89 matches
-
freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de lemn, unică prin splendoarea ei sacră a fost denumită de Eminescu Ierusalimul nostru...) * și dacă tratăm lumea din jur drept reală, nu e oare pentru că visăm fără a ști
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
săliță de lîngă prăvălie. Cîțiva obișnuiți transformaseră acest loc puturos și plin de praf într-un soi de club. ș...ț Prăvălia era deschisă de la cinci dimineața la unsprezece seara. Closetul se afla pe un maidan, la distanță de o verstă. "Mi se întîmpla, își va aminti Cehov, să dau nas în nas cu cîte un vagabond care se adăpostea acolo peste noapte. Ce spaimă trăgeam amîndoi!" În fine, unul din comisionari, care stătea la pîndă pe drum, se întorcea strigînd
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet. în cuibul ei ca pe pământ se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
repaus și de lucru. vizitiu care conduce diligența, poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066,78 m). conducător de oaste. hrană, proviziiăpentru armată). slujbaș însărcinat cu strângerea dărilor. LISTA ABREVIERILOR ȘI SIGLELOR Ab Abonat adtiv Administrativ Ag. Agenție AR confirmare de primire ASIROM Asigurarea Românească BA Banca Agricolă BCR Banca Comercială Română BI
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
într-o zi de februarie, un țăran care avea cai buni și sanie fusese chemat de urgență la sediul "Gumzak", unde au împins în sanie trei femei în vârstă pe care a trebuit să le ducă la vreo 60 de verste, la un lagăr de deținute situat undeva mai sus, pe Obi. A fost însoțit de doi militari din cauza cărora nu a putut schimba cu femeile nici o vorbă. Totuși, când cei doi paznici s-au dus să se ușureze în pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
control. Să fie într-un ceas bun! Mulțămesc, doamna doctor! Așa voi face! Mulțămesc! Când vor înflori cireșii Dealurile împădurite ce însoțesc șoseaua străveche Hatna Sirete n-au asemănare în tot ținutul Sucevei. Că masivul păduros, lung de douăzeci de verste și lat de zece, parcă s-a înfrățit cu oamenii locului și le asigură căldură, liniște, apă și aer de cea mai bună calitate și în cantități îndestulătoare. Ba mai mult, minunea asta a naturii încântă privirea și auzul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din spate, a roșcatului cel mare, câte o picătură de sânge împestrița zăpada, o mică picătură de sânge, purpurie. Dar ei înaintau, totuși, mai departe, mai departe, în ritm egal... În seara aceea, șapte lupi mărșăluiau cam la vreo două verste nord de Humpleu, la vale. Șase dintre ei mergeau în șir, la distanțe egale unul de altul, al șaptelea rămânea puțin în urmă. Pe unde călca el, rămânea în zăpadă câte o picătură mică și roșie de sânge. Doar una
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
sau vrâstă pentru vârstă), rar atestate de atlasele lingvistice. Rusismele, în fine, sunt multe în primele cinci volume, a căror localizare în Rusia a impus autorului elemente de „culoare locală", editorul adăugând cuvenitele note explicative. Cu o singură excepție: cuvântul verstă, (unitate de măsură rusească, pentru distanțe, egală cu 1,067 km), considerat probabil ca fiind cunoscut de cititor, deși nu e deloc așa. În absența manuscriselor, munca depusă de editor pentru a identifica variantele a fost dificilă și a necesitat
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
pentru ca în finalul vieții să intre în cinul monahal și să se stabilească la același Văratec, lăcaș bătut de „vântul cel rău” de iarnă și de aerul fierbinte care seceră florile din lunci, vara, după spusa lui Hogaș, la câteva verste doar de Humulești, leagănul copilăriei celui mai mare, mai spectaculos și mai popular povestitor român. 1. „În jurul lui Maiorescu”, în „Viața românească”, nr. 5, mai 1963. 2. Dezbaterile cele mai intense au loc în revista „Viața românească”, nr. 6-7/ 1963
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
malul drept al Prutului la Fălciu în întâmpinarea armatei turcești. Eu cu dragonii mei, am trecut sub comanda generalului Ianus. Din cauza lipsei de iarbă, datorită unei invazii de lăcuste, n'am coborât până în Fălciu ci ne-am oprit cu două verste mai sus de gura Săratei, pe malul acestălalt al Prutului, unde se găsea pășune pentru cai. în 6 Iulie, la amiază, ne-au zărit Turcii, care urcau pe malul stâng al Prutului. Ei și-au oprit înaintarea și au început
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
chiar de pe acum, trecând prin viața mea și povestind despre temeiurile ei, despre aripi, peristiluri și altele, să-ți arăt unde începi tu în ea (foarte devreme, la vârsta de șase ani!), unde dispari, unde revii (ca Marina Țvetaieva din Verste), unde amintești propriile-ți temelii, lăsându-te cu forța înghesuită în spate și, dintr-o dată, începând ofensiva cu acele corespunzătoare surprize din celelalte părți (despre asta însă în altă scrisoare, următoarea), și crești, crești, repeți temeiurile și făgăduiești să desăvârșești
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
case oarecare. Galoșul capturat era aruncat de învingători pe acoperișul unei clădiri cu două etaje, cea mai înaltă din orășel. În Stargorod mai erau și cadeți pe care gimnaziștii îi numeau „cizme”. Ei însă locuiau în clădirea lor, la două verste depărtare de oraș, și duceau o viață misterioasă, ba chiar legendară, în opinia „pătlăgelelor”. Ippolit îi invidia pe cadeți, le invidia epoleții azurii cu monograma galbenă a țarului Alexandru, lipită neglijent după șablon, și insignele cu vulturul imperial, dar lipsit
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
botezaseră „Lugubrul”. Ziua, când aveau treburi cu caii la castel (deoarece castelul, pentru a se autofinanța, beneficia de o potcovărieî nu spuneau „mă duc cu calul la castel”, ci spuneau „mă duc cu calul la Lugubru”, porecla fiind încetățenită multe verste împrejur. în altă ordine de idei, trebuie menționat faptul că, pentru a evita o cacofonie, castelul era de altminteri, cum și-au dat imediat seama călugării noștri, o superbă mărturie a goticului târziu. Și aici simțim nevoia să facem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
american și europeni, precum și cele ale companiilor de transport naval maritim. Aici locuiesc și reprezentanții statelor străine, de obicei și în principal, viceconsuli, pe când consulii generali și „charges d'affaires” se află permanent în capitala Edo, situată la 30 de verste de Yokohama. În locul vechii capitale a împăraților niponi, Miyako, potrivit prevederilor ultimului tratat, drept centru administrativ și capitală a Japoniei este considerat Edo, care acum se numește Tokio. O cale ferată inaugurată pentru public în vara anului 1872 leagă Yokohama
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎN CASTELUL METZENGERSTEIN Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului În castelul Metzengerstein Lui E.A.Poe În castelul Metzengerstein Intră o stafie, La o sută verste, mie Mi se pare Cain. Ia bomboana, zice hârca, Mestecă hârtie, De la Viena pân-la Bârca Berenice, Berenice, Cum te mai iubiră Richard Wagner și cu Nietzsche, Dar eu cânt la liră. Regele pe nume Ciumă Intră în cetate, Morții nu
ÎN CASTELUL METZENGERSTEIN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353897_a_355226]
-
Fără pauză de masă Telescaunul lucrează, Iarna e la ea acasă Când turiști cu sârg schiază. Telescaunul lucrează, Este gol doar când coboară, Când turiști cu sârg schiază Peste dune parcă zboară. Este gol doar când coboară Două-trei ori patru verste... Peste dune, parcă, zboară. Iarna urcă-n sus spre creste... Referință Bibliografică: IARNĂ LA MUNTE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 752, Anul III, 21 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
a sosi pe mal Andrei cel Sfânt Cu Legea cea mai nouă și cuminte Sub care a-nviat și-acest pământ, Udat de valul ce ne-aduce- aminte ? (E Marea Neagră și de ea descânt...) GÂNDITORUL DE LA HAMANGIA Carte poștală de filosofie, O versta de pustiu între doi sfinți, Semnul heraldic strămoșeștii ginți , Lut levitând fără a fi stafie, Flamanzilor de sens, neagră lipie, Necunoscutul genitor de prinți E Gânditorul cel fără de - arginti - O palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
strânge informații militare, întocmește hărți, cartografiază, observă și consemnează ca un adevărat spion superdotat, probabil printre primii pionieri ai spionajului românesc. Zidul începe la Marea de răsărit și înconjoară toate ulusurile ( satele ) imperiului chinez pe o lugime de 1500 de verste ( 1000 de mile ). El urcă peste stânci și munți înalți și coboară prin văi adânci și înguste. Zidul este clădit la temelie din bolovani mari de granit necioplit, deasupra căruia s-a zidit cărămidă. Când chinezii vorbesc despre el, spun
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
toate podurile vopsite etc. Manolache Drăghici a notat că, în epoca administrației ruse, „s-au croit apoi și drumurile cele mari a poștelor prin ingineri ruși, însămnându-să cu șanțuri și cu punturi sau taruri (țăruși ?) de lemn la toate 5 verste, din care unele s-au îndreptat numai spre a se așterne cu prund, rămânând operația aceea a se îndeplini de guvernul local după rânduirea domnului”. În vremea administrației ruse, s-au trasat principalele drumuri ale Moldovei. Unele dintre vechile drumuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
martie 1856, diplomația franceză a reușit să anihileze planul comun austro-englez și să impună varianta sa de compromis. Aceasta prevedea retrocedarea de către Imperiul Rus doar a trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail, cu o suprafață de 10.200 verste pătrate și cu o populație de 127.330 oameni. Retrocedarea celor trei județe către Principatul Moldova (1857) și, În special, Unirea celor două Țări Române (1859) au avut o influență enormă asupra spiritului românilor basarabeni <ref id="3">3 Ștefan
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
intitulează Scrisoarea lui Nicolae Spătarul către țarul Alexei Mihailovici... și e datată „aprilie 1676”, tot un text „comandat”, M. nu mai este cel dinainte, nu mai e constrâns să facă „geografie” și „etnografie”, nu mai este zorit, grijuliu să numere verstele dintre două sate, să nu scape vreo populație dintre cele ce se mutau cu iurtele pe malurile fluviilor și să afle dacă plătesc sau nu „bir” țarului, abia având vreme să semnaleze câte un „loc” ingnorat de geografii consultați îndeobște
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Ilia Holima, ca să se Îmbogățească, Îl cumpărase de la târg, aducându-l cu căruța până acasă Într-un sipet și Închizându-l apoi În pod. Se spune că sipetul era atât de greu, Încât caii trebuiau să se odihnească la fiecare verstă, iar roțile căruței se Înfundau până la osii În pământ, astfel că drumul de la târg până la Brodina dură aproape o săptămână. Odată ajunși la destinație, sipetul se puse În mișcare ca de la sine putere, lunecând singur din căruță și ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lider mărunțel și efeminat, complexat de aceste neajunsuri și dorind să se dea mare și tare atacând nesfârșita întindere de stepe, munți, pustiuri, câmpii, fluvii, tundre și taigale, numită Rusia. Oare Napoleon are măcar vreo vagă idee câte mii de verste va avea de străbătut? Chelnerul îl auzi hohotind bătrânește. ― Nu-i bai! Îl voi lăsa să le numere la pas. PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA Partea a patra PAGINĂ NOUĂ 26 În noaptea dinaintea semnării mult așteptatului tratat de pace, Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sub protecția acvilei rusești până acum. După semnarea tratatului, însă, nu mai putea să rămână în principate. Rușii plecau, iar Principatele Române reveneau sub suzeranitatea turcilor. Prevăzuse asta și, cu un an în urmă, cumpărase deja o moșie la câteva verste de Moscova. Numai că ultimele evenimente îi dovedeau că nici măcar puternicul imperiu al țarilor nu mai era un loc pe deplin sigur pentru el și familia lui, așa cum sperase. Napoleon invadase stepele rusești. Prințul tocmai ieșea din pădure. Opri calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]