12 matches
-
uimirea sa, domnul Arsu s-a transformat în stană de piatră cu mâinile încrucișate la piept, lăsându-ne să alergăm disperați pe lângă el. După câteva minute a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede podeaua plină cu verziturile împrăștiate până la catedră și la tablă. Ne-a întrebat blând: - Ați învățat, copii, ce v-am spus azi dimineață? Câteva fete au îngăimat un „da!” anemic. Din partea băieților... liniște profundă, însoțită de priviri foarte mirate. Un fel de... trebuia să
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
mari de pâine țărănească coapte pe tablă, am rupt cu mâna o bucată de mozzarella și am pus-o lângă, am stropit cu ulei de măsline și am presărat puțină sare de mare, plus niște frunze de rucola și alte verzituri. Pe cei dedicați lui Nic, am pus și câte o feliuță de bacon, încă de când i-am băgat la cuptor. Rezultatul îl vedeți mai jos, însă gustul genial mi-e greu să vi-l descriu.
Am gătit cu Jamie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21239_a_22564]
-
Simona Tache Vorbeam mai devreme de verzituri și mi-am amintit că n-am atins o problemă care ma frământa de mult: relația copiilor cu legumele. Din poveștile pe care le-am tot auzit, decât să le dai legume copiilor, mai bine nu-i mai lași o
Războiul copiilor cu mamele şi broccoli by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18715_a_20040]
-
în trupul firav al juniorului, nu ține. Mai usor scoți România din criză decât să-i strecori un buchețel de broccoli în farfuria propriului copil. Acuma, nu stiu daca la mine au ajuns, întâmplător, doar poveștile despre plozi care urăsc verziturile sau e vorba de o atitudine generală, insă deja îmi fac planuri despre cum o să-mi învăț copilul de mic să iubească legumele. Aștept mamele și tații să-mi confirme dacă situația e chiar așa nasoala și războiul o să fie
Războiul copiilor cu mamele şi broccoli by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18715_a_20040]
-
unde să le așeze. O mână de om s-ar fi cerut, nu?! Dar știind cum o priveau sătenii ei, își luă gândul de la vreun ajutor dinspre dânșii, oftând. Dar, într-un asfințit, revenită din pădure cu alt braț de verzituri și pătrunsă-n tindă, văzu în colțul cu icoana o masă largă din lemn geluit. Așeză ofranda înfericită nevoie mare, astfel că, după trei cruci mari, se duse la culcare adormind de oboseală și de mulțumire. Noaptea i se arătase
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
km pe an) și folosesc cât mai puțin posibil mașină, opresc apă la duș cât timp mă săpunesc, cumpăr ambalaje de hartie la magazine (cu toate că sunt mai scumpe), am în casa doar becuri economice, am plantat destui copaci și alte verzituri la mine în curte și la casa de la țară, fetița mea duce maculatura la școală în vederea reciclării, etc. însă mărturisesc faptul că primele elemente din enumerare le fac pentru a nu plăti niște bani degeaba și pentru propria-mi sănătate
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
castraveți, chiar și porumb pentru floricele. Acolo, Însă, de generații Întregi de firi visătoare și contemplative nu se desțelenise ditamai curtea de buruieni. Așa că vestiții porci grași și leneși ai lui Florea Cucu creșteau precum caprele, cu tot soiul de verzituri și mai puțin cu grăunțe ori tărâțe. Cu câteva zile Înainte de Crăciun, stăpânul pleca de acasă când i se tăia porcul, căci el nu putea Îndura priveliștea uciderii animalului care atât de drag Îi devenise. Un an Întreg Îl alintase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
conștientizat mai tare ca niciodată spinările late ale polițiștilor de la tejghea. I-am auzit cum glumeau cu tatăl meu. ― Auzi, Milt, ar fi cazul să pui În meniu niște hrană pentru suflet. ― Crezi tu? zise tatăl meu, jovial. Poate niște verzituri? M-am furișat afară ca să-l caut pe Marius. Era la locul lui obișnuit, dar stătea pe scaun, nu În picioare, și citea o carte. ― Am examen mâine, Îmi spuse. Trebuie să Învăț. ― Eu sunt În clasa a doua, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
iarbă, avea pe bogăția aia boabe de rouă strălucind pe carnea albă, bag-o, mă, m-am așezat deasupra ei și-am mozolit-o cu puța care începea să crească misterios, a tot schimbat pozițiile, de-am înnebunit acolo, între verzituri, după un timp mi-a băgat capul între picioarele ei albe, de blondă trecută de 17 ani, am lins-o mirat, era bună și caldă, gemea, mi s-a părut că se transformase într-o femeie verde-argintie și că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
te iau și eu pe la o ciohordoaică de-a mea... Care se cam ține de farmece... (Respirară adânc și icniră). Iar pe noi, cei în toată firea (din delicatețe evită să pronunțe "bețivanii cartierului") ne trimite, dimineața, să-i culegem verzitură, scaiete și pipirig dintre dărâmături... Iar după-masa ne pune să scărpinăm lespezile și să ridicăm pietroaiele... ca să-i găsim gândăcei... Cei doi răpănoși se opriră pe o plesnitură de zid și bășiră. Lui Chiose i se năzări atunci că vede
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o ție tânără și fragedă, se presară și câte o provizie de lipitori. Pentru că - vezi tu, Chiose viermănos - asta e marea șustă îmbîrligătoare a vrăjitoarei de la noi, din cartier: șapte luni pe an ne aleargă să-i procurăm cărăbușime și verzituri. O lună se încuie să-și meșterească rețetele saramurilor. Și o altă lună să împingă muntele de scârboșenii în cele vreo sută și ceva de borcane de murături în care le căpăcește... Fiindcă zice că, neapărat, iarna e aspră. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bălegar stătea aruncat un strat mai mărișor de nisip. Mirosea stricat, pentru că în el se mai ușurau motanii babei, dar dedesubt, în răceala lui, stăteau morcovii, niște cotolani roșii, înverziți, buboși și tari, numai buni de mâncat la vremea asta, verzitură de împrospătat sângele. Marghioala se lăsa pe vine, scormonea unde știa și-și umplea poala. Dincolo, babelor li se umplea gura de apă. - Ce faci, coană Marghioalo? întreba Chirița nerăbdătoare. - Ce zice? Ce zice? - Zice că ce face dincolo coana
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]