gălbu-deschisă, iar piesele componente sunt de culoare închisă (aspect tigrat). Masculul prezintă pe fata ventrala 3 scuturi chitinoase respectiv / scuturi anale, adanele și postanale. • Dermacentor reticulatus - rostrum scurt pătrat, baza rostrumului dreptunghiulara, coxa primei perechi de picioare bifurcata, silonul anal posterior. Pe scutul dorsal prezintă desen reticulat din benzi întunecate pe fond argintiu. • Rhipicephalus sp
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
netede. Deschiderile branhiale largi, membrana branhială se atașează de istm. Obișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală (Bănărescu 1964). Colorit: Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în roșcat; mai rar este cenușie-închis. Fața ventrală este galbenă-deschis sau albă, în jumătatea posterioară a corpului, 3 - 4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre; aceste dungi sunt foarte evidente la exemplarele deschise la culoare; la cele întunecate aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Cartea roșie a vertebratelor din România) 5 Descrierea speciei Adultul. Este cea mai mare specie de triton din România, femelele putând ajunge până la 18 cm. Corpul este robust, oval în secțiune, iar pielea este rugoasă atât dorsal cât și ventral. Capul este relativ lat, botul rotunjit, lungimea trunchiului mijlocie, coada egală sau mai scurtă decât restul corpului, posedând creastă superioară și inferioară. În perioada de reproducere masculul prezintă o creastă dorsală înaltă și dințată care începe dintre ochi și este
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
pete negre neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente pete albe mai mult sau mai puțin numeroase. Ventral galben până la portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat; predomină pigmentul galben. Deoarece modelul ventral variază mult între indivizi, dar se modifică puțin de-a lungul timpului, acesta poate fi folosit pentru identificarea individuală a animalelor. Gușa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. Atunci când sunt deranjați
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
dragostei”). Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt (Bănărescu 1964). Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie (Bănărescu 1964). Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă cu mreana (Barbus barbus). Marmorațiile sale de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă acesteia
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
redusă (Bănărescu 1969). Principalul caracter distinctiv al acestei specii față de E. vladykovi este lipsa șirului de odontoizi labiali externi paralel cu placa suborală. Colorit: Adulții au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal. La larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb (Bănărescu, 1969). 5. Perioade critice În cursul lunilor iunie - iulie, dorsalele se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
solzi. Colorit: Fața dorsală e cenușie-verzuie sau brună bătând în roșcat; solzii spatelui cu margine neagră. În urma dorsalei 2-3 pete negricioase mari, foarte evidente, care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului 7-10 pete mari rotunde, rar alungite. Fața ventrală albă-gălbuie. La baza înotătoarei caudale două pete albe foarte evidente. Pe solzii liniei laterale două puncte mici negre, slab pronunțate. Pe radiile înotătoarelor dorsală și caudală (rar și a altor înotătoare) se află două rânduri de pete negre, mai slabe
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Membrele lungi și puternice, când se întind de-a lungul corpului - cele posterioare spre cele anterioare - degetele se ating. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului și se termină ascuțit. Tegumentul este rugos atât dorsal cât și ventral. Masculii sunt mai mici decât femelele, au membrele mai lungi, în perioada de reproducere au o creastă dorsală înaltă și dințată care începe între ochi, lipsește în dreptul cloacei și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]