132 matches
-
toarnă-n suflet ceai sfînt cu kilogramul. Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat și-albușul - ochi grav de înger mort, Dat
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
voluptatea crepusculului, o literatură de sensibilitate barocă, și aici cred că îi întâlnim pe Lampedusa și pe Vincenzo Consolo; și o literatură de atenție socială, fără ca prin asta să însemne renunțarea la o mare profunzime psihologică: aici mă gândesc la Verga, la Sciascia, la De Roberto. Eu mă simt mai aproape de cea de a doua literatură. De Roberto, de exemplu, cu romanul Viceregii, care spuneai că a fost tradus și în românește, este după mine un scriitor formidabil, mai puțin popular
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Sciascia, la De Roberto. Eu mă simt mai aproape de cea de a doua literatură. De Roberto, de exemplu, cu romanul Viceregii, care spuneai că a fost tradus și în românește, este după mine un scriitor formidabil, mai puțin popular decât Verga sau Lampedusa pentru că nu a fost introdus în manualele școlare, din pricina durității lui la adresa Bisericii. Al doilea lucru este că, pentru mine, romanul istoric nu este o reconstrucție, ci un vis. Eu încerc să retrăiesc acele vremuri pentru ca să-mi înțeleg
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Pace se bucură de o distribuție de excepție: Andrei Bondarenko, un bariton având calități vocale remarcabile, îl interpretează pe prințul Andrei Bolkonski și soprana Aida Garifulina, în rolul Natașei Rostova. Cavalleria Rusticana, o adaptare după o nuvelă scrisă de Giovanni Verga, este o operă într-un singur act aparținând stilului „verismo opera”. Compusă în 1888 de Pietro Mascagni ca parte a unui concurs, opera a cunoscut un real succes în Europa și în Statele Unite după câștigarea competiției. Spectacolul transmis de la Festivalul
Operele Război şi Pace, Cavalleria Rusticana şi Pagliacci transmise în direct la Grand Cinema & More de la cele mai faimoase festivaluri din lume [Corola-blog/BlogPost/98616_a_99908]
-
umpluse de teamă și dezgust. Rămas foarte curînd văduv, el o luase în casă pe Concetta, adolescenta ce-i va da, după aducerea exasperantă pe lume a șase fete, mult doritul moștenitor. Asemenea altor cupluri similare (Mastro-don Gesualdo de Giovanni Verga, L'edera de Grazia Deledda), și cel creat de Mariolina Venezia se uită greu. Deși don Francesco i se impusese prin abuz, cum dintotdeauna făcuseră stăpînii, fetișcana se va atașa de el, impresionată, "nu de hainele sale de om bogat
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
vorbă dinăuntru Unde pescarii lenevesc la pranz: unde zidurile De la Magnus Martyr păstrează Splendori de nedescris în alb și aur Ionic. Râul asudă Petrol și smoală Barjele-alunecă-n derivă Cu fluxul în schimbare Pânze roșii Larg Se leagănă în vânt pe verga grea Barjele spală Bușteni ce-alunecă-n derivă În jos pe lângă Greenwich, ajung Dincolo de Insula Câinilor Weialala leia Wallala leialala Elisabeth și Leicester Vâsleau Pupa avea formă De coajă aurită Roșie și aurie Unda stârnită Atinse-ambele țărmuri Vântul sudvestic Ducea în aval
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
Robert Jackson l-a surprins foarte tare pe Herman, și el a decis să-și ocrotească prietenul. H.M. nu era slab, nici lipsit de forță, și nici prea timid. Se bătuse cu pumnii și știa să se apere. Odată, lângă vergă, îl provoca în joacă pe Billy, în speranța de a-l învăța pe prietenul său câteva mișcări de apărare. Și-a strâns pumnul și l-a lovit pe băiat în bărbie, julindu-i maxilarul. Când Billy s-a ferit, Herman
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
navigabil, la câteva mile de la vărsare, pentru nave atât de mari. Acea prezență era... ce mai Încoace și-ncolo, era imposibilă. Căută vreun semn care să Îi indice de unde provenea, dar nu exista decât un steag negru, care atârna de vergă. - Să ne apropiem. Trebuie să văd... și să știu, zise el și Își dădu drumul cu repeziciune la vale, scufundându-se din nou În mlaștină, urmat fără nici o tragere de inimă și de ceilalți. Smulsese spada din mâna unuia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu un echipaj bolnav? Nu, cu siguranță, alta era cauza acelei hecatombe. Probabil că moartea dăduse târcoale la bord asemenea unui oaspete tăcut, trecându-și Îndelung ghearele pe deasupra prăzii, Înainte să lovească. Își ridică privirea, atras de scârțâitul steagului de pe vergă. Înainte ca drapelul să cadă moale la loc, apucă să zărească imaginea unui craniu, peste două oase În cruce. La mijlocul punții era un tambuchi care dădea spre cală. Poate că Încărcătura navei avea să Îi dezvăluie misterul. Apucând o cange
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o imagine generală a podului, un interviu cu proiectanții, constructorii ... Clar, sunt comunist? Și naționalist pe deasupra! „Ultrasunetele distrug celulele tumorale prin încălzire (ardere) direcționată, fără a afecta organele și tesuturile din jur. Nu exista efecte secundare", ne spune dr. Nicolae Verga, directorul Centrului Medical Bio Terra Med București. Da, tehnologia anticancer e aici în București! L-ați văzut, cumva, pe acest medic sau altă personalitate științifică, invitată la o oră de vârf la vreun post de știri ? Excepție, Antena 3! Dar
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
în perioada 1937-1944 (Eugen Relgis, Eugen B. Marian, Paul B. Marian), A. a contribuit la editarea unor opere ale literaturii universale în versiune românească, între care Jane Eyre de Charlotte Brontë, Rebecca de Daphné du Maurier, Familia Malavoglia de Giovanni Verga. SCRIERI: Altceva, București, 1936; Fericirea nu are istorie, București, 1942; Amarul sânge al strugurilor, București, 1969; Război cu zurgălăi, București, 1971. Repere bibliografice: Mihail Șerban, Apostol Fulga, „Altceva”, ADV, 1936, 16056; Ovidiu Papadima, „Altceva”, F, 1936, 2; Radu Preajbă, Boris
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
Cercetată atent, detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al studiilor precedente, e explicabilă prin propensiunea spre „realismul analitic” prin care Duiliu Zamfirescu își devansa contemporanii și prin voința sincronizării discursului epic cu acela european practicat de Maupassant, Zola, Flaubert, D’Annunzio, Verga, Tolstoi. Planetariu (1984) conține studii de istorie literară consacrate lui M. Sadoveanu, T. Arghezi, Ion Pillat, G. Călinescu, Marin Preda și, desigur, lui Duiliu Zamfirescu. Multora dintre aceștia (dar și altora, ca I. L. Caragiale, Gh. Brăescu, Mihai Beniuc, Grigore Ghica
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Papilian despre „istoria omului”, N. Leon despre probleme de economie, Virgil Bărbat despre sociologie etc. Î. este deschisă literaturii străine, oferind articole și eseuri despre Blasco Ibáñez, Maxim Gorki, Shelley, Johan Bojer, Anatole France, Théophile Gautier, Dante, Ivan Vazov, Giovanni Verga, Mahatma Gandhi, Rabindranath Tagore, Charles Baudelaire, Friedrich Nietzsche, Matilde Serao, Ady Endre, Eugene O’Neill, Petöfi, Maeterlinck, dar și eseuri despre literatura lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Scurtu (necrolog), G. Coșbuc (Pe urmele lui...), Andrei Bârseanu, Petru Maior, I.
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu. SCRIERI: Michelangelo poet, București, 1939; Concepția omului activ, București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
italica, București, 1975; Dicționar enciclopedic al literaturii italiene, București, 1982. Traduceri: Giordano Bruno, Despre cauză, principii și unitate, introd. trad., București, 1941; Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon, introd. trad., București, 1942; Palmiro Togliatti, Gramsci, București, 1950; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, introd. trad., București, 1955 (în colaborare cu D. Panaitescu); Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. trad., București, 1964 (în colaborare cu Tudor George și Barbu Solacolu); Silvio Pellico, Închisorile mele, introd. trad., București, 1965; Francesco De Sanctis, Istoria literaturii
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
lui A.D. Xenopol, Mișcarea literară de la 1822-1848, medalioane dedicate lui N. Nicoleanu, Al. Macedonski, V. A. Urechia. Cu toate acestea, critica literară e slab reprezentată. În R.p. apar traduceri din Byron, André Chénier, Henri Murger, Heine, Poe (Corbul, Morella), Giovanni Verga. Din 1899 spațiul acordat literaturii se micșorează foarte mult în favoarea paginilor de știință popularizată. S.C.
REVISTA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289251_a_290580]
-
Margareta Feraru, București, 2001. Antologii: Să ne cunoaștem neamul și țara, cu ilustrații de Magdalena Iorga, București, 1933 (în colaborare cu Mihail Sadoveanu și Ion Simionescu). Traduceri: Grazia Deledda, Valurile vieții, București, 1909; Matilde Serao, Mama vitregă, București, [1910]; Giovanni Verga, Fire de tigroaică, București, [1923]. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 119-122; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 109-111; Călinescu, Cronici, II, 274-278; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 152; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 35; Călinescu, Ist. lit. (1941), 591
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
N. Boeriu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1985; Din pragul frigului statornic, îngr. I. N. Boeriu, pref. Gh. Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Boccaccio, Decameronul, I-II, pref. Al. Balaci, București, 1957; Cesare Pavese, Tovarășul, pref. E. Schileru, București, 1960; Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina Façon, București, 1964; Alberto Moravia, Indiferenții, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Dante, Divina Comedie, București, 1965; ed., I-III, îngr. și introd. Al. Balaci, București, 1982; Baldassare Castiglione, Curteanul, pref. trad., București, 1967; Petrarca, Rime
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
E.A. Poe), din cea franceză (Victor Hugo, Jules Verne, Ernest Renan, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Émile Zola, François Coppée, Catulle Mendès, Jules Richepin, Édouard Pailleron, Jules Clarétie, Sully Prudhomme ș.a.), germană (Lessing, Heine, M. G. Saphir), italiană (Leopardi, Giovanni Verga) și rusă (Gogol, Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski). R.Z.
REVISTA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]
-
Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a fi propulsați în fruntea ierarhiei („[...] și au mers la caimacanul, prietenul lui Vergo [un grec folosit de Constantin Brâncoveanu pentru diverse misiuni la Istanbul] și dându-i în știre, dând și rugăciunea domnului în știre, care să ruga pentru Costandin beizadea, feciorul Ducăi vodă „să-l facă domn, pentru că va să-l facă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
povestiri diverse, articole de știință popularizată, de apicultură și medicină, anecdote ș.a. Traduceri, mai ales din literatura italiană, fac I. S. Spartali, Clelia Bruzzesi și D. Stăncescu. Printre autorii transpuși în românește se numără Silvio Pellico, Edmondo De Amicis, Giovanni Verga, dar și Lope de Vega, Charles Dickens, I. S. Turgheniev, H. C. Andersen, Victor Hugo, Émile Zola, Jules Verne, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, François Coppée ș.a. D. Stăncescu dă și basme populare, iar I. I. Roșca e prezent cu
TREBUINCIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290245_a_291574]
-
Loredana Bogliun, Vorbind despre noi, Craiova, 1989; Alberto Moravia, Cum să trăiești cu o soție necredincioasă, Craiova, 1991; Mimmo Morina, Kuma. Oracol despre cuvântul revelat, Craiova, 1991; Antonino Contiliano, Exilul utopiei, Craiova, 1991; Cartea tibetană a morților, Craiova, 1992; Giovanni Verga, O păcătoasă, Craiova, 1994; Leonardo Sciascia, Cu orice risc, Craiova, l995; Sören Kierkegaard, Maladia mortală, pref. trad., Craiova, 1997; Umberto Eco, Cinci scrieri morale, Constanța, 1997, Cum se face o teză de licență, Constanța, 2000, Supraomul de masă, Constanța, 2003
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
scriere din literatura catalana, datorată lui Joan Maragall (Laude, 1922). A transpus din Ricardo León, Cămilo Castelo Branco, Calderón de la Barcă, Lope de Vega, Dolores Medio, Miguel de Unamuno, Juan Ramón Jiménez, Manuel Machado, Vicente Blasco-Ibáñez ș.a. precum și din Giovanni Verga și Francis Cârco. SCRIERI: Din viața și opera lui Unamuno, Craiova, 1923; Cervantes. Viață și opera, București, 1924; Lirica portugheză de azi, Craiova, 1926; Rătăcirea lui Ion Vancea, Craiova, 1926; Asemănări și analogii în folclorul român și iberic, București, 1927
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
românește, București, 1942; Pe urmele lui Don Quijote, București, 1942; Romancero, București, 1947. Traduceri: Ricardo León, Iubirea iubirilor, București, 1922; Joan Maragall, Laude, București, 1922; Prozatorii spanioli contemporani, pref. trad., București, 1923; Cămilo Castelo Branco, Iubire de pierzanie, București, 1927; Giovanni Verga, Povestea unei pitulici, Râmnicu Vâlcea, 1939; Armando Palacio Valdés, Sora Sân Sulpicio, București, 1940; Pedro Calderón de la Barcă, Viața este vis, București, 1942, Doamna Spiriduș, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1966; Lope de Vega, Teatru ales, pref. trad., București, 1943
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
poeme (1982), unde se produce o așezare în matcă a lirismului. Edenul (1980) și Via (1984) sunt romane cu substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei descompuse liric, cu puține personaje de reținut (Iane Verga, de pildă). Cea mai adecvată caracterizare a poeziei lui M. îi aparține lui Paul Georgescu: „Tonul e sever, semeț, aulic și trebuie să fi fost și o tentație (puțin izbutită) spre Anabase. Ce e frumos: poet al câmpiei și al
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]