71 matches
-
ai senzația că posezi și lucrul indicat, pe vecie. Apoi când se întâmplă să-l pierzi, alt cuvânt fixează această semnificație la fel de definitiv. Adică rosturile lumii acesteia schimbătoare sunt anunțate în mod clar și irevocabil și imediat interiorizate, de fapt - verbalizate. Verbalizarea vieții interioare constituie o nouă realitate având o altă consistență. Ea rezonează în interiorul eului ca o muzică sacadată, monotonă, repetitivă. Din când în când însă răsună câte un cuvânt fatidic care anunță sau amintește o catastrofă. El te umple
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
Eroii lui D.H. Lawrence trăiesc într-un infern al impulsurilor pshice și fizice inexplicabile. Henry James aspiră la onestitatea ființei, mutând centrul de interes al romanului de la real la verbalizarea lui deficitară, transformând acțiunea (incidentele) în understatement (subînțeles, înțeles insuficient verbalizat). Ceea ce rezulta din mâna autorului modernist trebuia decodat, prelungit, explicitat: clarificarea era, de fapt, o completare a textului (bazat pe preverbal) cu un alt text (critic), în care criticul transpunea în verbal ceea ce romancierul încercase să ascundă de sens, de
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
de învăţare, relevanța pentru viață a conținuturilor) 1,5 Conținut ştiinţifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerență, consistență) 1,5 Metode şi mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climat psihopedagogic Ambient specific disciplinei, motivație pentru lecție 1 Elevii - dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă (operații logice, mecanisme de analiză şi sinteză, tipuri de inteligente, consecvență, seriozitate, ambiția autodepășirii, colegialitate, responsabilitate şi răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor) 0,5 Atitudine față de şcoală
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
Metode didactice, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climatul psihopedagogic (organizarea spațiului şi a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activităţii, modalități de motivare şi încurajare) 1,5 Elevii – dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Competenţe cognitive, sociale şi emoționale (stimularea mecanismelor de analiză, sinteză şi autoreflecţie, valorificarea resurselor personale ale elevilor şi a experienței lor de viață) 0,5 Atitudinea elevilor în cadrul activităţii (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
să citească în gând un text care era derulat pe un ecran, fără detalii suplimentare. Rezultatul: zona creierului care se activează la vocile ce vin din exterior reacționează la fel și în timpul unei lecturi silențioase ca și cum ar fi o ”gândire verbalizată”. ”Pentru prima dată, mulțumită acestui studiu, am putut să observăm în timp real traiectoria acestei voci”, a spus Jean-Philippe, coordonatorul acestui studiu. Rezultatele ne arată mai mult decât am fi sperat, dat fiind faptul că este vorba despre ceva atât
Avem o voce interioară reală! Află ce înseamnă () [Corola-journal/Journalistic/65362_a_66687]
-
care quilt-urile însoțesc povestea quakerilor din Dorset stabiliți în Ohio înainte de Războiul Civil). Istoria din fragmente prinde contur, ritm, simfonizând diferențele. Defragmentarea e metoda de lucru. Cele 103 istorii sunt petece colorate din care se țese „acoperământul”. Recuperarea prin memorie verbalizată are efectul punerii laolaltă a discordiilor în căutarea unui sens. Ca pe monitorul computerului, defragmentarea identifică nenumăratele căsuțe rebele, le lucrează în flash-uri iuți ca, după câteva minute, ele să apară compacte, gata să întrețină, o vreme, legăturile și
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
de învățare, relevanța pentru viață a conținuturilor) 1,5 Conținut științifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerență, consistență) 1,5 Metode și mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climat psihopedagogic Ambient specific disciplinei, motivație pentru lecție 1 Elevii - dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Deprinderi de activitate intelectuală individuală și în echipă (operații logice, mecanisme de analiză și sinteză, tipuri de inteligențe, consecvență, seriozitate, ambiția autodepășirii, colegialitate, responsabilitate și răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor) 0,5 Atitudine față de școală
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
Metode didactice, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climatul psihopedagogic (organizarea spațiului și a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activității, modalități de motivare și încurajare) 1,5 Elevii – dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Competențe cognitive, sociale și emoționale (stimularea mecanismelor de analiză, sinteză și autoreflecție, valorificarea resurselor personale ale elevilor și a experienței lor de viață) 0,5 Atitudinea elevilor în cadrul activității (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive
METODOLOGIE-CADRU din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292382]
-
de învățare, relevanța pentru viață a conținuturilor) 1,5 Conținut științifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerență, consistență) 1,5 Metode și mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climat psihopedagogic Ambient specific disciplinei, motivație pentru lecție 1 Elevii - dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Deprinderi de activitate intelectuală individuală și în echipă (operații logice, mecanisme de analiză și sinteză, tipuri de inteligențe, consecvență, seriozitate, ambiția autodepășirii, colegialitate, responsabilitate și răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor) 0,5 Atitudine față de școală
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
Metode didactice, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climatul psihopedagogic (organizarea spațiului și a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activității, modalități de motivare și încurajare) 1,5 Elevii - dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Competențe cognitive, sociale și emoționale (stimularea mecanismelor de analiză, sinteză și autoreflecție, valorificarea resurselor personale ale elevilor și a experienței lor de viață) 0,5 Atitudinea elevilor în cadrul activității (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
Dillon, Kirchhoff 1976; Genette 1980, 1983; Jespersen 1924; Lips 1926; Lorck 1921; McHale 1978, 1983; Pascal 1977; Strauch 1974; Todorov 1981; Vološinov 1973. discurs narativizat [narratized discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care sînt reprezentate ENUNȚURILE unui personaj sau gîndurile verbalizate, în cuvinte care aparțin naratorului, ca acte între alte acte; un discurs despre cuvinte (sau gînduri) rostite, echivalentul unui discurs care nu e despre cuvinte. De exemplu, dacă un personaj ar fi spus la un punct oarecare "Ei, așa rămîne
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
informație (PARALEPSA), sau dătătoare de mai puțină informație (PARALIPSA) decît ar trebui transmisă în condițiile codului guvernant. ¶Genette 1980. monolog [monologue]. Un discurs lung produs de un personaj (neadresat altor personaje). Dacă monologul este nevorbit (dacă el constă din gîndurile verbalizate ale personajelor), el constituie un MONOLOG INTERIOR. Dacă este vorbit, el constituie un monolog exterior sau solilocviu. ¶Holman 1972. Vezi și DIALOG. monolog autocitat [self-quoted monologue]. Un MONOLOG CITAT într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. monolog auto-narat [self-narrated
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse aspecte ale actului, personajului, mediului în care apar ele etc. Propozițiile incidente pot însoți DISCURSUL DIRECT ("Ce faci aici? întrebă el, cu un zîmbet") sau DISCURSUL INDIRECT ("Ea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povești, pornindu-se de la un cuvânt-cheie, de la o imagine, de la un semn de punctuație, de la o stare de spirit, de la un personaj etc. ( ,,Asaltul de idei" poate lua forme particulare în activitățile derulate cu preșcolarii, ,,ideea" putând fi nu doar verbalizată, ci și asociată cu desene, jetoane, siluete, jucării, figurine cu mimici diferite, pasaje muzicale, gesturi/mișcări etc., încurajându-se asfel modalități diferite de exprimare a copiilor. 6.3.4. Conversația Conversația este metoda didactică ce implică o succesiune controlată (și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
măsură independentă de situația narativă respectivă. "La drept vorbind, în literatură mimesis-ul pur este posibil numai acolo unde [...] comportamentul este doar lingvistic [...]. Povestea absolut nemediată sau transcrierea ori înregistrarea pură [...] nu constau în nimic mai mult decît vorbirea sau gîndurile verbalizate ale personajelor [...]"172. Această afirmație a lui Chatman are legătură cu perspectiva lui Hamburger conform căreia dialogul ocupă un "loc autohton" doar în narațiunea mimetică, nu și în cea indirectă, la persoana întîi 173. Această opinie este contrazisă de faptul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile lingvistice predetermina, orientează și chiar organizează viziunea noastră despre lume19. Mounin, în Linguistique et philosophie, afirmă că nu există ruptură între gândire fără limbaj și gând verbalizat, ci trecere gradata, ce tatonează mereu, de la una la alta20. Definițiilor lexicografice, considerate insuficiente, semantica funcțională le preferă definiția referențiala, adică definirea referentului. O asemenea opțiune este în consonanta cu unul dintre principiile fundamentale de traducere la Eugene Nida, si
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe sine Însuși; semnificînd toate celelalte lucruri, vorbirea se semnifică și pe sine Însăși; și, de vreme ce vorbirea este ea Însăși semn, evident că nu există nimic care să pară că poate să fie instruit fără ajutorul semnelor.” (Sf. Augustin) Cunoașterea verbalizată este forma cea mai spiritualizată de cunoștere, deoarece ea dovedește că psihicul poate determina, prin simbolurile create, situațiile exterioare; ea dovedește că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții prezente acele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este la fel de pregătit ca primul (de altfel, acest fenomen este consemnat în pedagogie drept una dintre greșelile de evaluare - atunci când profesorul apreciază altceva decât stăpânirea informației - în cazul nostru, modul în care aceasta este expusă). Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării verbalizate, Hybels și Weaver (1989) recomandă focalizarea atenției asupra următoarelor idei: • Ce dorim să comunicăm? Chiar dacă răspunsul pare simplu, nu trebuie să omitem faptul că, de multe ori, pornim o comunicare înainte de a fi reflectat îndeajuns la totalitatea ramificațiilor pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anunță o veste tristă are o mimică în concordanță cu aceasta; - comunicarea nonverbală poate, în mod deliberat, să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale; atunci când, spre exemplu, trebuie să efectuăm o critică, un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent paradoxal - critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate; - comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înțelesul comunicării verbale, dând astfel posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în „spatele” unei moțiuni/afirmații; - în sfârșit, putem spune chiar că elemente ale comunicării nonverbale pot să substituie aspecte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de limbaj între emițător și receptor. 4. Paralimbajul reprezintă calitatea vorbirii (include elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc.). Unele cercetări apreciază că 39% din înțelesul comunicării depinde de paralimbaj. 5. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului verbalizat; ea este continuă (comunicăm nonverbal în orice moment) și include un evantai larg de forme (de la contactul vizual, expresiile feței, limbajul trupului la îmbrăcăminte și mobilier). 6. Metacomunicarea reprezintă apariția unor implicații ale mesajului care nu pot fi direct atribuite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în calitatea lor de dificultăți de către membrii grupului. 13.1.1.14. Tehnica grupului nominaltc "13.1.1.14. Tehnica grupului nominal" Tehnica grupului nominal inițiată de Delbecq și Van de Ven (apud Brilhart, Galanes, 1995) încearcă să alterneze interacțiunea verbalizată și lucrul individual în prezența altora (se observase deja în cadrul brainstorming-ului, mai precis într-o variantă a acestuia - brainwriting -, că activitatea individuală efectuată în co-prezență poate aduce un plus de implicare); trebuie observat că această metodă funcționează mai bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în idei verbalizate. Codificarea și decodificarea sunt activități mintale complementare, complicate și vulnerabile în învățare. Prevenirea acestor dificultăți, frecvent întâlnite și greu de ameliorat, începe în copilărie (de la 3‑4 ani) și continuă în școală cu aportul părinților, educatorilor, învățătorilor, profesorilor. 3. Dificultățile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau recontextualizări pe rând... Acești „4R” sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea avea elemente de clivaj și că nivelul cel mai înalt ar putea prezenta caracteristici ale negării sau izolării. Dorprat (1985) a stabilit ontogeneza refuzului identificând patru stadii, începând cu prototipurile fiziologice (închiderea ochilor, de pildă) și terminând cu gândul verbalizat (de exemplu, negarea). 3) Se întâmplă ca un mecanism de apărare să sufere o „schimbare a funcțiilor sale” (Hartmann, 1939/1958): forma cognitivă de gândire persistă, dar se separă de originea sa conflictuală putând fi utilizată, în noile condiții, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]