16 matches
-
prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociți
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-cea-mult-folositoare-impactul-si-influenta-ei-in-viata-cea-evlavioasa-a-crestinului-contemporan/ [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
neamul omenesc Sfântul Ioan Damaschin vorbește despre venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu ca despre o primăvară înnoitoare pentru întreg neamul omenesc. „Când S-a născut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toată lumea ca o primăvară veselitoare și a întors-o către înnoire. Căci, născându-Se Domnul și Dumnezeul nostru, ne-a izbăvit din iarna înșelăciunii și din frigul rătăcirii și ne-a întors către primăvara bucuriei după ce a luat asupră-Și chipul nostru și l-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociți
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412593791.html [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
neamul omenesc Sfântul Ioan Damaschin vorbește despre venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu ca despre o primăvară înnoitoare pentru întreg neamul omenesc. „Când S-a născut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toată lumea ca o primăvară veselitoare și a întors-o către înnoire. Căci, născându-Se Domnul și Dumnezeul nostru, ne-a izbăvit din iarna înșelăciunii și din frigul rătăcirii și ne-a întors către primăvara bucuriei după ce a luat asupră-Și chipul nostru și l-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
neamul omenesc Sfântul Ioan Damaschin vorbește despre venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu ca despre o primăvară înnoitoare pentru întreg neamul omenesc. „Când S-a născut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toată lumea ca o primăvară veselitoare și a întors-o către înnoire. Căci, născându-Se Domnul și Dumnezeul nostru, ne-a izbăvit din iarna înșelăciunii și din frigul rătăcirii și ne-a întors către primăvara bucuriei după ce a luat asupră-Și chipul nostru și l-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
neamul omenesc Sfântul Ioan Damaschin vorbește despre venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu ca despre o primăvară înnoitoare pentru întreg neamul omenesc. „Când S-a născut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toată lumea ca o primăvară veselitoare și a întors-o către înnoire. Căci, născându-Se Domnul și Dumnezeul nostru, ne-a izbăvit din iarna înșelăciunii și din frigul rătăcirii și ne-a întors către primăvara bucuriei după ce a luat asupră-Și chipul nostru și l-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
istorici greci, latini, francezi și italieni și după modelul lui Dimitrie Cantemir, să prindă „începerea[...], creșterea, starea și urmările” acestei „stăpâniri”. Își regăsește familia în 1790; după pacea de la Șiștov se întoarce în București și la „trecerile de vreme cele veselitoare de suflet”, către care, rafinat și epicureu, nu era mai puțin înclinat. Venirea în scaunul Țării Românești a lui Alexandru Moruzi (1793) îl pune într-o înfruntare deschisă, acutizată și de dragostea ce îl lega de soția domnitorului, cu superbia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
ignora însă nici sursele moderne, germane sau italiene. Pentru audiența lor în epocă, textele i se retipăresc frecvent, în timpul vieții, cât și după moarte, pe tot parcursul veacului al XIX-lea. Trecând peste câteva versuri scrise la ocazii, funebre sau „veselitoare”, pe care le dedică unor personalități ecleziastice sau laice (Ioan Bob, T. Meheși, D. Vaida, S. Vulcan), tânărul autor e ispitit să-și încerce „măiestria”, spre a gusta din „rodul plăcut” al unor ample alcătuiri „poeticești”. Deschide șirul în 1805
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
spirit (pre)modern, printre întâii autori români ai veacului ce avansează întrebări privind natura artei, înrâuririle dintre diversele ei forme, rolul versificației ș.a. SCRIERI: Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Brașov, 1805; ed. Sibiu, 1888; Verșuri veselitoare la ziua numelui excelenției sale domnului Ioan Bob, Sibiu, 1806; Perirea a doi iubiți, adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis, Sibiu, 1807; ed. Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
numelui excelenției sale domnului Ioan Bob, Sibiu, 1806; Perirea a doi iubiți, adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis, Sibiu, 1807; ed. Brașov, 1893; Verșuri veselitoare întru cinstea prealuminatului și preaosfințitului domn Samuil Vulcan, Sibiu, 1807; Vorbire în verșuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa, Sibiu, 1815; ed. București, 1894; Anul cel mănos, bucuria lumei, Sibiu, 1820; ed. Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Constantin Brâncoveanu: „Mulți ani, mulți ani, facă Dumnezeu, Prea luminatului, Înălțatului Domn și stăpânitoriului a toată Ungrovlahia, Domnului Domnului Constandin Voivoda“, „Întru pofala (lauda) Mitropolitului Ungro-Vlahiei, Kir Antim Ivireanul“, „Întru pofala boierului mare“, „la masa celui ce gătește ospățul“, „Irmoase veselitoare la masă“, „Rugăciunea lui Filothei pentru Costandin Voevod“ și „Tropare pentru ucenici“. Dintre acestea doar polihroniile se cântau În biserică, dar erau cu totul diferite de cântarea „pre Stăpânul“ pe care o avem astăzi. Aceste polihronii erau nominale și se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și spăsenie a Măriei tale. Și acum mai pe urmă bine ai vrut Măriia ta de ai tipărit veselitoriul acesta Penticostariu, ca și cealialalte, cu a Măriei tale chieltuială, s-au tipărit foarte după dumnezăiasca plăceare, carele în zilele ceale veselitoare cântându-se, bucurie mare aduci noao, și având zilele învierii Domnului au înviiat noao gândul, și ne face mai sârguitori la dumnezăiasca slavoslavie. Și sfârșindu-se cartea aciasta la pogorârea sfântului Duh, părtaș cu adevărat face pre toți pravoslavnicii dumnezăescului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pohti însă aceste cuvinte să le întinz ca o masă desfătată înaintea dragostei voastre și să vă fac un ospăț sufletesc, după putință, puind în loc de bucate, cu multe feliuri de bunătăți drese, cuvîntul cel de bună vestire și, în loc de băutură veselitoare, să dreg în păharul preaînțeleptelor capetelor voastre cuvîntul cel de mare bucurie (...) ca să putem îndulci cu ospățul vorbelor inimile și auzurile celor ce vor ospăta sufletește". Așadar, printr-o formulare alegorică explicitată, se imaginează un micro-scenariu, propunîndu-se o fertilă echivalare
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
Rămâi ca noi! Rămîi! COR Rămînea-va. IONEL Vin iarăși la primăvară Și cobor când ea coboară, Când păstorii strigă și cheamă voios, Cât munții răspund cu răsunet duios Aduce-oi flori și cânturi. COR Atunci purta-va el flori, Cînta-va veselitor. S-arate-odată Simțire bărbată. Purtând o podoabă de flori Cînta-va vesele hori. Lăsați-l să meargă Voinic să s-arate. MARIA Cum vei putea să cânți vodat Unde se șterge semnul urmei {EminescuOpVIII 410} Neauzind talanga turmei Ș-al câinilor voios
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a vieței ; deci aprinzându-ne țigarele și așezându-ne pe jâlțuri americane în formă de leagăn, dăm drumul ochilor să rătăcească pe împre- giurimile Tangerului și lăsăm închipuirea să zboare în lumea fantaziei. [...] Ne rămâne însă cheful țigaretelor și murmurul veselitor al izvorului. [...] Deci, lungiți pe spate, cu ochii rătăcind pe albastrul cerului, ne facem digestia, fumând tutun de Latakie și privind în aer spiralele fumului parfumat (124, pp. 229, 237, 263). Sunt unele situații în limba română - e drept, puține
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sînt producătoare de literatură. Neîndoielnic, numeroase lucrări își au originea în astfel de situații. Ienăchiță Văcărescu, de pildă, mărturisește că a alcătuit Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, pentru că, exilat la Nicopole, era lipsit „dă toate trecerile dă vreme cele veselitoare dă suflet, și afundatu în valul întristărilor”. în consecință, încearcă să se „mîngîie cu această osteneală”, a scrisului. La București, în confort și în mijlocul unei societăți petrecărețe, probabil n-ar fi făcut o. La cele ce-am spus despre „absență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]