20 matches
-
și poduri de dor În cuvinte-mi aștern covoare de flori” Mărturisesc că am avut plăcerea lecturii cărții scrise de Elena Buldum încă de la primele pagini, descoperind călătoria pas cu pas și simt că în spatele oricărei melancolii sau a tristeții, verbalitatea și atitudinea vocii autoarei, se ascunde o imensă vitalitate; în spatele cuvintelor se află un om, un spirit nobil, plin de har, ce merită, prin lectura dezlănțuitului său spirit, în mod paradoxal cuprins în forme laice, tainice sau înaripate, să fie
MOTIVAŢIE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1410118909.html [Corola-blog/BlogPost/362164_a_363493]
-
devenind membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Academiei Libere „Păstorel Teodoreanu”. Fiind un spirit foarte analiti c, nu-i scapă nimic din cele lumești și din cele mai puțin vizibile, reconstituindu-le într-un stil marcat de o verbalitate vioaie și accentuat de o puternică ironie. Dacă pentru Mihail Batog Bujeniță zborul este o „poezie matematică”, l iteratur a vine ca o împlinire și ca o eliberare de sub o aparență conformistă și ordonată sub care fierbeau un spirit ludic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
forme flexionare sau prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru trăirile emoționale și autocontrolul individului. Conduita verbală include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral și pe de altă parte, aspectele de conținut, structură, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul, intonația. Astfe, intesnitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează și calități cum ar fi hotărâre, fermitate, încredere în sine. Conduita reflexivă, vizează îndeosebi conduitele care reflectă poziția, atitudinea subiectului față de situația experiementală, față de sarcina
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
semantic și în planul expresiei, prin (pentru) înscrierea sistemului lexical în relația de interdependență morfologie-sintaxă: a. coordonate categoriale de gradul I, prin care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de unitatea dintre constantă și variabilă (rădăcină/temă lexicală + flectiv), cuprinde mai multe straturi semantice, dezvoltând între ele mai ales raporturi de interdependență dar și de dependență unidirecțională: • sensul lexical, care reprezintă nucleul semantic central; • sensuri lexico-gramaticale de gradul I: ‘verbalitate’, ‘substantivitate’ etc.; • sensuri lexico-gramaticale de gradul II: ‘tranzitivitate’, la verbe, ‘gen masculin’ etc., la substantive etc.; • sensuri gramaticale, de tip categorial: ‘nominativ’, la substantive, ‘prezent’, la verbe etc., sau de tip sintactic: ‘subiect’, ‘predicat’ etc. Sensurile lexico-gramaticale de gradul I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintre nucleul semantic originar și interpretarea lui categorială (verb, substantiv etc.) generează alte componente semantice, de tip lexico-gramatical: personal/impersonal, tranzitiv/intranzitiv etc. Prin această structură a planului semantic, reflectată, în mod relativ și în planul expresiei (prin mărci de ‘verbalitate’, ‘substantivitate’ etc.), cuvântul se situează pe o anumită poziție în sistemul lexical și, totodată, în spațiul de interferență cu sistemul gramatical al limbii: În procesul de comunicare lingvistică, cuvântul intră în structura enunțului cu această identitate. Raportul cuvânt-enunț este dependent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
uzul tradițional al limbajului verbal. Și nu spun „verbal” din întâmplare. Ba chiar subliniez. S-au spus atât de multe din ’68 până în ’70, încât, pentru o bucată de vreme, ne putem lipsi de cuvinte: s-a ajuns la capătul verbalității, iar verbalismul a fost noua ars retorica a revoluției (gauchism-ul, boală verbală a marxismului!). Deși pletele - reabsorbite de furia verbală - nu mai vorbeau în mod autonom destinatarilor zăpăciți, eu am găsit totuși puterea să-mi ascut capacitățile decodificatoare și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest caracter sintetic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în viața lui transmundană convertită în operă. Invocând cuvintele lui Petru Creția, constatăm faptul că scrisul suplinește cu mijloacele lui tot ce are de pierdut prin însăși esența sa1. Potrivit criticului, textul, pierzând, o dată cu vizibilul, tot ce nu e pură verbalitate, reconstituie, în felul său, durate și lumi: din semnele arbitrare ale unor cuvinte arbitrare așternute pe o filă și operând asupra noastră în tot ce suntem. Căci noi suntem via oglindă în care semnele redesfășoară chipul și viața lumii, convertind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a sporirii - dacă așa ceva se poate - a vidului), principiul realităților comunicante (secția, orașul, berăria, mahalaua - „universuri logopatice” - și „ritualul halucinogen” al carnavalului), formele fără fond (de la primarul Cuțiteiu din Păcat... până la venerabilul Trahanache din O scrisoare pierdută), întemeierea ființei prin verbalitatea cu registrele sale diferite (sentimentalitate, automatizare până la confortul patului lui Procust, cult al uniformizării, compromitere, viciere, instalarea autorității fără putința de a o contesta), lipsa intimității -iată caracteristicile unei lumi care e a noastră, imbecilizată de frică, vorbind la nesfârșit
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
cu atît mai rar, românul n-au fost abordate stilistic. Excepțiile se numără pe degetele de la o mînă. Întreaga noastră critică interbelică (de la Lovinescu la Călinescu) a rămas insensibila la limbaj: impresionista, dogmatica, istorista, sau estetică a preferat să evite verbalitatea textului în favoarea impresiilor, ideilor, ambiantei culturale sau valorii literare deductibile din el, ca niște constructe abstracte. Nici critică actuala n-a fost alt fel. A adăugat o perspectivă retorica sau fenomenologica, absența înainte, dovedindu-se interesată de structuri (poetice, narative
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
actuala n-a fost alt fel. A adăugat o perspectivă retorica sau fenomenologica, absența înainte, dovedindu-se interesată de structuri (poetice, narative etc.). Chiar și structuraliștii noștri, cei mai în măsura să-i înțeleagă virtuțile, au făcut prea puțin pentru verbalitate. În afară de M. Zamfir care a și introdus un concept nou, si anume cel de stilistica diacronica, alții n-au fost critici literări (mă refer la scoala Coteanu). Genette, Riffaterre n-au avut emuli la noi, ca J.P.Richard sau tematistii
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
era metalingvistica. Deși a făcut unele observații referitoare la limba (batjocorea sarcastic diminutivele romanticilor), critică lui a rămas ideologică, abstractă, sprijinită pe cîteva concepte clare (autonomia esteticului, între ele) de natură teoretică. Maiorescu n-avea plăcerea textului. Așadar, nici a verbalității. Frigiditatea această pare a se fi transmis criticilor următori, clasați de Lovinescu, o jumătate de secol mai tîrziu, în trei generații maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al doilea război mondial. Cu toate deosebirile dintre ei, maiorescienii
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori, tocmai prin verbalitatea exuberanta ori senzuala a comentariului propriu. Ideile maioresciene apasă, un secol aproape după ieșirea ctitorului din scenă, pește conștiința verbală a urmașilor că o lespede de neînlăturat.
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
ușii, venind vorba de Noica, exclamase râzând ca un bucureștean, haios, de absurditate: Un sentiment paraguayan al ființei! Am scris în Memoriile mele vechi, apărute. Nu știu cum, dar cred că nimeni nu a avut norocul să se afle în posesia acestei verbalități enorme a filosofului român, - cestălalt, nu românul. Păcat. Altfel, articolul pe care Cotidianul a avut onoarea să-l publice, este tot ce poate da, ca noblețe, un intelectual autohton despre un alt intelectual autohton, cel puțin la fel de valoros. Despre sinceritatea
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
literatura română. Aștept cu mare emoție volumul trei din Orbitor; sper ca autorul să iasă cu bine la capăt din drumul în spirală pe care l-a parcurs cu primele două volume. O spirală în el însuși. Cărtărescu are o verbalitate uimitoare, nu mi-am închipuit că într-un om încap atâtea cuvinte. Iată unul dintre cele mai plastice lucruri care s-au spus despre Mircea Cărtărescu...Dar continuați! Volumul doi din Orbitor mi-a prilejuit o experiență rară: a fost
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
luna martie a anului 1848. Evrei erau oratori în Dieta din Viena la 13 martie; un evreu (dr. Bruhl ) ceru, ca deputat al mulțimii adunate în curte, libertatea cuvântului și a presei, libertatea învățămîntului, reprezentațiunea în Confederația germanică, publicitatea și verbalitatea procedurei judecătorești, constituțiune, egala îndreptățire a tuturor confesiunilor. Afară de el vorbiră și alții, asemenea semiți. Un semn distinctiv al neamului este fără 'ndoială lăudăroșia, crearea de legende de vitejie. Se știe că chiar în România, în timpul ultimului război, s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Această mașinărie metafizică neînțeles de complicată care este omul, în trecerea lui prin viață, lasă niște dâre. Emoția lui în această miraculoasă existență în lumină se concretizează în diverse forme de expresivitate, poeme, proze, dacă e să ne mărginim la verbalitate sau opere muzicale ori vizuale sau chiar rugăciuni, dacă lărgim cadrul la artistic și apoi la spiritual. Aș zice că acest dar al omului de a crea forme de expresivitate (opere) așa cum creează scoica perle este cel mai important dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
peisaj totodată, contemplată mai mult decît citită, publicitatea este un enorm "dispozitiv panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a obiectului" (G. Péninou, 1970: 97). Revoluția iconică a erei vizualului și-a pus decisiv amprenta asupra mesajului publicitar biaxial: de la verbalitatea literară a formelor "arhaice" de publicitate (din care subzistă azi doar sloganul) s-a trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]