10 matches
-
buza ușor răsfrântă și rotunjită. Cel de al doilea recipient este un vas borcan, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza evazată și rotunjită, lucrat la roată, de culoare cărămizie. Așchia de silex nu are urme de retuș. Veriguța din fier este foarte mică, cu capetele apropiate, fără a fi lipite. Toate au fost așezate în partea stângă a scheletului, în zona umărului. Orientarea scheletului NE 8-SV 40 (Pl.117/1; 169/4.5; 170/1-6; 116/3-6). Mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
buc. din sticlă gălbuie în zona palmei de la aceeași mână. În necropola de la Săbăoani din sec. IV d. Chr. nu s-a descoperit niciun cercel sau inel din metal. Singurul obiect de metal din această categorie este reprezentat de o veriguță din bronz, formată dintr-o bucată de sârmă îndoită, care nu se încheie, capetele sârmei sunt apropiate și puțin îndoite spre exterior (Pl. 116/4; 170/3). Face parte din inventarul mormântului nr. 17. Tot în categoria obiectelor de podoabă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
anterioară. Noutățile în domeniul îmbrăcămintei erau, desigur, contribuția populațiilor alogene, venite aici în primele decenii ale sec. al IV-lea d. Chr., respectiv, comunitățile noii culturi materiale și spirituale în care goții au avut, desigur, rolul și importanța lor. O veriguță din bronz, realizată dintr-un fir subțire, a fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 17. Piesa constituie un element de cercel, care servea pentru prinderea de ureche (Pl. 116/4). Are un diametru de 1 cm, rotund în secțiune
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
În opt morminte s-au descoperit catarame din fier, bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în două morminte s-au aflat pietricele mici, iar în multe altele au fost descoperite doar câte o veriguță din bronz, de la un cercel, un fragment de silex, două cârlige de undiță, doi pinteni din fier, un ac din fier, un auriscalpium, o scoabă din fier, o sârmă din bronz și câteva oase de animal. Toate acestea dovedesc prezența
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a fi parodiate. „Tiparul Conachi” a ajuns curînd ușor de recunoscut. Frapează de asemenea preferința pentru diminutive, preferință ce a dus la discreditarea ulterioară a acestei maniere de a-și apropria erosul, în aria semantică a căruia întîlnim: surioară, ochișori, veriguță, sărmănel, guriță, țîțîșoare, fetișoară, copilaș, floricică, inimioară, umbreluță, obrăjel, frumușel, suflețel etc. O anumită subtilitate dobîndită prin îndelungat exercițiu ridică însă textul, pe neașteptate, la altitudini nebănuite. În tratatul său de versificație, ocupîndu-se în treacăt de figurile poetice, Conachi analizase
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
să intri-n casă ș-ai să vezi un horn făcut acolo și pe vatră ai să vezi o chee. Să iei cheea ceea, s-o pui în brâu și să vii înnapoi la mine. Da, na-ți ș-o veriguță de fier, că făr de veriga asta nu poți intra (acolo era pe ceea lume, zice - că ). Băietul se ia, merge-ncetișor și intră pîn-în grădina ceea. Da, acolo așa era o mîndreață, grădină cu pomi, cu poame de aur... încît
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nevastă-sa: cine știe ce jelanie a fi fost acolo. - Mă duc de acu-n lumea mea. Merge el și ajunge la o baltă (cam un iaz vine). - De-acu n-am ce face, mă - nnec! Dând așa, frecîndu-și mîinle, dă de veriguța ce i-a dat-o vrăjitorul când l-o vârât întîi în groapă, Și vine un om de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreu cheea cea de la iad. - Eu cheea iadului nu ți-o pot da. - Apoi ce să fac eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-l păzăști tare Și de vînturi și de soare, Și cînd alți ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele”. Poezia este scurtă și nota de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui erotic (spațiul intim) este, Într-adevăr, sărac. Pasiunea depopulează, golește totul În jurul obiectului erotic. Nu este loc decît pentru o oglindă care să probeze (dar să și trădeze) frumusețea femeii, o umbreluță mesager și paznic și, În fine, o veriguță - Întruchipare a esenței fizice și metafizice a femeii. 16. Celălalt univers, dinafară, este În schimb populat și puternic erotizat. Ochiul care golește iatacul pentru a nu lăsa decît imaginea slăvită a femeii descoperă, dincolo de cercul pasiunii lui, varietatea lumii. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]