11 matches
-
de mimoza, de arbore exotic înrudit cu manglierul (paletuvier), de brad de Canada, de salcie etc. 3) Rădăcini și părți similare: de dracila, de roiba, canaigra, limba-boului etc. 4) Fructe, bace, semințe: capsula ghindei, mirobolan, dividivi (sau libidibi), bace de verigariu (semințe galbene, de Persia, de Adrianopol etc.), semințe și pulpa de rocouyer, păstăi de țară, coaja de nucă, coaja de migdale etc. 5) Gogoși (gogoși de ristic, de Chină, de Alep, de Ungaria, de terebentina etc.). Gogoșile de ristic sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166475_a_167804]
-
arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt bogate оn vitamina C și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În caz de hidropizie avansată. La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean ras, amestecat cu miere polifloră sau sirop din verigariu din care se iau câte o linguriță de 2-3 ori pe zi. -Pulberea din frunze de pelin uscate și mărunțite care se ia cu miere, câte 1 linguriță de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale, timp de 7 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În caz de hidropizie avansată. La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean ras, amestecat cu miere polifloră sau sirop din verigariu din care se iau câte o linguriță de 2-3 ori pe zi. -Pulberea din frunze de pelin uscate și mărunțite care se ia cu miere, câte 1 linguriță de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale, timp de 7 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o coroniță) și asigură rezistența ciupercii peste iarnă. Prevenire și combatere. Respectarea complexului de măsuri culturale, duce la mărirea rezistenței ovăzului la rugină iar pentru loturile semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
165. Taraxaci Păpădie 3,50 20,00 166. Urticae Urzica 1,80 10,00 167. Veratri Strigoaia 1,20 8,00 168. Vincetoxici Iarbă fiarelor 2,50 13,00 FRUCTUS FRUCTE 169. Berberidis Dracila 3,50 20,00 170. Catharticae Verigariu 5,00 30,00 171. Crataegi Păducel 2,00 6,50 172. Ebuli c.s. Boz cu codită 1,60 10,00 173. Ebuli s.s. Boz fără codită - 12.00 174. Hippophae Cătina 6,00 32,00 175. Myrtilli Afin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
lichidul și se pune În apa de baie, care trebuie să acopere rinichii bolnavului. Ceai de ceapă, coacăz negru, coada racului, drăcilă, drobiță, hrean, ienupăr, isop, semințe de in, măghiran, frunze de mesteacăn, pedicuță, șopârliță (ventrilică), scoruș de munte, urzică, verigariu sau vinariță, o linguriță la o ceașcă cu apă fierbinte. Se beau 4,5 cești pe zi. PAREZE VEZICALE În cazul În care urina se elimină involuntar, când a ajuns la o anumită cantitate, sunt indicate: Baie de șezut cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sau vegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]