74 matches
-
Se cheamă că te aștepta în viață și mai multă baftă. Ce să mai spui atunci de norocul proaspătului elev Corban, care, în prima zi de școală din clasa I, după prima lecție predată, ducându-se împreună cu ceilalți școlari la vespasiana aflată în curte, unde fusese condus până la ușa de la intrare de însăși doamna învățătoare, intrând în holul întunecos, pavat cu ciment, mijindu-și ochii ca să vadă unde trebuie să facă pipi, împins de la spate de puștimea gălăgioasă, cade, prin gura
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
de la bunicu´ Dorel, fost învățător - “Clochemerle” de Gabriel Chevallier. Cum este povestea unui primar, a citit-o de câteva ori pentru a se inspira în meseria lui. Și s-a inspirat! I-a venit ideea să facă și el o vespasiană în Parc, precum Pièchut. Dar, de unde bani? Orășel sărac. Prin “Fiul orașului”, deputatul P.O.P. Ion Lăptaru, s-a ploconit la Ministresa de la Administrație, Conașa Alena Pudrea. Auzise că merge. N-a fost nici o problemă. Singura condiție ce i
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
simplă. Au discutat chestiunea în Consiliul Local Orășenesc. Directorul Nică, profesor de latină, le-a explicat ce știa din Istoria poporului roman: “Împăratul Vespasian a ordonat construirea la Roma a o sută de toalete speciale pentru bărbați. Le-au denumit vespasiene. Erau un fel de urne de argilă. Amoniacul conținut era foarte prețios la tăbăcării. Ca să-l preia, tăbăcarii plăteau o taxă. Neînțelegând talentul financiar al tatălui, Titus, fiul împăratului, l-a întrebat de ce pune taxă pe ceva atât de urât
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
de ce pune taxă pe ceva atât de urât mirositor, Vespasian i-a dat o monedă de aur s-o miroase. -Nu miroase nicicum! -Ei vezi, “Pecunia non olet!” (“banii n-au miros”, pe românește)” Profesorul a propus să-i zică “vespasiană” Un consilier s-a opus: -Cei veniți din satele noastre, n-or prișepe și or fașe tăt în tufi. Di șe să nu-i zâșem clar, chișătoari? -Nu se poate!, a replicat profesorul. Vom fi acuzați de cuvinte pornografice și
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
brașoave”. A spune minciuni, lăudăroșenii. Expresia vine de la negustori brașoveni medievali, care își lăudau exagerat marfă. 10. “Banul nu are miros”: Împăratul român Vespasian (69-79) a pus foarte multe taxe, printre ele și una asupra folosirii closetelor publice (numite și vespasiene). La ironia fiului său Titus, care îi reproșa acest lucru, Vespasian a luat un ban i l-a dat să-l miroasă fiului și i-a zis: “vezi nu are nici un miros”. 11. „Bărbie”. În sensul de foarte frumoasă, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/de-unde-vine-expresia-i/ [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
ei era un guvernator Isărescu!). El a pus multe dări, chiar și pe closete. La noi nu e cazul, că nu mai sunt closete publice. Nici măcar pe autostrăzi! Autostrăzi am zis? Pușchea pe limbă! De atunci, closetele se numesc și vespasiene. Intr-o zi, fiul său Titus (viitor împărat, nu președinte aproape ales de partidul facebook) i-a spus că „boborul”, mai puțin cei din dispora, râde și îl bârfește (nu și pe facebook) pentru că a scos bani dintr-o sursă
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
zugrăvim prezentul. Așa am făcut eu scriind comedia „Banii n-au miros”. Am recurs aparent la un episod năstrușnic din istoria Imperiului Roman legată de faptul cum... un împărat vrea să salveze un Imperiu de la o catastrofă financiară, prin înființarea vespasienelor publice, pentru a arăta că multe din evenimentele lumii și ale țării noastre se repetă în alte forme și modalități, dar în esență cam aceleași și că, de fapt.. „nimic nu este nou sub soare”, după cum zice filosoful sau Eclesiastul
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
ale cabinei. Venea publicul țintă, rezolva problema, mai citea, se mai informa... Avantajul față de internet era faptul că, dacă accesarea acestuia nu este obligatorie, cea a WC-ului era, este și va fi. Ceea ce a determinat, în zilele noastre, transformarea vespasianelor de lux din localuri, în spații publicitare. Îndrăzneala acestei inițiative îi aparține firmei de publicitate OOOPS Media. Toate aceste aspecte rezumă doar aspectul psiho-social al metafizicii WC-urilor, dacă-mi este permisă formularea. Există însă și o problemă de limbaj
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor by http://uzp.org.ro/limba-dulcilor-cazanii-si-folclorul-wc-urilor/ [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
distruse și a început construcția Colosseumului. În august 70, fiul său Titus cucerește Ierusalimul și încheie în 72-73 războiul din Iudeea, care este reorganizată ca provincie de sine stătătoare. Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire. A fost criticat de unii senatori că scoate bani din ceva atât de murdar, la care Vespasian a replicat: „banii nu au miros” (în ).
Vespasian () [Corola-website/Science/299857_a_301186]
-
se pare că era mândru într-un fel legitim că deține această funcție. Comportamentul său exemplar că guvernator este evidențiat maiestuos în cele trei biografii ale lui Manetti din secolul al XV-lea, dintre care două au fost scrise de Vespasiano da Bisticci și una de Naldo Naldi 17. Calitatea hagiografica a acestor biografii este astăzi ușor iritanta, dar realizările lui Manetti au fost considerabile. Descendent al unei familii de negustori bogați, el era expert în latină, greacă și ebraica. După cum
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nou impozit care-i privea pe viitorii guvernatori florentini, care a fost cerut ca donație a unui palium în valoare de șaisprezece lire către trezorerie și șeful instituției caritabile a orașului, Operă Sfanțului Iacob 39. Blazonul de marmură descris de Vespasiano nu mai atârnă pe turnul-clopotniță din Pistoia, dar o impresionantă versiune în teracota a blazonului lui Manetti, susținut de doi heruvimi de Donatello, poate fi văzută în Scarperia, la loc de cinste, la intrarea în Palatul Vicarului 40. Arhivele din
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alegerii lor în una dintre cele mai dorite demnități din cadrul dominionului. Așadar nu-i de mirare că Manetti a devenit teribil de nepopular în unele cercuri florentine. Delegația pistoaieză la Florența pare să fi fost formată fără știrea lui Manetti Vespasiano citează chiar și o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acei scriitori i-au susținut, în general, pe Medici. După cum arată Mario Martelli, afilierile politice ale lui Manetti au fost trecute sub tăcere de două ori de către istoriografia republicana pentru prima dată în secolul al XV-lea, de biografii săi Vespasiano și Naldi, ambii apropiați de cercurile anti-Medici ale anilor 1490, si apoi în secolul XX de Hans Baron 70. Cariera lui Manetti este prea adesea interpretată retrospectiv, în lumina deciziei sale dramatice din 1453 de a pleca din Florența lui
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au forțat să părăsească Florența. Însă, mai degrabă decât Medici înșiși, se pare să fi fost alții dușmanii personali ai lui Manetti care i-au creat probleme în cadrul regimului. Cine erau ei? Principalul responsabil pentru evaluarea nerezonabilă, după cum ne spun Vespasiano și Naldi 87, a fot Luca Pitti, al cărui nume apărea în vârful listei celor cinci membri ai comisiei de impozite din 145288. Există multe explicații posibile privind dușmănia dintre Pitti și Manetti, dar un moment probabil mai timpuriu al
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Hans Baron (ed.) în Baron, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University of Chicago Press, Chicago, 1968. Brunori Cianti, Lia, "Stemmi dei vicari di epoca laurenziana", în Nel vicariato di Scarperia, nr. 127. Cagni, Giuseppe, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Chittolini, Giorgio, "L'onore dell'officiale", în Florence and Milan: Comparisons and Relations, Sergio Bertelli, Nicolai Rubinstein și Craig Hugh Smyth (eds), Florența, La Nuova Italia, 1989
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Manetti a metà Quattrocento", în Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Villani, Giovanni, Nuova cronică, Giuseppe Porta (ed.), Fondazione Pietro Bembo, Parma, 1990-1991, ÎI. Viti, Paolo, Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino" și "Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti", în Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, I, pp. 485-538 și ÎI, pp. 513-627. Vespasiano, Renaissance Princes
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino" și "Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti", în Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, I, pp. 485-538 și ÎI, pp. 513-627. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George și Emily Waters, Myron P. Gilmore (ed.), Harper Torchbooks, New York, 1963. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Origins of Florence", în Îl pensiero politico, ÎI, 1969, pp. 161-172. Wittschier, Heinz Willi, Giannozzo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1865. Vedovato, Giuseppe, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florența, 1946. (De) Vergottini, Giovanni, "Ricerche sulle origini del vicariato apostolico", în Scritti di storia del diritto italiano, vol. 3, Guido Rossi (ed.), Giuffrè, Milano, 1977, ÎI, pp. 537-584. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and Prelates, trans. William George și Emily Waters, Harper & Row, New York, 1963, p. 397. Vettori, Francesco, "Vită di Piero Vettori", în Vettori, Scritti storici e politici, Enrico Niccolini (ed.), Laterza, Bari, 1972. Waley, Daniel, "The Army of
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George and Emily Waters, ed. Myron P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et purgată di non ... avere voluto mai ignuno magistrato, dove avessi a dare sentenție contro a persona"; Vespasiano, Le vite, ÎI, p. 241. Pentru sentimentul de disperarea cu care erau obișnuiți florentinii, în loc să spere în alegeri pentru funcții, fie în cadrul dominionului sau în locuri străine, a se vedea analiza nuvelei lui Bianco Alfani, în Lauro Martines, Ăn Italian
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de la 2 aprilie până la 2 octombrie 1440; ASF, Tratte, 984, fol. 25v. 16 Termenul în Pistoia era cuprins între 1 octombrie 1446 și 31 martie 1447; ASF, Tratte, 984, fol. 7v. 17 Cele două biografii ale lui Manetti scrise de Vespasiano, si anume Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino și un mai lung Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1447; ASF, Tratte, 984, fol. 7v. 17 Cele două biografii ale lui Manetti scrise de Vespasiano, si anume Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino și un mai lung Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că "Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că "Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni di Storia e Letteratura, 1969, p. 87 n. 1, dar nu a fost ciciodată publicată. Vespasiano a scris Comentario pentru a fi utilizat drept bază pentru o Biografie Latină pe care Alamanno
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni di Storia e Letteratura, 1969, p. 87 n. 1, dar nu a fost ciciodată publicată. Vespasiano a scris Comentario pentru a fi utilizat drept bază pentru o Biografie Latină pe care Alamanno Rinuccini a presupus că a scris-o (vezi Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 515), dar aceasta a fost restituită în schimb de Naldo Naldi, a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]